101 matches
-
emițător-receptor pentru ilustrarea mecanismului de funcționare al teatrului liric. Pe parcursul procesului de comunicare (figura 1), se delimitează șapte etape cărora le corespund versiunile operei (V1-V6) cu grade tot mai mari de determinare a variabilelor. Acesta începe atunci când emițătorii (compozitorul și libretistul) prelucrează anumite elemente din realitate formând prima versiune a operei (V1). Pentru a putea fi transmisă prin canalul reprezentat de partitură, aceasta va fi codificată (V2). Codul constă în text și notație muzicală. În continuare, partitura este preluată de către transmițători
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
sa Clytemnestra, și Oedip, fiul regelui Laios al Thebei, devenit, prin voința neînduplecată a zeilor, ucigaș al tatălui și soț al mamei sale, și ajungând în final să se autopedepsească prin orbire pentru faptele cumplite săvârșite fără voia sa. Poetul libretist îi face să se întâlnească, sub ochii "corului" antic, într-un oraș fără evenimente, ca doi "străini", care urmează să-și mărturisească fiecare obsesiile, proiectele, întrebările, caracterizându-se în chip contrastant: în timp ce Oedip rostește un discurs de cuceritor și războinic
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
într-o quasi-actualitate, cea a anilor �60 ai secolului trecut. Dimensiunea cosmică a luptei lui Oedipe cu destinul, a relației cu Sfinxul este demitizată și coborâtă la nivelul spațiului convențional, aproape de derizoriu, așa cum nu au imaginat-o George Enescu și libretistul său, Edmond Fleg. Sfinxul - apariție cu alură de femeie fatală purtând o superbă rochie neagră din garderoba de cabaret a anilor �40 - se străduie a-l devora la propriu pe eroul dramei tăvălindu-l într-un acces de furie și
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
a studiat engleza la Manchester University și a intrat în armată în 1940. După demobilizare, a predat mai mulți ani, dar în 1959, diagnosticat cu un cancer la creier, s-a hotarât să își dedice viața scrisului. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traducător si critic, totul ține la el de paradox. Ediția de față din Portocala mecanică (A Clockwork Orange, 1962), revizuită după manuscrisul original din 1961, analizat în paralel cu mai multe ediții ale romanului, cuprinde fragmente inedite din
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
In această ediție, Festivalul Internațional Shakespeare a inclus, pentru diversifi-care, și premiera Operei Naționale București cu "Macbeth" de Verdi, dând un plus de rezonanță evenimentului. Pe scena noastră lirică "Macbeth" este o premieră absolută. Fascinat de Shakespeare, Verdi îi scria libretistului său: "această tragedie este una dintre cele mai mari creații umane! Dacă noi nu putem face un lucru mare, să încercăm cel puțin să facem ceva ieșit din comun." Încercare plină de riscuri: transpunerea în muzică a unui asemenea subiect
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
montări și viziuni regizorale. Este un prilej pentru comentarea câtorva interpretări regizorale privind relația dintre personajul titular al operei, pe de-o parte, și, pe de alta, Sfinx-ul, acest personaj misterios, această "fiică a destinului", cum o denumesc autorii, libretistul Edmond Fleg - unul dintre literații importanți ai Franței în sfârșitul de secol XIX, în primele decenii ale secolului trecut - și George Enescu însuși. Firesc, relația dintre Oedipe și Sfinx este imaginată și construită de către regizor, de către autorul spectacolului. Față de textul
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
captivante atunci când regizorul caută și găsește un sens scenic nou, când direcționează relația muzică-libret către o inedită imagine plastică ce pune în valoare noi orizonturi ale raporturilor dintre valoarea muzicală a sunetului și dramaturgia gândită de autori, de compozitor, de libretist. O asemenea căutare am reținut în cazul tânărului regizor Rareș Zaharia, autorul celei mai recente montări a operei bucureștene cu "Don Pasquale" de Gaetano Donizetti. Este prima montare a autorului; este o montare de promițător debut de carieră în teatrul
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
înțeles atunci - eram tânăr absolvent al Conservatorului bucureștean - că în lumea operei fraza muzicală intonată vocal, susținută orchestral, trebuie să-și găsească un specific echivalent scenic, că acesta trebuie să devină parte integrantă a situației muzical-dramatice imaginate de compozitor, de libretist. Am înțeles că regizorul de operă devine un coautor al spectacolului, un coautor care are menirea de a descoperi sensurile intime ale relației imaginate de compozitor, de libretist. Am înțeles atunci că nu este moral ca dramaturgia muzicală a unei
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
trebuie să devină parte integrantă a situației muzical-dramatice imaginate de compozitor, de libretist. Am înțeles că regizorul de operă devine un coautor al spectacolului, un coautor care are menirea de a descoperi sensurile intime ale relației imaginate de compozitor, de libretist. Am înțeles atunci că nu este moral ca dramaturgia muzicală a unei opere să devină un simplu pretext al unor alte plăsmuiri scenice care să anuleze - eventual să contrazică - sensul inițial al lucrării. Există partituri muzical dramatice care pot fi
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
început ale secolului al XVIII-lea, în culisele Comediei Franceze. Câteva personaje - inclusiv eroina principală, Adriana, o celebră actriță - aparțin istoriei reale a epocii. Altele aparțin imaginației autorilor francezi ai piesei de teatru, lui Eugene Scribe, lui Ernest Legouvé, sau libretistului italian. Opera a fost compusă în primii ani ai secolului trecut, imediat după moartea lui Verdi și după premiera operei Tosca, de Puccini. Linia melodică larg desfășurată a unora dintre arii amintește de conductul vocalității de tip verdian; dar dinamica
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
adresării, dobândesc puterea de propulsie în actualitate fără a trăda spiritul acestei comedii-balet. Libretul scris de Antoine de la Motte se inspiră parțial din "Elogiul nebuniei", lucrare pe care Erasm a conceput-o cu un secol în urmă. Teoretician și literat, libretistul păstrează regulile poetice ale teatrului liric. Inovațiile, evidente, respectă tradițiile, respectă regulile. Suveranul însuși are grijă de bunul mers al tuturor lucrurilor. Este sfârșitul domniei lui Ludovic al XIV-lea, marele ocrotitor, marele inspirator al artelor. Academia barocă de la Ambronay
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
a lăsat antrenat în conflicte interne acute, care au dus la eliminarea sa. Subiectul l-a atras pe Eugène Scribe, dramaturg la modă în secolul 19 și a fost pus pe muzică de Auber. În căutarea unui subiect pentru Verdi, libretistul Antonio Somma prelucrează materialul, îmbogățindu-l și cu alte ingrediente decât conflictul politic: pasiune, gelozie, iubire nefericită, prietenie, scene de „horror” romantic; din adevărul istoric a păstrat și unele detalii ca de pildă întâlnirea eroului cu o prezicătoare cunoscută sau
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
patru lieduri de Richard Strauss și Simfonia VII-a de Antonin Dvořak. Karl Theodor, Elector de Bavaria, cu ocazia organizării unui mare carnaval la München în anul 1780, i-a comandat lui Mozart compunerea unei opere. Acesta, împreună cu Giambattista Varesco, libretist, au ales un subiect inspirându-se dintr-un text francez al lui Antoine Danchet — Idomeneo, Regele Cretei. Este extraordinar cum acest minunat creator, care a murit cu 53 de zile înainte de a împlini 36 de ani, a reușit în 25
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
te așezi pe scaunul mesei bucătăriei sacadat tremurat spui m-am uitat am văzut acel faust a lui gounod nu este tot una cu fala lui goethe întinsă pe șaizeci de ani ba este băiete diferențele stau în librete și libretiști. carre scrise tot după titanul cu scaunul lângă homer dante voltaire de unde ne vine lumina bat-o vina că multora le piere orbecăind după poduri durate ridicătura vaselor de pe neva cândva vis în abisul minților. ce tot învârtești locul trebuia
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
tarziu avea să scrie propria lui versiune de Ernani pentru Teatro Carlo Felice din Genova pentru muzica lui Alberto Mazzucato (1813-1877). Se pare ca Domenico Bancalari fusese primul care îi sugerase lui Verdi subiectul dramei lui Victor Hugo. Un alt libretist care îi fusese sugerat lui Verdi era Felice Români care deja scrisese un Ernani pentru Bellini (1830) dar muzică n-a fost niciodată finalizată. Un alt Ernani cu muzica de Vincenzo Gabussi fusese deja reprezentat la Théătre Italien de la Paris
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
președinte al Teatrului La Fenice - a avansat numele protejatului sau Francesco Maria Piave. Verdi a fost imediat interesat de tânărul protejat al contelui, probabil pentru că speră să fie în măsură să-și impună mai usor ideile sale acestuia, decat unui libretist deja consacrat. Modul docil în care Piave a acceptat permanent modul despotic de comportare al Maestrului a făcut din el libretistul preferat al lui Verdi pentru următorii 20 de ani, chiar dacă devenise proverbiala calitatea dubioasă a versurilor poetului. Libretistul fiind
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al contelui, probabil pentru că speră să fie în măsură să-și impună mai usor ideile sale acestuia, decat unui libretist deja consacrat. Modul docil în care Piave a acceptat permanent modul despotic de comportare al Maestrului a făcut din el libretistul preferat al lui Verdi pentru următorii 20 de ani, chiar dacă devenise proverbiala calitatea dubioasă a versurilor poetului. Libretistul fiind acum acceptat mai rămânea să se stabilească subiectul. Verdi îl admiră pe Shakespeare mai presus decât pe oricine altcineva așa că el
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
unui libretist deja consacrat. Modul docil în care Piave a acceptat permanent modul despotic de comportare al Maestrului a făcut din el libretistul preferat al lui Verdi pentru următorii 20 de ani, chiar dacă devenise proverbiala calitatea dubioasă a versurilor poetului. Libretistul fiind acum acceptat mai rămânea să se stabilească subiectul. Verdi îl admiră pe Shakespeare mai presus decât pe oricine altcineva așa că el a propus Re Lear (Regele Lear) sau Macbeth. Alte posibilități avute în vedere erau din Byron (Fidanzata d
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
existența unui complot în spatele său așa că și-a exprimat dezamăgirea produsă de noul libret. La vremea respectivă multe librete începeau cu scuze adresate cititorului, cel mai adesea pentru adaptarea inadecvată a capodoperei literare, uneori din cauza timpului minim existent la dispoziția libretistului. Dacă Ferretti făcuse o remarcă similară la publicarea libretului pentru La Cenerentola aceasta se intamplase din cauza că libretistul fusese obligat să termine opera în 3 săptămâni, nu în 6 luni precum Piave. Oricum prefață lui Piave nu a fost publicată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
librete începeau cu scuze adresate cititorului, cel mai adesea pentru adaptarea inadecvată a capodoperei literare, uneori din cauza timpului minim existent la dispoziția libretistului. Dacă Ferretti făcuse o remarcă similară la publicarea libretului pentru La Cenerentola aceasta se intamplase din cauza că libretistul fusese obligat să termine opera în 3 săptămâni, nu în 6 luni precum Piave. Oricum prefață lui Piave nu a fost publicată. Allan Cameron, respins de Verdi, a apărut câțiva ani mai târziu când a fost reprezentat de Teatro La
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sfarsitul carierii și mărturisea unui prieten: “ Nu-mi pot permite să aștept sfârșitul următorilor trei ani. Trebuie să compun încă șase opere și după asta îmi iau rămas bun de la toate”. Opera a reprezentat prima colaborare a lui Verdi cu libretistul Salvatore Cammarano, cel mai celebru libretist din Italia după retragerea lui Felice Români, colaborare care avea să contiunue cu mult succes în anii următori. Cammarano avea o dexteritate remarcabilă de a adapta cele mai neverosimile subiecte la exigențele compozitorilor și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nu-mi pot permite să aștept sfârșitul următorilor trei ani. Trebuie să compun încă șase opere și după asta îmi iau rămas bun de la toate”. Opera a reprezentat prima colaborare a lui Verdi cu libretistul Salvatore Cammarano, cel mai celebru libretist din Italia după retragerea lui Felice Români, colaborare care avea să contiunue cu mult succes în anii următori. Cammarano avea o dexteritate remarcabilă de a adapta cele mai neverosimile subiecte la exigențele compozitorilor și ale cenzurii vremii, în special la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să fie în realitate atât de diabolic. Din istoria operei În atmosferă romantică a vremii, Verdi citise un articol scris de Madame de Staël, De l'Alemagne, care conținea un rezumat al piesei lui Zacharias Werner, Attila, König der Hunnen. Libretistul Andrea Maffei (cel care mai tarziu îi va scrie libretul pentru opera I Masnadieri) i-a dat lui Verdi ideea unui subiect "barbar", iar Maestrul, cu lectură încă proaspătă în minte, a început imediat să lucreze, adoptând pentru viitoarea lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi să compună o operă pe acest subiect. Chiar și Beethoven la vremea lui considerase piesa lui Werner un subiect potrivit pentru o operă. În primăvara anului 1844, imediat după marele succes al operei Ernani, Verdi a luat legătura cu libretistul Piave căruia i-a expus ideile sale într-o scrisoare din care citam: ” Găsești anexate o serie de elemente din tragedia lui Werner. Mi-ar place să le aranjezi într-un prolog și trei acte. Trebuie să facem în așa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la spectacol până la sfârșit. Verdi îi cere lui Piave să studieze epoca dramei și să citească articolul scris de Mme. de Staël, că principala propagatoare a romantismului german în străinătate. Succesul modest înregistrat de Verdi cu opera I due Foscari libretist Piave) și insuccesul pe care l-a avut opera Alzira (libretist Cammarano) reclamă că următoarea opera să fie un succes. În acest scop Verdi a căutat să-și încredințeze nouă creație în mâinile unui libretist care nu cunoscuse niciodată un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]