129 matches
-
Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică ce au locuit la nord de Gurile Dunării, în zona dintre Prut și Nistru. Terizii sunt un neam traco-getic pomenit de istoricul Hellanicos din Lesbos și apoi de lexicografii biuzantini. Obulensii sunt un trib traco-getic menționat de Ptolemeu că locuind în partea de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot triburi traco-getice care au fost situați de Ptolemeu tot în răsăritul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
lector de limbă română la Facultatea de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
și poloneză. Este fondator al mai multor rețele internaționale culturale: "Projekat Rastko/Proiectul Rastko" (rețea de biblioteci digitale), "Distributed Proofreaders Europe" (digitizare internațională), "Proiectul Gutenberg Europa" (versiune Beta, bibliotecă publică digitală), precum și proiecte similare în domenii de editare, digitizare și lexicografie. Nelimitându-se la Internet, este activ în numeroase proiecte culturale, științifice și editoriale în Europa și Asia începând din 1993, în special în țările din fosta Iugoslavie, România, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Rusia, Polonia etc, incluzând conservarea culturilor minoritare și tribale
Zoran Stefanovici () [Corola-website/Science/318961_a_320290]
-
(n. 28 martie 1948, Dârlos, județul Târnava Mare) este un critic și istoric literar sas, specialist în literaturile regionale germane din Sud-Estul Europei și în lexicografia dialectului săsesc din Transilvania. s-a născut la 28 martie 1948 în comuna Dârlos, aflată pe atunci în județul Târnava Mare (azi în nordul județului Sibiu, lângă Mediaș). A urmat școala primară la Dârlos, iar gimnaziul la Mediaș. În anii
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
(n. 17 octombrie 1938 în Varșovia)- lingvist polonez de polonistică, în special interesat de principiile formale ale limbii polone, cum ar fi flexiunea și sintaxa, dar și de lexicografie. A contribuit enorm la dezvoltarea instrumentelor și resurselor de formare computerizată a limbii polone, în special a flexiunii: mulțumită lui a luat ființă „Indexul schematic "a tergo" a formelor exprimate poloneze” început de către Jan Tokarski. Ultimul proiect de echipă în
Zygmunt Saloni () [Corola-website/Science/329426_a_330755]
-
Italia, din 24 ianuarie 2004, instituție fondată în 1813. Este Doctor în Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București, "Doctor Honoris Causa "al Institutului de Arte din Chișinău (Rep. Moldova), Cetățean de Onoare al orașului Timișoara. A pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând - prin cele 9 lexicoane (1965-2006) - cea mai amplă exegeză lexicografică națională din lume. Investigația istorică se întinde pe 5 secole (1500-2000), muzicologul descoperind sute de nume de creatori români care au activat în țară și
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
1999, responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de indexare și căutare (Excalibur, azi Convera), realizată pentru a permite căutarea simultană în zece limbi. 1999 - 2000, director al Departamentului de Lexicografie Computațională, SystemHouse, Lda., Lisabona. 2000 - 2001, director al Departamentului de Științe ale Informației, Áquila - GED, Lda., Lisabona. Creator al sistemului ATHOS destinat arhivelor virtuale complexe. Din 2003, director fondator al firmei Cyberlex; creator lingvistic al variantei spaniole și portugheze al
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
19 octombrie 1910, în "Orléansville" (departamentul Alger, în Algeria franceză), azi Chlef, în Algeria . A făcut studii de drept (a practicat avocatura la baroul din Alger), apoi a făcut studii de economie politică. În anul 1945, s-a orientat spre lexicografie. Nemulțumit fiind de dicționarele franceze existente până atunci, "" a început să lucreze la redactarea lucrării care l-a făcut celebru: "Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française", pe care a publicat-o în perioada 1953 - 1964 (6 volume și un
Paul Robert () [Corola-website/Science/312105_a_313434]
-
Allah ar veni de la al+ilah, reținută de majoritatea filologilor, este mai puțin interesant pentru noi să vedem cum s-a făcut trecerea de la ilah la Allah; în schimb, originea și semnificația cuvântului ilah, așa cum au fost ele analizate de lexicografii arabi, aduc elemente importante pentru stabilirea ariei semantice a acestuia. Unii îl consideră pe ilah ca derivând de la ‘aliha/ya’lahu cu prepoziția ‘ila, care înseamnă a căuta scăpare la: Allah este cel la care oamenii caută scăpare în nenorocire
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
nu limbile care au fost create prin prelucrare mecanică, cum ar fi limbaje de programare "RPG". Norme oficiale introduse parțial sunt: Următoarele părți se află în dezvoltare: Partea standardului "ISO 639-1", a fost creat pentru utilizare în terminologie, lingvistică și lexicografie. Până la adoptarea sa oficială, din 2002, listele se aflau sub numele de ISO 639. Precursori sunt "Request for Comments" RFC 1766 (martie 1995) și RFC 3066 (ianuarie 2001). "ISO 639-1" nu este numai pentru limbile cele mai mult reprezentate în
ISO 639 () [Corola-website/Science/308884_a_310213]
-
din Franța. Pe de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor din teritoriu, mai ales În materie de fonetism și lexicografie. Astfel de atlase constituie excelente instrumente de referință pentru orice studiu de dialectometrie (măsurare matematică a variațiilor limbii În spațiu). M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 vol. CALVET Louis-Jean (1987
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la vremea respectivă. Dicționarul lui Frollo, proiectat a apărea în cel puțin zece fascicole, din care au văzut însă lumină tiparului numai primele patru (dicționarul italian-român, precedat de o succinta gramatică românească), a constituit fără îndoială un eveniment în peisajul lexicografiei românești a timpului, dar neînregimentarea autorului la nici una din școlile lingvistice contemporane lui a făcut că apariția succesiva a fascicolelor dicționarului să nu se bucure din partea comentatorilor de atenția meritata. Vocabularul se deschide cu un compendiu de gramatică română redactat
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
un plus de originalitate."4). Dicționarul italian-român cuprinde un numar de pește 42.000 cuvinte titlu, cărora li se adaugă aproximativ 1400 nume de persoane și circa 1500 denumiri geografice, reprezentînd, fie și numai prin dimensiuni, un moment important al lexicografiei românești. Concepția care a stat la baza întocmirii lexiconului este una deosebit de modernă pentru acea perioadă, autorul selecționînd cuvintele de largă circulație, oferind versiuni sinonimice și insistînd asupra posibilelor construcții idiomatice. Frollo a fost în general promotorul unui italienism temperat
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
solvente, conform prescripțiunilor art. 141. Art. 169. Instrucțiunea ce se va da în liceele de băieți va consista din următoarele obiecte, ce se vor preda, din punct de vedere cu totul științific, de următorul număr de profesori. 1. Limba latină, lexicografie greacă și noțiuni de filologie, predate de doi profesori, dintre cari unul va preda numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor preda muzica vocală și gimnastica ca în gimnazii. Art. 170. Articolul precedent se aplică și la liceele de fete, cu următoarele modificări. 1. În locul noțiunilor de filozofie profesorul sau profesoara de limba română va preda, pe lângă obiectul său principal, lexicografia latină și greacă cu noțiuni de filologie. 2. În locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografia greacă și noțiuni de filologie, vor fi doi profesori sau profesoare, pentru următoarele două cursuri. a) Noțiuni elementare de psihologie, logică, morală, drept și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la liceele de fete, cu următoarele modificări. 1. În locul noțiunilor de filozofie profesorul sau profesoara de limba română va preda, pe lângă obiectul său principal, lexicografia latină și greacă cu noțiuni de filologie. 2. În locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografia greacă și noțiuni de filologie, vor fi doi profesori sau profesoare, pentru următoarele două cursuri. a) Noțiuni elementare de psihologie, logică, morală, drept și economie politică; estetică cu aplicațiuni la artele frumoase și mai cu seamă la viața socială; pedagogică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la Ministerul Instrucțiunei contra diplomelor de bacalaureat în științe și litere. Aceste diplome vor fi date în numele Domnitorului etc. Așadar: 1) Limba și literatura greacă scoasă cu totul și din licee, prin urmare din întregul învățămînt numit până acum secundar; lexicografia greacă, de care vorbește art. 169 și care se preda în ultimul an sau în ultimii doi ani de profesorul limbei latine și noțiunilor de filologie, este o simplă explicare de cuvinte tecnice, oarecum un dicționar de cuvinte străine fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și istorici în România interbelică, Iași, Junimea, 1989, p. 208. • Nestor Camariano, Athanasios Christopoulos. Sa vie, son oeuvre littéraire et ses rapports avec la culture roumaine, Thessaloniki, Institute for Balkan Studies, 1981, p. 106-107. • Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, I, București, 1966, p. 58. • Demosthene Russo, Prefața la H. Sarafidi, Dicționar grec-român, Constanța, 1945. • Cornelia Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români..., p. 68-69. • Ibidem, p. 69. • Între mulțimea de dicționare, două ies în evidență prin dimensiunile lor. Primul dicționar grec-român de după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Transilvania”. Ediția a IV-a. [Sibiu, 22-24 mai 1980], Sibiu, 1980, 180 p. LEPA = Leda. Editura Patru Anotimpuri. București. LIMT = Litografia Institutului de Medicină din Timișoara. LL = Limbă și literatură. Societatea de științe istorice și filologice. București. LLD = Lexicologie și lexicografie didactică. Timișoara, TUT, 1985, 105 p. multigr. LLE = Limbă și literatură pentru elevi. Societatea de științe filologice din RSR. București. LLR = Limba și literatura română. Revistă trimestrială pentru elevi. Societatea de științe filologice din RSR. București. LLRCP = Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cel despre forma acestora, unde se delimitează o serie de formule stilistice, cât și indicațiile metodologice referitoare la culegere, la întocmirea tipologiei bibliografice și alcătuirea colecțiilor. Ca lingvist, P. s-a preocupat mai ales de problemele vocabularului (formarea cuvintelor, etimologie, lexicografie) și a abordat, de asemenea, probleme de lingvistică balcanică. Dictionnaire étymologique macédo-roumain (I-II, 1925), o lucrare lexicografică în care materialul este grupat pe origini, a fost primit cu rezerve tocmai cu privire la etimologii. P. a tradus din latină Descriptio Moldaviae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
subclasă cu un pronunțat specific semantic și gramatical, dar în cadrul acestei subclase există mai multe categorii de nume destul de diferite între ele, unele fiind, de fapt, entități lexicale asimilate numelor proprii. Poartă nume proprii, potrivit lucrărilor romînești de gramatică și lexicografie (normativă, mai ales): persoanele (prenume, patronime, nume de familie, supra nume, pseudonime), personajele (religioase, mitologice, folclorice, lite rare), animalele, entitățile geografice și administrativ-teritoriale (numite, cu un termen deja încetățenit, locuri), aștrii și constelațiile, marile epoci istorice, sărbătorile (laice sau religioase
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a structurilor unui sistem ("gramatică istorică"), ci și ca istorie a limbii. Totuși, în acest ultim sens, cei doi termeni ai opoziției nu sînt corelativi. Sincroniei îi corespunde nu numai descrierea sistemelor unitare ("gramatică", în sens larg, cuprinzînd fonologia și lexicografia), ci și descrierea celor trei mari tipuri de varietate (dialectologia, sociolingvistica, stilistica limbii). Istoriei limbii îi corespund, deci, în sincronie, (cel putin!) patru discipline diferite. Dimpotrivă, obiectul descrierii sistematice (structurale, generative, etc.) este, în mod necesar, limba funcțională (sau o
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
80, 126, ~ vulgara (populară) 65, 74, 80, 82, 83, 126, 280, 300, 305, 346, daco-~ 113, greco-~ 194, neo~ 279, 300, 337, 346, scriere ~ 237-315 passim letona 145, 164, 280, 327, 344, 345 legea mutației consonantice (legea lui Grimm) 137 lexicografie 35 lezghină 280, 321, 332 liciană 148 lidiana 148, 280 limbaj 15, 17, 21, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 47, 51, 57, 64, 79, 99, 107, 108, 125, 126
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]