122 matches
-
strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
preferată de Dicționarul limbii române și de DEX. Baros e o adaptare și o substantivizare a adjectivului baró, desemnând un ciocan mare; din terminologia fierarilor, a intrat în uzul comun. A doua ipoteză, lansată în 1934 de Al. Graur, presupune lexicalizarea sintagmei baró san "ești mare". Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001) arată că, totuși, barosan există în limba romaní chiar în afara spațiului românesc, existînd deci posibilitatea să fie un simplu împrumut. Barosan s-a folosit constant ca adjectiv: Un pătîrlăgean mai
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
a numit "comunitatea conceptuală europeană". Ilustrative sub acest aspect mi se par îndeosebi capitolele privind cercetarea "câmpului semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea morală a existenței de către spiritul european. Cercetarea istoriei acestui concept și a lexicalizării sale în limbile europene moderne oferă un bun exemplu al întinsei legături ideologice între clasicitatea greco-latină și creștinism" (subl. RC). De altfel, una dintre concluziile formulate în urma acestui gen de analize este aceea că "O componentă fundamentală a unității spirituale
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
Compunerea de cuvinte (cu motivare internă) • un magazin pentru hrana cîinilor se va numi Magichien, o lampă cu halogeni Halogénial sau un magazin de mobilă Conforama. Transformarea categoriei gramaticale • în absența unor mutații lingvistice normale evoluția obiectului este marcată de lexicalizarea unor forme surprinzătoare de superlativ (adjectiv provenit din nume propriu Très Dior) sau nume propriu (numele mărcii) generat de verbe reprezentative pentru domeniul respectiv: CONNEX conectare gratuită; Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură. La NIVEL LOGICO-SINTACTIC se exploatează același
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să construiască structura realului plecând fie de la iconicitatea obiectelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Aspectualizarea implică existența unui agent capabil de a realiza anumite acțiuni sau de a trăi anumite stări. Această abilitate, care poate fi exprimată explicit sau/ și implicit, este o instanță a termenului de modalitate. David Crystal (1995: 212) consideră că lexicalizarea modalității cuprinde o gamă largă de judecați despre posibilitatea înfăptuirii unor evenimente. Gramaticalizarea (Palmer 1990: 16) competențelor, atitudinilor și opiniilor participanților discursivi cuprinde două dimensiuni: a) obiectivitate, printr-o modalitate deontica menită a sugera fie factualitatea, fie o scală a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Baroneasă pe sintagma "voința Ilenei era sfântă" (p. 370, 371, 372) care deține o dublă semnificație: * transformarea identității sociale într-o identitate personală. Ileana devine un agent corporatist care știe să-și impună dorințele, determinând astfel o valoare personală normativa. Lexicalizarea prin substantivul "voința" și adjectivul "sfântă" semnalează o modalitate implicită deontica a autorității și determinării, care subliniază rolul performativ exercitiv al Ilenei. Conținutul verbului modal implicit "a trebui" transmite o modalitate volitiva polarizată negativ: "nu vrea să vadă pe nimeni
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
manifestă o generozitate noțională care o face atractivă prin dimensiunea arbitrară (după necesități), dar nu o ajută deloc. Dacă pentru autorul Semanticii generale, lexia compusă corespunde unui cuvânt compus/locuțiune, lexia complexă ar trimite la o secvență în curs de lexicalizare, iar cea textuală deja atinge dimensional și semantic enunțul sau textul, pentru Roland Barthes, lexia este...quelque chose, nedefinit, dar convenabil: unitate de lectură, "acest decupaj (...) nu va implica nicio responsabilitate metodologică, pentru că el are ca obiect semnificantul. Lexia va
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și om politic iluminist spaniol (17441811), care pare să fie „contemporan“ cu contele Labata. Lacroze. Frații Julio și Federico Lacroze au fondat În 1870 una dintre primele companii de tramvaie din Buenos Aires, care s-a desființat abia În 1962. Prin lexicalizare, lacroze, cu sau fără majusculă, a ajuns sinonim cu „tramvai“. În epocă, lacroze mai Însemna și „bancnotă de zece pesos“, căci aceasta era verde ca și tramvaiele companiei Lacroze (numite și bichos verdes). Lata. Arbore (Muyrrhinium loranthoides), care crește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În ambele situații, și în cazul suprimării lui pe din vecinătatea relativului în poziție de obiect direct, și în cazul suprimării altor prepoziții, de, cu etc., reducerea presupune adesea recuperarea informației gramaticale: acuzativul complement direct prin clitic, celelalte poziții prin lexicalizarea categoriei relativizate ca pronume 7 (v. cu ea, de el în exemplele de mai sus). (...) cel mai tare banc care l-am auzit (www. absurd.ablog.ro) Deci toate modelele care sunt acuma care li fac și pentru ... deci și
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de persoana I și a II-a singular apar și cu forma de nominativ: d-alde eu sau Aliosha (fanclub.ro); o chindie cu puștiulică de-alde tu (am ghicit?)? (forum.softpedia.com). Asemenea construcții indică o tendință marcată de lexicalizare a secvenței de-alde, în care prepoziția de (în dublă ipostază, cu grade diferite de sudare) nu mai este percepută ca atare, cu posibilitățile sale combinatorii. Nu foarte frecvent, construcția cu pronume și sens clasificator plural se poate dispensa de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
La de-alde astea vă pricepeți! (cotidianul.ro, 2.IV.2008); Ce tot o dați cu comunism și de-alde alea ...? (adevarul.ro, 5.VI.2008); Eram sătulă de toate kissfm-urile și 21-urile și alde alea (forum Radio Guerrilla). Lexicalizarea e dovedită, ca în primele două exemple de mai sus, de faptul că grupul de-alde + N poate fi precedat de o prepoziție - și chiar de prepoziția de (fenomenul însă nu este deloc nou). 2.3. Utilizarea "enumerativă" (de exemplificare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior (Avram 1986: 327). Analiza pe corpus a pus în evidență că lexicalizarea subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive complexe, sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea categoriei vide pro Lexicalizarea categoriei vide pro este în limba actuală nu doar un mijloc de atragere a deicticului/anaforicului în mecanisme ale implicitului (vezi supra, 2), dar și cel mai frecvent mijloc de tematizare/focalizare a subiectului 10. În
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții pragmatice. 3.1. Lexicalizarea categoriei vide pro Lexicalizarea categoriei vide pro este în limba actuală nu doar un mijloc de atragere a deicticului/anaforicului în mecanisme ale implicitului (vezi supra, 2), dar și cel mai frecvent mijloc de tematizare/focalizare a subiectului 10. În poziție tematică, focalizată sau
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronume neutru (Rezultatul, asta mă interesează), construcțiile scindate (Ceea ce mă interesează este rezultatul), structurile cu dublă negație nu ... decât (N-a venit decât el). În timp ce toate aceste strategii fonetice, lexicale și sintactice de focalizare sunt comune și altor poziții sintactice, lexicalizarea prin pronume personal a categoriei vide este specifică subiectului. 11 Această ipoteză este susținută și de următoarele exemple, în care absența dublării se justifică prin intenția discursivă a vorbitorului de a accentua dificultatea procesului de selecție a candidatelor la un
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere Limbile lumii diferă prin capacitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice 1. În acest sens, studiile arată că există o mare variație în ceea ce privește numărul verbelor prin care se desemnează percepțiile primare 2 (engl. basic perceptions). Verbele de percepție fac parte dintr-un sistem mai larg de redare a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest sens sunt contribuțiile lui Viberg (1983, 2001), care interpretează date din 53 de limbi, cărora le corespund paisprezece arii de răspândire 76. Autorul stabilește o cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Activity corespunde clasei verbelor de percepție intențională, tipul Experience, clasei verbelor de percepție nonintențională, și tipul Phenomenon, clasei verbelor de percepție evidențială. 25 Vezi supra, nota 2, pentru situația din franceză. 26 Vezi și Antuñano (1999: 46-53) pentru modalitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice în spaniolă și bască. 27 Conceptul modern de caz semantic are legătură cu observarea existenței unui nivel profund de organizare a limbii, dincolo de expresia grafică. 28 Vezi Stan (2005: 173). Lista inițială propusă de Fillmore include șase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unde a avea a devenit morfem legat). Un proces de gramaticalizare s-a petrecut și prin transformarea pronumelui demonstrativ în articol hotărît în limbile romanice și în limbile germanice, rolul deictic inițial fiind convertit în unul gramatical. Între procesele de lexicalizare, gramaticalizare și pragmatica lizare se manifestă o relativă interdependență, studiile recente preocupîndu-se de acest aspect, la care se adaugă și cercetarea asupra manierei în care se succed modificările de statut ale cuvintelor, în funcție de schimbările produse la nivelul diverselor registre și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]