129 matches
-
lit., I, 33-35; Lăudat, Ist. lit., I, 39-41; Ist. lit., I, 261-264; Panaitescu, Începuturile, 24; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Ivașcu, Ist. lit., I, 83-85; G. Mihăilă, Cronica episcopului Macarie, LRV, I, 168-171; G. Mihăilă, Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastaris și începuturile lexicografiei românești (secolele XV-XVII), „Studii de slavistică”, 1969; Dicț. lit. 1900, 525-526; Mazilu, Lit. rom., 280-304; Mazilu, Proza, 266-288; Mazilu, Recitind, I, 120-122, 165-168, 210-218, III, 23-28; Dicț. scriit. rom., III, 3-5. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
și vânătă (ci, s.v. patlagea, numai sintagmele patlagele roșii și patlagele vinete), dar înregistrează cuvântul-titlu înghețată s.f., fără etimologie (pe care o consideră de la sine înțeleasă, de vreme ce cuvântul urmează după adj. înghețat). DLRM are marele merit, atât de rar în lexicografia românească modernă, de a fi inserat cuvintele-titlu înghețată s.f. "preparat răcoritor...", roșie s.f. "pătlăgică roșie" și vânătă s.f. "pătlăgea vânătă"; primul este explicat, mulțumitor, deși nu foarte exact, din verbul îngheța, după germ. Gefrorenes; al doilea are etimologia corectă: din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iltihabı "antrax, dalac" (yangı sau iltihab însemnând "ardere, arsură, inflamație"), în urma căreia această unitate lexicală complexă a dobândit o variantă dialectală mai scurtă, dalak. Etimologia acestei noi formații și semnificațiile distincte independente nu permit tratarea unitară a termenului dalak, ci lexicografia turcă trebuie să discearnă între dalak 1 "splină" și dalak 2 "antrax, dalac". Iată, așadar, că, analizat din punct de vedere semantic, fenomenul condensării nu constituie un mecanism propriu-zis de schimbare a sensului cuvintelor, întrucât în aceste cazuri nu se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de altminteri, începutul modernizării totale a Japoniei - fiind analizată pe multe paliere: mitologie, religie, valorile tradiției (datini, morală, legislație, familie), limba vorbită și scrisă, învățământ, precum și specificul literar și artistic (arhitectură, arte decorative, sculptură, pictură, stampă, grădini, artizani). Singular în lexicografia românească este însă dicționarul consacrat de S. literaturii japoneze de la origini până în contemporaneitate. O imensă cantitate de informație referitoare la creatori, opere anonime, perioade istorico-literare, curente, genuri, școli, personaje, termeni și noțiuni (unele din celelalte arte, întregind ideea de sincretism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
publicisticii medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
profil, era prima de acest fel editată în Transilvania. Conform programului, principalele direcții de cercetare se orientează spre disciplinele lingvistice. Se publică, astfel, numeroase și consistente studii de lingvistică generală, istoria limbii, fonetică și fonologie, gramatică, formarea cuvintelor, lexicologie și lexicografie, onomastică, dialectologie etc. Acestora li se adaugă recenziile și „articolele mărunte” pe marginea problemelor limbii, care, prin erudiție, prin bogăția informației și nu în cele din urmă prin întindere sunt uneori veritabile studii în domeniu. Printre semnatari se numără nume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
animal e discutat de un savant jain, Hamsadeva (secolul al XIII-lea), În M•gapakÌiï³stra, vv. 653-738. Moscul - care poartă câteodată mitologicul nume de gandharva - e Întâlnit și ca •kÌa (propriu-zis „antilopă”, dar și „urs”) sau rÌya, termeni glosați de lexicografia sanscrită prin nșl³ñĂo hariña¡ („antilopa cu testicule albăstrii”). Vezi discuția lui Francis Zimmermann, La jungle et le fumet des viandes. Une thème écologique dans la médecine hindoue, Gallimard - Le Seuil, Paris, 1982, pp. 97-98 n. 31-36. 146. În original katretee
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
firește, mai degrabă În felul domnului von Hardenberg), Abel Rémusat e medic, tânărul Burnouf dorea să urmeze științele naturale, iar Wilson funcționează ca medic timp de 27 de ani În serviciul aceleiași East India Company căreia Îi dedică anii de lexicografie sanscrită 1. Exegeza timpurie, chiar, a lui Honigberger În cultura noastră pornește de la studiile de medicină și istorie a medicinei (Eliade și Bologa, Sergiu Al-George și Arion Roșu). Mai surprinzător poate fi Însă faptul că acest halo al primei biografii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
români (I-IV, 1995-2002). Acesta a fost, în momentul apariției - după cum se precizează în Argument - și „singurul dicționar de o asemenea mărime, însumând, de la origini până în prezent, cel mai mare număr de scriitori români înregistrat vreodată într-o lucrare de lexicografie literară”. Istoria elaborării și mai cu seamă a publicării lui a fost dramatică, așa cum atestă și dosarul inclus în primul volum. Predat la editură în 1983, dicționarul a fost cules în 1984, dar împiedicat să apară, oficialitățile dispunând topirea zațului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
formală, semantică și lite rară: prozodia (care, În sens strict, se ocupa de accent și accentuarea corectă a cuvintelor, precum și de pronunția Întregii fraze, id est punctuație); exegeza gramaticală simplă (cu pre cădere morfologică), precum și stilistică (retorica); explicarea cuvintelor (glosele, lexicografia), a elemen telor de realia (explicarea obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica autenticității
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a fost J. Byck. Funcționează ca profesoară la Școala Generală din Jilavele, județul Ialomița (1952-1955), apoi e angajată la Institutul de Lingvistică din București, ca membră a redacției revistei „Limba română” (1957-1959). Revine la Institut în 1963, în colectivul de lexicografie, pentru ca în 1978 să se transfere la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde activează, până în 1988, în cadrul sectorului de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicționarul limbii române. Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
termeni. Grand Robert de la langue francaise nu este un simplu instrument rigid de termeni, ci un loc de întâlnire a tuturor orientărilor sociale și culturale (v. Bruno de Bessé, 2014). Prin concepția sa, Rey a exercitat o influență majoră asupra lexicografiei grecești contemporane, în urma apariției volumului Dictionnaire du grec standard. Lucrarea Révolution.Histoire d'un mot este un model de cercetare istorică în domeniul terminologiei. Contribuția lui Alain Rey la armonizarea neologiei în baza normelor lingvistice este remarcabilă. A promovat rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Costin) introduc în Cronicile lor numeroși termeni, fără a realiza delimitările/ teoretizările necesare. Tot în acestă perioadă sunt alcătuite glosarele bilingve slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare" (I. Druța, 2013: 81) este sincronă cu începuturile lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a inclus în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
acum nu oferă o soluție satisfăcătoare în ceea ce privește această convertire a informațiilor practice și cunoașterii lingvistice (de forma conținuturilor semantice). Acesta este motivul pentru care, deseori, analiza lingvistică a cîmpului semantic al categorizărilor lexicale continuă să prefere punctul de vedere al lexicografiei tradiționale, care prezintă rezultatul sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri antrenează problemele de structurare a lexicului și, într-o abordare comparativă între limbi și culturi, a celor ale relativității lingvistice. Noțiunea "cîmp lexical" interesează în mod deosebit lexicografia, apoi, stilistica și a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Folosirea ei nu creează dificultăți dacă domeniul noțional corespunde unei desemnări hiperonimice, deoarece cîmpul lexical apare atunci sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand Collin, Paris, 1998; Langage et cognition humaine, Presses Universitaires de Grenoble, Grenoble, 2007. Josette REY-DEBOVE (1929-2005), prima femeie lexicograf din Franța, specialistă în semiotică, lexicologie și lexicografie. Coautoare a numeroase dicționare ale limbii franceze, din seria Robert. Lucrări de referință: Etude linguistique et sémiotique des dictionnaires français contemporains, Mouton, The Hague - Paris, 1971; Le Métalangage. Etude du discours sur le langage, Armand Colin, Paris, 1978; (în colab
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la rénovation de Paris, Editions Municipales, 1973 MANOLESCU, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra literaturii poporane române (1893), demonstrație ale cărei concluzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
alături de M. Kogălniceanu și N. Bălcescu, studiul sistematic al istoriei naționale, văzută, în concepția lui latinistă, ca o continuare a istoriei romanilor. Aceeași perspectivă domină și studiile lingvistice și mai ales dicționarul, care rămâne totuși o lucrare importantă în istoria lexicografiei românești, impunătoare prin erudiție și calitatea definițiilor. SCRIERI: Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul Național de la Sf. Sava din București, septembrie 1842, în Ilie Popescu-Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație exlibrisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal" întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut și un bibliotecar vestit Ioan
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
duse uneori până la rafinări extreme, nesfiindu-se să adopte adesea poziții polemice, P. și-a folosit contribuțiile din domeniile istoriei limbii române - Din istoria raporturilor noastre interdialectale („Dacoromania”, 1927), Din istoria pronumelui în limba românească („Revista filologică”, 1927) ș.a. -, foneticii, lexicografiei și sintaxei atât în eșafodajul cercetărilor sale de filologie, cât și în construcțiile cu care opera istoricul literar. S-a aflat mereu în apropierea subiectelor „fierbinți” ale filologiei românești a timpului: vechile traduceri românești cu chestiunile privind datarea, localizarea, raportul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Frijhoff, Willem (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Culda, Lucian, Sociologia procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. Dale, Van, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008). Dicționar de psihologie socială, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Dijker, Anton J. M., Cognitive and Emotional aspects of Stereotype. A Functional Approach, teză de doctorat, Universitatea din Amsterdam, 1991. Donadoni, Sergio, Religia egipteană, în Giovanni Filoramo, Istoria religiilor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Tamse, The Political Myth, în J. S. Bromley and E. H. Kossmann (eds.), Some Political Mythologies: Papers Delivered to the Fifth Anglo-Dutch Historical Conference (The Hague: Hijhoff, 1975); Van Dale, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008), 2234; Mitul este o ficțiune narativă care implică de cele mai multe ori personaje, acțiuni și evenimente supranaturale și folosește idei general acceptate despre fenomene naturale și istorice":The Oxford English Dictionary, 2nd ed., vol. X, (Oxford: Clarendon Press, 1989), 177
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în particular, pentru particularitățile limbajului pe care îl foloseau locuitorii Gulagului zekii. Fără a se opri în mod special asupra lexicului specific Arhipelagului, analizat anterior de destui comentatori ai lui Soljenițîn, Cecilia Maticiuc este interesată în ce măsură acesta poate
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în șarașka. În plus, tânărul deținut, ca și prototipul său, a purtat cu sine, în închisorile și lagărele prin care a trecut, Dicționarul limbii velicoruse realizat în patru volume de Vladimir Dal. Soljenițîn a prețuit mult această lucrare fundamentală a lexicografiei ruse din secolul al XIX-lea pentru capacitatea sa de reflectare a bogăției și expresivității limbii ruse338. Pe lângă toate acestea, Nerjin are statutul de deținut în șarașka, în anul 1949, ca și Soljenițîn, în același an. Vina pentru care a
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]