363 matches
-
împăratului și comanda marilor concentrări de legiuni, au fost ocupate de partizanii săi necondiționați. Senatul, instituția care tradițional se afla în opoziție față de împărații autocrați, a fost redus la tăcere și amenințat cu desființarea. Nero se sprijinea din ce în ce mai mult pe liberți, majoritatea veniți din Orient și, în consecință, în cel mai bun caz indiferenți față de valorile romane. Și, culme a încălcării tradiției romane și a constituției augustane, în timpul călătoriei pe care a întreprins-o în Grecia, din 66 până în 68, el
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
cel mai bun caz indiferenți față de valorile romane. Și, culme a încălcării tradiției romane și a constituției augustane, în timpul călătoriei pe care a întreprins-o în Grecia, din 66 până în 68, el pune în fruntea Romei și a Italiei un libert grec, Helios, când, conform regulii această misiune îi revenea automat prefectului Romei, la acea dată Flavius Sabinus, fratele viitorului împărat Vespasian! Nero a mers atât de departe, încât s-a gândit să schimbe numele Romei în Neropolis, a început construirea
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
unui zeu viclean pe față, scandează hexametri, între platani, vechile versuri ale lui Ovidiu, (tomitanul de nevoie) și, tot râzând de ele, le învață. Cum se învață și iubirea. În Criptoportico, în Uccelliera. Stupid sunt de tandri. Consul se crede libertul. Cum scrie-n cartea sa, expertul, în dragoste, care o păți apoi, el dezghețând bucăți de vin din amintirea Urbei, dintr-un sloi. Printre tufișuri, rozmarin și spin, imperială e grădina, Domus augustana, Ce gol, presimți, ce rol, interpretează ei
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
doborât de durere. III Roma își alegea împăratul. Parfumul ghirlandelor grele de flori străbătea orașul. Lei fioroși, puși sub zăvoare în cuști erau cărați către Circus Maximus. Urși din Carpați, cu ghearele roase de stânci, se zbăteau sub gratiile grele. Liberții mergeau pe străzi, sorbind din vinurile Romei. Numai în casa lui Perigeu domnea o tristețe adâncă. Sclavii fuseseră eliberați și nici un prieten nu mai călcase pe dalele aleilor de la împietrirea prea frumoasei Geea. Perigeu cumpă rase butoaie de vin pentru
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
urmă, Enescu însuși îi remarcase. Tot cu prilejul primei ediții a Festivalului, maestrul Constantin Silvestri a condus prima audiție românească a operei "Oedipe"; în regia maestrului Jean Rânzescu; ...montare considerată și astăzi ca fiind cea mai apropiată intențiilor autorilor muzicii, libertului; în rolul titular apărea maestrul David Ohanesian; ...evoluția sa a devenit etalon, veritabil reper, privind realizarea acestui rol. Sub aceeași ilustră baghetă dirijorală a fost imprimată "Simfonia de cameră", un opus al maturității târzii; ...un opus a cărui noutate părea
Festivalul Enescu, ieri și azi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6955_a_8280]
-
ulenga). Înzestrat? fiind pe de o parte de o natur? care prin ea Ins??i se sustrage trecerii timpului ?i pe de alt? parte de for?a crea?iei artistice (simbolizat? de Orfeu), cetatea Greciei era, În aceast? lumea a libert??îi ?i frumuse?îi, un simbol al geniului uman constructiv devenit cântec ?i poezie. ??scut? din „Întunecată mare", cetatea care „poart?-n ceruri a ei temple ?-a ei sarcini de ninsoare" are privilegiul de a se Întoarce tot În natur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
frumușel de guler în colecția "nouăzeci" a PHOENIX-ului toate cele vreo 66 de replici celebre din teatrul universal. Și începe, natural, cu Aristofan, despre care se spune că, fixînd enorm cu police-ul arena, întreba retoric de fiecare dată cînd liberții se încăierau în stal, rîzînd de păsărarul Evelpides: "De cine rîdeți? De voi rîdeți!". Prin rimbaldiana soră republicană a lui Bouvard și Pecuchet, Gârbea, la rîndu-i, îi supune la un tir de întrebări pe toți osîndiții de astăzi ai toreadorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
puterea unui verdict estetic în deplină cunoștință de cauză. Literatura română, și critica ei, trebuie să-și caute, așadar, metoda citind viețile marilor familii, aproximîndu-și locul în ierarhii făcute de mult, și bine. Și lista începe cu latinii. Horațiu, fiul libertului e un studiu despre origine socială, prejudecată și finețe. O credință frumoasă, aceea că literatura are, asupra sorții, neîngrădită putere, trăiește în fiecare rînd despre un poet care putea să spună, el, sămînță de sclav, în fața lumii de caste, sînt
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
credință frumoasă, aceea că literatura are, asupra sorții, neîngrădită putere, trăiește în fiecare rînd despre un poet care putea să spună, el, sămînță de sclav, în fața lumii de caste, sînt fiul operelor mele: "...vei spune că deși născut din tată libert și cu puțină stare,/ Am desfășurat aripi mai mari decît cuibul./ Așa încît ceea ce tai de la neam, să împlinești la virtuți." (Epistole, I, 20). Totuși, într-o lume a norocului schimbător, a strînge pînzele prea umflate din calea vîntului e
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte, limite sociale ale libertății nu sunt numai acțiunile Statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private (organizații, asociații etc.), iar pe de altă parte, că sectorul public poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de paradigmă, keynesismul dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică undă de liberalizare a economiei, dezetatizare și dereglementare. Sectorul public a început să-și inspire gestiunea din cea a firmelor private, iar concurența și-a făcut loc și în producerea și furnizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trecute, în care libertin se referea la atitudini religioase sau la comportamente deliberate, susținute de anumite opțiuni filosofice. Dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1876) cuprindea termenul libertin, pe care îl definea pornind de la latină („în același sens cu libert”) și ajungând la accepția curentă din franceză („care abuză de libertatea morală și duce o viață desfrânată: acel june e mare libertin; feminele libertine sunt desprețiate de toți oamenii”). Extinderea semantică actuală nu este însă susținută de vreun calc după
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
de furori apocaliptice și de puternice veleități erotice. Ar fi fost de așteptat (cel puțin eu la asta mă așteptam) ca acest tonus amoros să dicteze discret măcar „ambreierea” unui volum ulterior. Nu se întâmplă, însă, asta în American Experience. „Libert arianismul” stilistic al lui Dósa e atât de accentuat încât poetul ajunge să se delimiteze (pe cât se poate) inclusiv de propriile tabieturi. Nu mai există, aici, nici un poem de dragoste (iar cele care ar putea fi, la rigoare, interpretate astfel
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
care magistrați corupți orchestrează cazul. Urmează confiscarea averii și sinuciderea, asta în cel mai fericit caz. Roma s-a transformat deci într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă pe oricine intră în ea, fie el politician, plebeu, libert, gladiator, curtezană, sclav. -Nu înțeleg de ce se întâmplă ceea ce spuneți? întrebă cineva. -Fiindcă a murit orice speranță, spuse Audanius. Fără posibilitatea unei înnoiri. -E mai mult decât atât, spuse Serenus. Ani și ani la rând Roma a pompat în inima
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN CETATEA VECHE CU LIBERȚI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 687 din 17 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN CETATEA VECHE CU LIBERȚI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 687 din 17 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
politice de stânga și-au asumat dreptul de propietate asupra virtuților egalității de șanse, prin vorbe, în realitate unii dintre lideri îmbogâțindu-se furând prin eludarea legii în detrimentul majorității sărăcite pe umerii căreia „plâng”.Iar cele de dreapta au monopolizat cauza liberții de a fura din avuția națională,cea mai rămas după governările de stânga.Practic,toate partidele din țara noastră sunt de stânga datorită mentalităților și educației primitre în regimul trecut.Chiar dacă ele se definesc de dreapta,de stânga,sau de
FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351119_a_352448]
-
din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Plutea în jur atâta vrajă Că tabloul își ieșea din ramă: Fiecare datorăm o vamă La care îngeri stau de strajă Ei treceau pe lângă mine Eu bănuiam mesajul lui incert La care ultimul libert Avea un dialog cu sine Orice tușă, un mister în plus Mă țintuia pe loc complice Mascate în tavan, două aplice Strecurau luminile supus Un fel de rebus la vedere Misterele din care suie Ca un răvaș bătut în cuie
UN PAS-NAPOI SAU ÎNAINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356513_a_357842]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂND SUNĂ GOARNA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi îngenunchez iubito să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care spală lumea de păcate sufletele noastre împăcate am
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354327_a_355656]
-
iubito să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care spală lumea de păcate sufletele noastre împăcate am să le port cu mine către mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: Când sună goarna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354327_a_355656]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CÂND SUNĂ GOARNA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 623 din 14 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343819_a_345148]
-
albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu. Referință Bibliografică: Când sună goarna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343819_a_345148]
-
doar după vârsta de treizeci de ani acești sclavi să aibă acces la mult râvnita libertate. Cu timpul, în Romă, unii dintre sclavi puteau să se răscumpere și singuri contra unei sume pe care sclavul o plătea și devenea astfel libert, insă cetățenia să avea drepturi limitate încât nu putea deveni preot, nu se putea căsători după legea română și nici nu putea obține ranguri înalte în armată. Mulți dintre sclavi făcuseră carieră în comerț spre exemplu, datorită faptului că senatorii
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]