76 matches
-
de des sînt scrise acum sudat grupurile de cuvinte - precum crecă, din exemplele de săptămîna trecută - pentru că respectiva grafie se poate datora neglijenței, amuzamentului sau teribilismului -, ci în ce măsură formele respective pot reprezenta, din punct de vedere sintactic și semantic, elipse lexicalizate. Formele verbale construite cu conjuncția să ca element introductiv al unei completive sau subiective (poa' să, tre' să) au mai puțin autonomie decît combinațiile cu că: las'că devine o marcă discursivă, un conector pragmatic, în care suspensia subordonatei produce
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
în cînd obiecte de vînzare surprinzătoare: "baltă cu pește" (L 3854), "vindem struți familii sau cu bucata" (EZ 3345). Mica publicitate încearcă să producă sloganuri - "Slăbește sănătos, rapid, delicios" (L 3854) și practică (din comoditate sau cu intenții eufemistice) elipsa lexicalizată care a redus sintagma second hand la simplul second: "stații totale noi și second" ( JN 3003); "calculatoare (...) noi, second, en gros, en detail" (3013). Limbajul vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Rodica Zafiu Elipsa lexicalizata este un fenomen lingvistic destul de cunoscut: o sintagma frecvent folosită e redusă cu timpul la unul din elementele sale, care "absoarbe" sensul întregii construcții; apar astfel înțelesuri și (prin schimbarea valorii gramaticale) chiar cuvinte noi. Adesea, dintr-o sintagma formată
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
roșii, vinete -, desprinse din sintagmele care astăzi practic nu se mai întrebuințează: pătlăgele roșii, pătlăgele vinete. În limba contemporană - cel puțin în stilul politico-jurnalistic cu tentă colocviala, unde exemplele de acest tip se pot găsi ușor - multe cazuri de elipsa lexicalizata se realizează tocmai prin adjective feminine plurale. După 1989, a început să se vorbească foarte mult de alegeri, ajungîndu-se rapid la desemnarea diverselor categorii prin adjective substantivizate: prezidențiale ("Ar putea totuși cîștiga prezidențialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale ("Testul
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsa lexicalizata din limbajul jurnalistic oferă un fel de grafic al temelor la modă: este evident că fenomenul nu se poate produce dacă publicul nu este deja foarte familiarizat cu sintagma inițială. Din exemplele pe care le-am găsit se deduce deci
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6; "o lume posedata de telemobile" - "Evenimentul zilei" = EZ, 2054, 1999, 2), si mai ales denumirile care provin dintr-o elipsa lexicalizata (fenomen care s-a putut produce foarte bine în interiorul limbii române, dar a beneficiat și de modele exterioare): mobil ("mă găsește și fără mobil"- EZ 2054, 1999, 2) și celular ("și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular" - C
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
mai înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
putem distinge, din capul locului, cel puțin două scriituri: un anumit tip de text filosofic tradițional (de pildă conferințele pronunțate în fața studenților, indiferent de rafinamentul sau complexitatea lor), deci ampla frază "sintaxată", care formulează ipoteze, își dezvoltă argumentele, folosește expresii lexicalizate precum "valorile de... " etc.; și, pe de altă parte - motiv pentru care a fost catalogat drept scriitor -, texte ca La carte postale sau unele chiar mai stranii... LP: La dumneavoastră există însă o articulație a filosofiei prin poem. Fără precedent
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Pentru a putea deveni o cultură "majoră" în secolele care vor urma - scrie d-sa - cultura românească a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea a trebuit să adopte mai întâi conceptele elementare ale gândirii și sensibilității general-europene, concepte lexicalizate mai întâi și în mod preponderent în cele trei limbi clasice și liturgice, limbile internaționale ale mediilor cultivate" (subl. RC). Din perspectiva acestor adevăruri, este mereu reiterată și nuanțată de-a lungul studiului importanța naționalizării prin traduceri a Bibliei pe
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
să aibă cunoștință despre lumea interlopă, metodele ei și modurile de operare; să fie familiarizat cu felul lor de a vorbi”, G.I. Olteanu et al., Metodologie criminalistică, 2008, p. 245). Mai puțin răspândită e utilizarea femininului interlopă, substantivare prin elipsă lexicalizată (după model francez sau prin evoluție independentă) din sintagma lume interlopă: „cunoscut în interlopă sub numele de «Ceapă», capul unei rețele de tip mafiot” (infoportal.ro); „a strălucit în interlopa gălățeană” (impact-est.ro). Noutatea ultimelor decenii este, cum am spus
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
În prezent, adjectivul eolian se folosește și substantivizat, în forma feminină: „Dobrogea, tărâmul unde eolienele se învârtesc 11 luni pe an" (Financiarul, 15.07.2008); „un veritabil Război al eolienelor" (agentia.org, 26.07.2010). Substantivizarea poate proveni, prin elipsă lexicalizată, din turbină eoliană, dar s-ar putea explica și ca preluare din franceză („Les éoliennespermettent de produire de l'électricité à l'aide du vent", arehn.asso.fr). Uneori, utilajul modern este identificat, prin analogie, cu ajutorul denumirii celui asemănător, dar
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
violată fix în noaptea de Înviere, când se întorcea de la biserică” (agentia.org., 25.04.2011); „A intrat în coliziune fix cu mașina poliției” (ziare.com, 25.01.2011) etc. Fix are și alte dezvoltări contemporane. Ca substantiv, prin elipsă lexicalizată, poate însemna, tot în limbajul colocvial, „idee fixă, obsesie” („este student la Drept în anul trei și are un fix cu bicicletele de când se știe”, monitorulexpres.ro). O altă evoluție a dus la locuțiunea adjectivală și adverbială la fix, cu
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
a intra la grădi?" (copilul.ro) - și chiar în titluri jurnalistice: "Atac la taxa de Ťgrădiť" (bihon.ro). O altă abreviere ușor ironică, foarte răspândită, e profi (cuvânt bisilabic, cu accentul pe o; a nu se confunda cu pluralul abrevierii lexicalizate prof). Profi e rezultatul trunchierii cuvântului profesionist și al adăugării în finală a vocalei i, tipice hipocoristicelor sau termenilor de adresare afectuoasă (scumpi, iubi etc.): "Care ești, bă, Ťprofiť p-aici? (M. Stănescu, 2.12.2009, voxpublica.realitatea.net). Termenul
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
și tencuiala noi etc.”) (forum.getfit.ro, 25.03.2009). O denumire mai transparentă este sală de forță („vedem foarte multe persoane în sala de forță sprijinindu- se de aparate”, sfatulmedicului.ro). S-a impus în uz mai ales elipsa lexicalizată, astfel că în construcția (a merge) la sală termenul sală nu mai are nevoie de atribute și determinări: „E.B. merge la sală, dar tot fast-food mănâncă” (Click!, 16.06.2011); „M.D. nu chiulește de la sală nici măcar sâmbăta!” (cancan.ro) etc.
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
poate fi recunoscută drept adevărată sau falsă, în cazul metaforei proprietatea respectivă e asumată doar de vorbitor, care caută să obțină adeziunea conlocutorilor. Acest lucru conferă metaforei un caracter conotativ. Limbajul însuși abundă în metafore mai mult sau mai putin lexicalizate, fixate în catahreze; logică lui nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
miœeg"> (13 ocurente în psalmi și 2Sam, de la œ"ga>, „a fi inaccesibil de înalt”), sau nume de instrument: m"genn, „scut” (de la g"nan, „a acoperi, a apăra” - 21 de ocurente în psalmi și în 2Sam 22) și metaforă lexicalizata qeren, „corn”, tradusă de obicei cu „tărie, putere”. „Domnul e stâncă mea, cetatea mea întărită și izbăvirea mea! Dumnezeul meu, întărirea mea și voi nădăjdui în El; scutul meu, puterea (litt. cornul) mântuirii mele, scăparea mea!” (t.n.) Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
presupune, într-un sens restrâns, o situație concretă, contextualizată, în care există cel puțin un discurs și un contra-discurs "care se confruntă și se afruntă". De asemenea, varianta adjectivală, în strânsă legătură cu sensul derivat etimologic, se comportă ca "metaforă lexicalizată", sugerând "un război al condeielor, un război al cuvintelor"13. Adjectivul "califică producția discursivă a uneia din părțile" angajate în conflict. Prin urmare, putem vorbi de intenție, gest, atitudine, intervenție, articol polemic(ă) etc. unde atributul trimite la caracterul critic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
gândește la anticipate [alegerile parțiale] Se apropie perioada parțialelor; săptămâna asta am parțialul de fizică [examenele parțiale]. 5.1.2. O categorie specială de forme este reprezentată de adjectivele invariabile, împrumutate din alte limbi, care permit substantivizarea prin procedeul elipsei lexicalizate: un fresh de portocale 13. Odată substantivizate, formele își pierd caracterul invariabil, dobândind integral trăsăturile unor substantive neutre cu paradigmă completă 14. Intrat în română din limba engleză, live este la bază un adjectiv invariabil (concert live, interpretări live etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
transparență al adjectivelor substantivizate depinde în mod direct de tipul de elipsă implicat: definitivă și frecventă în limbă sau constituită ad-hoc, predispusă la efemeritate. Granița este însă destul de greu de stabilit în condițiile evoluției continue a limbii: multe elipse inițial lexicalizate se pierd, în timp ce altele, la început accidentale, dobândesc autoritate și rezistă. Vom arăta, folosind câteva exemple cu un grad ridicat de ambiguitate, și în ce măsură reflectă acestea din urmă teme diverse din realitatea extralingvistică. 6.1. Centrul grupului nominal de bază
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și rezistă. Vom arăta, folosind câteva exemple cu un grad ridicat de ambiguitate, și în ce măsură reflectă acestea din urmă teme diverse din realitatea extralingvistică. 6.1. Centrul grupului nominal de bază poate fi ușor reconstituit și atunci vorbim de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat, fără alte informații suplimentare preluate din contextul lingvistic sau situațional. De exemplu, sintagme precum produse lactate sau
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
câteva exemple cu un grad ridicat de ambiguitate, și în ce măsură reflectă acestea din urmă teme diverse din realitatea extralingvistică. 6.1. Centrul grupului nominal de bază poate fi ușor reconstituit și atunci vorbim de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat, fără alte informații suplimentare preluate din contextul lingvistic sau situațional. De exemplu, sintagme precum produse lactate sau concediu prenatal se reduc, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
sub lacăt; Aviara dă târcoale României etc21. Gradul de dezambiguizare al unor astfel de structuri este destul de greu de precizat; rămân permanent actuale cele care nu sunt foarte dependente de un context la un moment dat, deci cele cu adevărat lexicalizate. 6.3. În numeroase contexte, absența numelui la care trimite adjectivul substantivizat poate induce echivocul 22. De exemplu, un substantiv cum ar fi comunitarii se poate referi la câinii maidanezi, la agenții de poliție sau la cetățenii din Comunitatea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
elipsă, atât la nivel semantic, referențial, cât și morfosintactic. Am demonstrat că dinamica limbii este, de multe ori, responsabilă de suspendarea restricțiilor morfologice de gen, număr, gradare etc., tendința generală fiind aceea de regularizare/completare a paradigmelor. Raportul dintre elipsele lexicalizate și cele accidentale nu poate fi precizat cu exactitate. Gradul de ambiguitate, dependența contextuală, durabilitatea sunt parametri controlați numai de evoluția neîncetată a limbii. În finalul articolului, am propus un studiu de caz, o analiză pe baza unui corpus alcătuit
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte. În exemplul (15) se exprimă proprietatea referentului din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]