4,808 matches
-
voi face cu și pentru studenții mei. Voi continua cercetarea în domeniul procesării limbajului natural care e deja un mod de viață. În acest sens, am în pregătire cea de-a doua teză de doctorat, care va fi în engleză, Lexical semantics in text processing (Contrastive diachronic studies on Romanian language). Să nu uit și de poezie (iarăși zâmbește) și multe altele... știute și neștiute. R.: Care este rezultatul acestor patru ani de activitate de când v-ați întors la Iași? D.G.
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
din 10 martie 2017. Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.” Vă propun să pășim într-un univers care pare tot timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
consumului. Citește mai mult ” Cine sunt eu? mă-ntreb adeseori.” Vă propun să pășim într-un univers care pare tot timpul la fel, dar diferă de la scriitor la scriitor, în funcție de meșteșugul folosit în definirea imaginilor prin cuvânt. Cuvântul este unitatea lexicală, unealta de indulgență a condeiului în conturarea frumosului. Fiecare scriitor este o rezultantă a evoluției sufletului său. Este un preaplin al timpurilor, eliberat în versuri sau proză. Proiecția cuvântului este înțeleasă în totalitate, doar când îmbraci haina respectivei elevări. Altfel
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l’entrée- mots à charge culturellement marquée et partagée
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să-i năucească pe nepricepuți și să agreseze limba română. Toate aceste barbarisme bat la poarta cetății Limbii Române cu gândul s-o cucerească și să o transforme într-un „pașalâc” lexical. Vor să devină neologisme-contese pe domeniile altor neologisme-baronese din franceză, ori vechi cuvinte românești, care mai încearcă să poarte mesajele noilor activități îngâmfate, pline de importanța lor...electronică. De aceea au intrat cu bocancii lor lingvistici în viața noastră cea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
preocupări adecvate vârstei, lăsând în urmă gândurile și preferințele tinereții. Tot astfel și limba unui popor, evolueză odată cu el, îmbogățindu-se cu neologisme, modificându-și mereu fondul principal de cuvinte, lăsând în urmă, un lexic pasiv, arhaismele, regionalismele, un fond lexical depășit de realitățile sociale, economice, politice și mentalitățile comunităților. În contextul noii tendințe globalizatoare, de uniformizare a limbii sau standardizarea limbilor, unul din semnele că un vorbitor este posesorul unei culturi cuprinzătoare este numărul de cuvinte autohtone, regionale, arhaice sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Clasa noastră politică contemporană a reușit performanța modială de a trimite în derizoriu greutate unor cuvinte. A fi fost senator, deputat, consilier, președintele statului, prim
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1435055299.html [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 București sâmbătă, 20 iunie 2015 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1435055299.html [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
Este ca atunci când citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rândurile ... Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum este maniera verbală a autorului, jocul și dansul cuvintelor în pagină. Andrei Pleșu se află în posesia unui aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Constantin Noica sau de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
migrațiile recente (politice, economice, etnice); - Efecte ale interferențelor culturale și lingvistice multiple; - Evoluția istorică a fenomenelor de transfer cultural și lingvistic (influențe, împrumuturi etc.) cu comunitățile alogene (slavă, turcă, maghiară, greacă, germană, franceză etc.); - Limba română în fața neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AMINTIRI DINTR-UN ORAȘ GOLAN Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului deasupra bucureștilor cântă luna tu ești cu 9 etaje deasupra câmpului lexical al sufletului poate sunt un puști defazat îți ascult neîntrerupt zgomotul tocurilor când bei vin și respiri ca un bărbat orice gest și orice cuvânt pătrunde-n mine ca un mort așezat încet și sigur în locuința nimănui îți citesc
AMINTIRI DINTR-UN ORAȘ GOLAN de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479775983.html [Corola-blog/BlogPost/380307_a_381636]
-
și minții, dar mai ales sufletului. Deși cei mai mulți tineri pun accent pe gândirea superficială și nu-și bat capul să caute sensurile cuvintelor, mai ales în ziua de azi când abrevierile sunt la modă și s-a redus simțitor bagajul lexical la câteva zeci de expresii stereotip pe care le repetă în orice împrejurare. A căuta sensuri noi în expresii, în proverbele cunoscute, în înțelepciunea milenară a lumii, este un lucru rar și Alexandra Mihalache a ales drumul - deloc ușor - al
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
urme / pe apă ... - „Privindu-ne”). Vizualul și auditivul se contopesc în neașteptate sinestezii (țipăt de aripă frântă, de lumină topită / de contur nenăscut, / țipăt cutremurat pe retină), iar ritmurile variabile, clasice și moderne, esențializate, amplifică senzația de lăuntrică răvășire. Câmpurile lexicale dominante se circumscriu ideii de confesiune perpetuă, o permanentizare a mărturisirii ca unică posibilitate de evadare din încremenirea cotidiană și amorfă: Poate mai sunt, sigur mai ești / Deși atâtea tăceri te condamnă / Învingători și învinși dinspre toamnă / Printre tăceri, ne-
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
textele sale trebuie să o aibă, pentru că, în umor, repetabilitatea înseamnă, nu doar inhibiția cititorului, ci mai ales, dispariția interesului pentru lectură. În mod paradoxal, deși relele lumii sunt nenumărate, pentru a le satiriza este necesar nu doar un bagaj lexical foarte bogat și divers, dar și de o capacitate peste limite normale de a prezenta oricare dintre subiecte mereu într-o altă perspectivă, în așa fel încât să nu devii un moralist plicticos, nici trivial, dar nici previzibil (una din
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1399046559.html [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
inclusiv critica ei, își justifică existența în demersul pentru organizarea, structurarea psihicului omului și a lumii lui, și în special excelează în caracteristica ei de a deține un sistem de reguli semiotice pentru interpretarea, includerea experienței umane într-o construcție lexicală, ce exprimă o realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_sentimentului_uman_.html [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori vor ține cont de cerințele acestei publicații, „Bogdania” (www.revistabogdania.ro) își deschide cu bucurie paginile ei către
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o structură
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
sunt împărțite. Organizația noastră are, deja, mulți membri [mulți șacali]. La întrunirea de joi, au fost invitați toți membrii [toți șacalii] partidului nostru. Deși enunțul rezultat va fi un nonsens, se poate folosi (pentru a nu memora prea multe piese lexicale de substituție) același cuvânt - șacal - și ca element de probă pentru inanimate care ridică aceeași problemă de scriere: „cedru”, „codru” și altele. S-ar putea folosi, pentru comparare, tot inanimate, ca „ardei”, „cercel”, „copac” etc., dar nici așa nu ar
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
printre anunțuri importante...”). Cât privește limbajul individual, acesta completează profilul eroilor, adăugând elementelor de caracterizare (obținute prin atribuirea numelor) unele de autocaracterizare. Pigmentând intevențiile personajelor cu expresii ori ticuri verbale, cu unele creații personale (să se vadă, spre exemplu, combinațiile lexicale ale profesorului de sport Deșelatu), sau făcând apel la curente vulgarități stradale, convenționalizate ele însele, extrase din zonele joase ale comportamentului public, prozatorul reușește să fixeze foarte exact proveniența socială, regională, gradul de instrucție și, mai cu seamă, precaritatea educației
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
Acasa > Impact > Analize > EUGEN EVU - MÂRLĂNIA Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mic dicționar al urii „ de sine” (Patapievici) Mârlănia, din familia lexicală a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeai prăsilă cu „ român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor.... Berbecii acuplați cu oile, le „ mârleau”... Câtă
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
Consideră frontul drept o formațiune rău intenționată” Cot., 29 VII 1991, p. 1; „Cei care susțin frontul și guvernul [...].” E. 23-29 VII 1991, p. 5; „În alegerile locale din Iași [...] conduce convenția.” Rl., 19 V 1992, p.3”. 3) Interferențele lexicale: Substantive din domeniul sportiv sunt utilizate cu referire la viața militară și socială. Balcaniadă „Competiție sportivă care are loc la intervale regulate cu participarea sportivilor din țările balcanice.” (din Balcani și sufixul -iadă), recent a dobândit sensul denotativ „Lupte interetnice
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]