1,920 matches
-
geto-dacii rămași pe teritoriile părăsite de romani, vorbeau numai limba latină, un fel de latină de baltă, pentru că uitaseră complet limba lor vorbită de câteva mii de ani în urmă...Mira-m-aș! Apoi, în câteva secole și-au îmbogățit lexicul cu multe cuvinte auzite de la barbarii care au năvălit peste ei. I-auzi! I-au „călcat” slavii, bulgarii, mai târziu grecii, apoi turcii, rușii, ucrainenii, mă rog, toate neamurile vecine. Și toți i-au învățat cum se spune la aia
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
mare de ani, capătă mereu noi preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
realități din alte medii (din trecut ori din locuri limitate regional). Tudor Vianu subliniind inportanța acestor cuvinte pentru limba spunea că, prin astfel de cuvinte vechi și regionale, creația literară localizează și datează realități, oameni, idei exprimate nuanțat diferite de lexicul de azi.’’2 Tocmai din acest mare fond de rezervă al limbii române, ca o exemplificare a celor de mai sus spuse dorim să aducem în atenție evoluția semantica a unei lexeme din fondul comun de cuvinte și anume cuvântul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
de 3 secunde de la sectorul 4. E plină țara de oameni cu memorie colectivă scurtă, inclusiv la sectorul 5, unde Vanghelie ar câștiga din primul tur. Peste calamitatea urbanistică din Voluntari are șanse să câștige Doctor Pandele, edilul cu un lexic care-ncape pe un petec cât un bilet de tramvai, dar cu două doctorate (există indicii demne de băgat în seamă că lucrările sunt un plagiat). Iată cum se încheie una din lucrări, așa cum constată jurnalista Iulia Marin: Pe de
Revolta dusă niciodată la capăt în țara minciunilor sponsored by https://republica.ro/revolta-dusa-niciodata-la-capat_2 [Corola-blog/BlogPost/339122_a_340451]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
2014 Toate Articolele Autorului Orice cuvânt care nu poartă în el o cât de subtilă rază elegiacă, dacă e adresat cântăreților nerepetabili de muzică ușoară românească, ai generației din care face parte Stela Enache, se încadrează în zona prohibită a lexicului românesc și configurază o încercare de expresie lipsită de sens. A vorbi despre Stela Enache înseamnă a desface un buchet de flori al cântecelor ei și a investi istoria acestor cântece care este parfumul lor; a acuarela substanța cântecelor Stelei
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
tuturor semnelor, în semne naturale și semne convenționale. În acest ambiental încifrat, complex și contradictoriu, omul este chemat să pună ordine, să confere semnificații logice și raționale fiecărui cuvânt, corespondențe univoce sau echivoce etimologice și semantice ale fiecărui element din lexic, fizic, natural sau artificial, fiecărei secvențe a trăirii existențial-materiale sau spiritual-emoționale și creative, deopotrivă. Din nefericire, omul ca entitate naturală vremelnică, dar cu pretenții transcedentale, nu operează întotdeauna conștient cu cuvântul, oral sau scris. Până și aici, lehamitea îl bântuie
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
științifice// numai cuvintele scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și mai ales original, extinde spațiul liric, adăugându-i noile imagini create de el însuși. Și Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme, termeni științifici, selectați cu precărere din științele sale preferate: biologia, anatomia, fizica și chimia), cât și imaginația lirică (prin asociații neobișnuite de cuvinte, descoperind noi perspective de relevare a sufletului nostru). Lucian GRUIA București februarie 2012 Referință
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
un volum intitulat chiar așa, Bucuria lu¬crurilor simple!) și care respinge rafinamentul stilistic și duplicitatea, pre¬ferând să (se) comunice dintr-o respirație („ce-i în gușă-i și-n căpușăˮ, cum se zice în popor), recurgând la un lexic ușor accesibil tuturor. La fel este și scrisul sau: Titina Nica Țene are un mesaj clar, concis, lipsit de ornamentări sau subtilități, dar, de fiecare dată, textele ei transmit un mesaj moral, experiențele proprii pe care le aduce în pagina
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1487063777.html [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
a scrierii, originea, limba și religia traco-geto-dacilor, lupta geto-dacilor pentru libertate, spațiul de formare a poporului român și a limbii sale. Punctul de plecare îl constituie pelasgii, locuitorii Vechii Europe, care au răspândit civilizația în lumea antică, ducând cu ei lexicul arhaic, regăsit la popoarele de la Atlantic la Pacific, conservat în daco-română. Parte componentă a spațiului nostru, aparținând Geției lui Dromichaites, ținutul dobrogean a făcut parte din cele mai vechi timpuri din pământul ancestral, chiar dacă acesta a fost supus vremelnic unor
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Columna_lui_traian_al_florin_tene_1375688630.html [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
de vară. Era un timp străluminat, un foc de aur zigurat și-apoi trecu pe măguri stins și prefirat în cețuri de cenușă.” Am citit cartea într-o noapte. Nu am putut s-o las din mână. Pe lângă rafinamentul limbajului, lexicul bogat și colorat cu expresii uzitare folosite în cel mai neașteptat mod și multe regionalisme, felul cum alcătuește personajelele, fără a face exces de descrieri impresionează făcându-te să treci de la râs la plâns, pe parcursul unei singure povestiri. Natura pe
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
în timp și în care privirea cugetătorului pătrunde până în punctele cele mai tăinuite ale sufletului omenesc și până în concepțiile cele mai înalte ale rațiunii.” - Tudor Vianu Eminescu a turnat „în formă nouă limbă veche și-nțeleaptă”, asociindu-i cu măiestrie lexicul contemporan neologistic, conferind cuvântului o forță de sugestie pe care nici un alt scriitor român anterior nu i-a dat-o. Opera lui Eminescu a exercitat și continuă să exercite o influență covârșitoare asupra dezvoltării poeziei românești, a fost tradusă în
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante, pronume seci de referință, conjuncții, prepoziții și substantive de rutină, din sfera lexicului comun, și alte instrumente de comunicare uzuală, Puiu Răducan recuperează din limbaj ce mai vegetează prin „azilul cuvintelor”. Cuvintele ce stau în pragul morții lente, fără zgomot spectaculos. Cuvinte obosite de atâta uz răstălmăcit. Cuvinte purtătoare de stigmatul bătrâneții , aidoma
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Crainic, Radu Gyr, Ioan Alexandru, Daniel Tulcea, Virgil Mazilescu. Poezia religioasă ( și implicit poeții religioși) este ( sunt de două feluri): -explicită ( în sensul că autorii își asumă la modul exterior tematica, motivele, imaginistica, sensurile, ipostazele, în fine, toată recuzita, tot lexicul specific religios). -implicită ( în sensul asumării unui fior liric metafizic existențial), mult mai profundă și mai dificil de înțeles. Și în această ipostază poezia „Odă în metru antic” de Mihai Eminescu este mai valoroasă decât orice altă rugăciune a lumii
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/simion_bogdanescu_1426135430.html [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
păstrează numerotarea strofelor românești făcând o paralelă cu stihurile ebraice. În ceea ce privește conținutul, această traducere nu diferă cu mult față de ultimele traduceri. Este și firesc în acea perioadă...?! Traducerea corespunde studiului evolutiv al limbii române în acea perioadă caracterizată printr-un lexic mai diminuat, un limbaj greoi și o topică specifică acelei perioade. O altă traducere în limba română este lucrarea lui Cornelui Moldovan preluată după Biblie care este redată tot în versuri. Această lucrare nu este împărțită pe capitole ci esste
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
categoric, deoarece consideră limba nu ca scop dar ca mijloc și s-a pronunțat că ea poate fi simplă, maternă, de vreme ce prin ea se va realiza transmiterea mai clară a adevărului. Din acest motiv, dascălul trebuie să folosească cuvinte din lexicul întrebuințat de către copii ca fiind unul cunoscut acestora[39]. Fiecare cunoștință nouă trebuie să fie conexată cu cele vechi așa încât să se facă legătura între cele noi și cele vechi, ca astfel să devină proprietatea elevului. Acesta este un principiu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
care o vorbim, noi, intelectualii. Are în ea nervul limbii franceze, care s-a insinuat începând cu epoca fanariotă, sfârșitul sec. XV, în tot sec. XIX și până la jumătatea sec. XX, până a apărut anglofonia. Structura gramaticală și mai ales lexicul este fundamental francez, până într-atât încât germaniștii de mare clasă, mă gândesc acum la marele Eminescu, care a tradus excelent Kant, mă gândesc la Blaga, care a constituit un sistem filosofic. Și Eminescu, și Blaga sunt de formație germană
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
Morris Swadesh, creatorul glotocronologiei (a) a elaborat o listă (b) de 100 de cuvinte (215 inițial), listă care reprezintă vocabularul de bază al tuturor limbilor lumii, domnul Marcel Courthiade a comparat între ele 9 cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că lexicul limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
convingeri și atitudini, a demantela principii și acțiuni care nu convin, din cine știe ce interese. Sau, pur șli simplu, din moftul unui orgoliu nemăsurat, care bântuie aproape prin fiecare. Din limbajul coroziv al publicisticii postdecembriste, nu lipsesc nici noțiunile preluate din lexicul strategiei și tehnicii militare, începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol lăuntric de la Mureș în Petrari! E greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce grai bănățean, rar lucru întâmplat azi, când nici multe
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
ca semn al recunoașterii suzeranității față de aceștia,menținându-se organizarea proprie locală,dar cu care vor intra oarecum în conflict și coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
particularitățile lui de comunicare artistică. Subliniem că subtextul nu are o existență proprie în afara contextului gramatical, ci este o realitate implicatăp în text și manifestată prin el. Atitudinea disimulată în unele din mijloacele de expresie, cum ar fi : intonația, fonetismul, lexicul, a autorului, fie el vorbitor sau scriitor, prezența acestora trebuie raportată la o stare de conștiință, la ceva ce se ascunde, nu îndeajuns totuși, îndărătul enunțului, fără să se deducă în întregime din fiecare unitate sintactică luată în parte, ci
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
în același timp au valoare mitică : geamănul, oglinda, creatorul, dușmanul din umbră. Ele devin uneori și obsesii care aprind conflictul interior al personajului central. ..Scriitorul ne poartă pe meleagurile maramureșene, atât de cunoscute lui din perioada studenției la Baia Mare, valorificând lexicul specific acestei zone, tradițiile și obiceiurile vechi. Cu farmecul povestirii sale ne introduce în lumea și filozofia țăranului din Bărăgan, de unde își are și el originea, dezvăluindu-ne o experiență mai puțin cunoscută : ''vremea semeănatului. Bătrânul Gheorghe s-a așezat
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
mult despre temele, modelele creative și materialele pe care le-ai folosit pentru acest eveniment artistic? Ken SANDÖ: Lucrările expoziției sunt o altă manifestare în cadrul proiectului la care am lucrat în ultimii cincisprezece ani; ca atare, toate fac parte din lexicul meu de artă, care evoluează și se aprofundează prin acest proces exploratoriu. Înțelesul fiecărei lucrări individuale este atins de trasee ale ideilor de ansamblu care conduc la realizarea artei mele. Așa cum ai observat, Valentina, exponatele ar putea părea diverse la
DIALOG DESPRE CREATIVITATE CU ARTISTUL NEOZEELANDEZ KEN SANDÖ / DIALOG ABOUT CREATIVITY WITH NEW ZEALAND ARTIST KEN SANDÖ de VALENTINA TECLICI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_teclici_1493782582.html [Corola-blog/BlogPost/382607_a_383936]