129 matches
-
în secolul al XVIII-lea. Tiberiu Rebreanu, fratele marelui prozator, într-o vreme în care Fanny și Puia Rebreanu continuau să fie hăituite, a găsit un loc de muncă tot aici. Pentru un răstimp, între două arestări, la colectivul de lexicografie maghiară a lucrat Nicolae Balotă. O scurtă perioadă a activat, în cadrul colectivului de istorie literară românească, Vasile Fanache. Alături de Liviu Rusu, Iosif Pervain a reușit să introducă în tematica de studiu subiecte greu de politizat, dedicate Școlii Ardelene. Noua generație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
ideologice, preluarea modelelor și asimilarea lor, circulația miturilor și simbolurilor, a temelor și motivelor, însușirea meșteșugului literar etc. O inițiativă meritorie s-a dovedit și realizarea dicționarului Scriitori greci și latini (1978), coordonat împreună cu N. I. Barbu, lucrare de pionierat în lexicografia românească referitoare la aceste arii culturale, pentru care autoarea a elaborat îndeosebi articole despre poeți (Homer, Sappho, Pindar, Anacreon, Arhiloh, Alcman, Theognis din Megara, Alceu, Simonide din Ceos, Calpurnius Siculus ș.a.). O exegeză interesantă, în care erudiția ce o definește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
Mario Roques. În 1938 este abilitat docent la Universitatea din Budapesta, unde a lucrat în continuare în calitate de conferențiar delegat. Între anii 1942 și 1944 a predat romanistica la Universitatea din Cluj. După 1945, stabilit la Budapesta, a condus Secția de lexicografie și lexicologie a Academiei de Stiinte, al cărei membru corespondent era din 1942, si a predat la Universitatea „Eötvös Loránd”, ca profesor onorific, atât cursuri de filologie romanica, cât și de limbă și literatura română. Publicând încă de foarte tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
eminesciene (interviu cu Gáldi László), GL, 1964, 11; George Munteanu, Adevărata stilistica, CNT, 1965, 3; Sanda Golopenția-Eretescu, „Esquisse d’une histoire de la versification roumaine”, REF, 1965, 4; Floră Șuteu, „Stilul poetic al lui Eminescu”, LR, 1966, 2; Ștefan Munteanu, Între lexicografie, limba literară și stilistica, SCL, 1970, 1; Valentin Tașcu, „Introducere în istoria versului românesc”, NYRK, 1972, 2; Beke, Fără interpret, 229-235; Piru, Varia, ÎI, 305-308; Barta János, Gáldi László, „Irodalomtörténeti közlemények”, 1974, 2; Szabó Zoltán, Gáldi László életműve, UTK, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]