11 matches
-
promisiunile electorale? Păi vă creștem vouă impozitele, care-i problema? Nu vă convine? Sunteți liberi să plecați, și așa ați devenit cam recalcitranți în ultima vreme. Da’ noi nu vă obligăm să plecați. Faceți ce vreți voi. Nae Ionescu, o licheluță a cărei personalitate machiavelică poate fi ghicită din biografia sa, spunea că „opinia publică n-are memorie”. Nu era o critică, era o asigurare pe care și-o dădea, întrebat fiind dacă oamenii nu își vor aminti despre prietenia sa
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi by https://republica.ro/singuratatea-protestatarului-si-o-amintire-umilitoare-cu-sotia-patronului-care-urla-la-noi-zaici-e-dictatura [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
tătarii, rușii întotdeauna au avut, după Nicolae Iorga, lăcomia pământului”. Să revenim mereu la însemnările lui Karl Marx despre români, de unde avem atâtea și atâtea de învățat, fiindcă dascălul marxismului avea gândire / logică / înțelepciune. El nu a fost un „gurist”, „licheluță”, „pseudomoralist”, „filosofel”, „pseudopatriot” etc., atât de „plodiți” în zilele noastre... Să-l reflectăm pe Karl Marx în oglinda pe care o merită, fiindcă înviorarea, luminarea și deșteptarea națiunii noastre pornesc și de la concepțiile marxiste despre români (chestiuni abordate, printre altele
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
în legătură cu noi. Ai făcut-o dinadins. Nu-i așa c-ai vorbit? Fața lui Ruby își schimbă expresia, vădind de astă-dată disperare. Răspunse: — I-am spus băiatului. Numai băiatului i-am spus. — Care băiat? Băiatul în chestiune era Mike Seanu, „licheluța“ de la Ennistone Gazette. Se întâmplaseră următoarele: Când John Robert făcuse prima vizită la Papuc, pentru a-i aduce lui Hattie la cunoștință „planul“ său, Ruby îl urmărise prin grădină, mușcată de gelozie și curiozitate, și se postase lângă fereastra camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Gavin Oare, păruse a fi doar o deducție amuzantă și lipsită de temei. Gavin l-a pus prompt în mișcare pe Mike Seanu ca să descopere cât mai mult, sugerându-i, între patru ochi, s-o tragă de limbă pe Ruby. „Licheluța“ era țigan de origine. Ba chiar (după cum știa Gavin Oare) rudă de departe cu Ruby. Bătrâna servitoare, care n-ar fi deschis gura în fața nimănui altcuiva, și-a dezlegat limba în fața acestui băiat, de care era mândră. Seanu, instructat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și necazuri. Acum..., patru anișori sau patru și ceva, pe când Ghiță Criminalul era doar cărpănosul de nea Ghiță, acesta, mare iubitor de câini, creștea un lup alsacian, pe Bimbo, afară, în magazia estivală, din curtea comună. Bineînțeles, că Nae Contrabandă, licheluța pururea iubitoare de niscai bănuți nemunciți, câștigați prin metode neclasice, îi pusese curând potăii, oarece gânduri rele și grabnice, de măritiș. Aici, merită a fi menționat cu prisosință și aportul artizanal indispensabil al factotum-ului de Pale, bețiv de forță
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
accentuată spre umor și satiră. Tenta umoristică îl apropie uneori de D. D. Patrașcanu, iar comicul cu tăiș satiric e asemănător celui din schițele lui G. Brăescu. Lumea „perfecților diplomați” relevă o faună compusă, potrivit chiar indicațiilor auctoriale, din „lichele”, „licheluțe”, „hoțomani”, „caiafe”, „vulpoi” și alte asemenea specimene, caracteristice fiindu-i ciocoismul, veleitarismul, impostura, snobismul, indolența, servilismul, ipocrizia, invidia, delațiunea, hoția legalizată, corupția. Șefii de legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
de prost gust, scurta lui din piele întoarsă îi mirosea de la o poștă a import, considera că este de fapt o mică secătură lașă, abilă, gata să acapareze tot ce-i poate oferi societatea, funcții, obiecte de lux, onoruri, o licheluță meticuloasă care n-ar ierta-o nici pe mumă-sa dacă ar fi la o adică. Chiar așa îi spusese: licheluță. Și dacă, supărat la culme, el încerca să se apere, Alexe îl întreba cu vocea lui inflexibilă, dacă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mică secătură lașă, abilă, gata să acapareze tot ce-i poate oferi societatea, funcții, obiecte de lux, onoruri, o licheluță meticuloasă care n-ar ierta-o nici pe mumă-sa dacă ar fi la o adică. Chiar așa îi spusese: licheluță. Și dacă, supărat la culme, el încerca să se apere, Alexe îl întreba cu vocea lui inflexibilă, dacă a obținut apartamentul acela cu trei camere cu o simplă cerere, dacă a așteptat ani la rând până i s-a instalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lucra pe șantiere până nu demult. Și tabloul acela, ce curios, îl pictase unul, Condrat Focan. Nu cred că ați auzit de el. Era în vogă acuma vreo treizeci-patruzeci de ani. Cu proletcultismul, dacă ați auzit de chestia asta. O licheluță, tipic proletcultistă. Curios că tabloul acela fusese la noi, la Județeană mult timp, până la evenimentele din decembrie. Avea comenzi grase Focan. Până și la Interne, că era în cârdășie cu colonelul Goncea. Ăla care, știți acum, e...Generalul generalilor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
porția zilnică de whisky și în plus l-ar lăsa de izbeliște frumoasa Elena, știm noi care Elenă, oare nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Lichele și licheluțe Ce se potrivește la vremuri noi? Se tot întreabă românul din 1989 încoace. Și licheaua, răspunde fermă: „La vremuri noi, tot noi". Aha, și noi proștii credeam că... Ce credeai nene, ce credeai? Că prăpăditul din socialism o să-și ridice
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
disproporție și cu puterea de producțiune a poporului și cu cultura lui intelectuală". Mesianice cuvinte, valabile și în ziua de azi. Doar e vorba de Eminescu, nu-i așa? Dacă aș îmbrăca, măcar pentru câteva minute hăinuța tărcată a unei licheluțe, v-aș povățui așa: „Domnilor, luând aminte la tradiții și năravuri, așa după cum îndemna domnitorul Cuza, și mai nou Traian Băsescu, vom putea moderniza eficient societatea românească. Depinde doar de voința noastră și de voința politică neabătută a conducătorilor noștri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]