15 matches
-
treci râul Halys (azi Kızılırmak) vei distruge o mare împărăție”". Cresus interpretează „acel imperiu” ca fiind cel persan. Între timp, Herodot scrie despre tirania lui Peisistratos și înlăturarea sa, precum și despre ascensiunea Spartei. Menționează Bătălia de la Halys dintre mezi și lidieni din anul 585 î.e.n. (la care Thales a prezis eclipsa ce a provocat încetarea conflictului). Este descrisă bătălia finală dintre perși și mezi în care Cresus este înfrânt fiindcă mirosul de cămile persane ar fi iritat caii cavaleriei lidiene mai
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
ia prizonier. Cirus se proclamă astfel regele perșilor și mezilor. Herodot descrie apoi civilizația, cultura și modul de viață la perși. Cirus, cuceritor al Lidiei, îl trimite pe Pactyes să guverneze Lidia, dar acesta îl trădează și îi incită pe lidieni la revolte. Revolta eșueaza și acesta se refugiază în Kyme. Herodot descrie civilizația, cultura asiriană și orașul Babilon (o menționează și pe regina Semiramida). Este descris asediul Babilonului, săparea râului Gyndes și intrarea triumfală în oraș al regelui medo-pers. În
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
sunt de asemenea listați în a doua carte a epopeii. Forțele lor sunt compuse din troieni propriu-ziși (locuitorii cetății Troia) conduși de prințul Hector, dardanieni conduși de Enea, zeleieni, adrasteieni, percotieni, pelasgieni, traci, lăncieri ciconieni, arcași paionieni, halizonieni, misieni, frigieni, lidieni, miletieni, lycieni conduși Sarpedon și carieni. Nu este menționat nimic despre limba troiană; despre carieni se spune că au o limbă barbară, iar despre ceilalți aliați ai troienilor, că vorbesc multiple limbi, având nevoie să li se traducă ordinele de către
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
de cucerit și de condus pentru puterile politice externe. O lungă perioadă de timp, Pisidia a fost gazda a comunităților independente care nu se aflau sub jugul Hitiților. Cunoscută pentru fracțiunile sale războinice, a rămas în mare măsură independența față de Lidieni, si chiar față de perși, care au cucerit Anatolia în secolul al VI-lea î.Hr., si au împărțit zona în satrapii pentru un control mai mare. Totuși, nu au putut să facă față revoltelor constante și tulburărilor din interiorul provinciei. Alexandru
Pisidia () [Corola-website/Science/327560_a_328889]
-
de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată cu succes. Herodot semnalează, în scrierile sale, că Thales din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au aruncat armele și au proclamat pacea în urma acestui fenomen astronomic. O listă a eclipselor celor mai fiabile descrise în Anale și clasate după sarosul lor este disponibil. O eclipsă de Soare a marcat victoria
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
cucerit de dinastia Caldeea în Babilon. Urmând colapsul hitiților, frigienii, un popor indo-european, au realizat ascendența până ce regatul lor a fost distrus de Cimerieni în sec. VII î.Hr. Cei mai puternici succesori ai Frigiei au fost Lidia, Caria și Licia. Lidienii și Licienii vorbesc limbile indo-europene, dar ambele limbi au dobândit elemente non-indo-europene înainte de perioadele hitită și elenistică. Începând cu anul 1200 î.Hr., coasta Anatoliei a fost colonizată de grecii eolieni și ionieni. Numeroase orașe importante au fost fondate de acești
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
cuceresc cetatea Tir, Liban. Nu doar că a fost un despot militar, dar a activat și diplomatic.A trimis și primit ambasadori din regatele vecine. El este cunoscut pentru că a trimis un ambasador să medieze un conflict între mezi și Lidieni din Asia Mică.Se spune că pentru a asigura pacea dintre Babilonieni și Mezi (care l-au sprijinit pe tatăl său să conducă revoltă împotriva asirienilor),s-a căsătorit cu prințesa mediana Amytis din Media.Ba chiar a fortificat și
Nabucodonosor al II-lea () [Corola-website/Science/302325_a_303654]
-
Și analiză. Repere ale unei istorii sociale a vieții cotidiene în comunism" Alexandru-Florin Platontc "Alexandru‑Florin Platon" Cea mai veche specie de istorie și, neîndoielnic, cea mai populară este aceea a vieții cotidiene. Începând cu Herodot, care, scriind despre obiceiurile lidienilor, perșilor, egiptenilor și ale altor neamuri, urmărea să le consemneze pentru a le face imune la inexorabila operă de erodare a timpului, până la Georges Duby și Philippe Ariès, autorii celei mai recente (și, totodată, complete) istorii a vieții private în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se bazează pe Herodot, care vorbește, în scrierile sale, despre moneda bătută de regele Lydiei, Cresus 472. Monedele bătute de Cresus au fost din aur și le găsim în literatura de specialitate sub denumirea de Creseide, sau stateri Lidieni. De la lidieni invenția este preluată apoi de persani, care cuceriseră întreaga Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de geometrie și astronomie căpătate peste mare, fondând școala ioniană (un triunghi înscris într-un semicerc este drept; teorema triunghiurilor asemenea, ca și adevărata cauză a eclipselor). Influența eclipselor în istorie merită un studiu aparte. Lupte intermitente se dădeau între lidieni și mezi, fără ca soarta să se decidă în vreo direcție. Atunci, pentru ca războiul să se termine, a fost hotărâtă o bătălie decisivă. Lidienii au ales ziua prorocită de Thales - 585 î.e.n., deoarece calculele matematicianului îi arătau producerea unei eclipse de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
adevărata cauză a eclipselor). Influența eclipselor în istorie merită un studiu aparte. Lupte intermitente se dădeau între lidieni și mezi, fără ca soarta să se decidă în vreo direcție. Atunci, pentru ca războiul să se termine, a fost hotărâtă o bătălie decisivă. Lidienii au ales ziua prorocită de Thales - 585 î.e.n., deoarece calculele matematicianului îi arătau producerea unei eclipse de Soare. In ziua aleasă, armatele s-au întîlnit, dar în timpul măcelului, lumina de pe cer pieri. Inspăimîntați, mezii o luară la fugă, în vreme ce lidienii
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Lidienii au ales ziua prorocită de Thales - 585 î.e.n., deoarece calculele matematicianului îi arătau producerea unei eclipse de Soare. In ziua aleasă, armatele s-au întîlnit, dar în timpul măcelului, lumina de pe cer pieri. Inspăimîntați, mezii o luară la fugă, în vreme ce lidienii, avertizați, se luară după dușmani nimicindu-i. O altă eclipsă s-a produs în timpul asedierii Siracuzei - 310 î.e.n., de cartaginezi. Siracuzanii au vrut să deschidă porțile și să se predea înspăimîntați. Comandantul, tiranul lor Agatalos, s-a arătat la fel de mare
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
A urmat o perioadă de decădere a regatului med. Conducătorul perșilor, Cirus, îl învinge pe Astiage, urcându-se pe tron. Asirienii erau conduși de un prinț din familia Ahmeneizilor, organizator excelent și politician desăvârșit. Cirus a purtat primul război împotriva lidianului Cresus, pe care l-a învins. Au urmat cetățile grecești din Asia Mică, înfrânte în câteva lupte. Cirus s-a îndreptat spre est, ajungând la Indus, prin lupta împotriva popoarelor întâlnite. În anul 539 î.Hr., Cirus a cucerit Babilonul, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
se bazează pe Herodot, care vorbește, în scrierile sale, despre moneda bătută de regele Lydiei, Cresus 472. Monedele bătute de Cresus au fost din aur și le găsim în literatura de specialitate sub denumirea de Creseide, sau stateri Lidieni. De la lidieni invenția este preluată apoi de persani, care cuceriseră întreaga Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
legături cu ținutul carpatic. Poseidonios pomenidu-l pe Homer cu Iliada, amintește de misii care locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă drept la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]