26 matches
-
date geografice (SDG). Trebuie precizat nivelul la care trebuie să funcționeze acest sistem, precum și gradul de precizie a informațiilor care urmează a fi puse la dispoziție în cadrul SDG. (8) În plus, introducerea unei plăți pe suprafață pentru fructele cu coajă lignificată în titlul IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 implică în mod obligatoriu crearea unui nivel suplimentar de informații în SDG. Cu toate acestea, trebuie scutite de această obligație statele membre a căror suprafață garantată maximă este mai
32004R0796-ro () [Corola-website/Law/292962_a_294291]
-
nr. 1782/2003; (b) 5% din numărul total, pe specie de semințe pentru care se solicită ajutor, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003; (c) 50% din totalul agricultorilor care depun cereri de ajutor pentru fructe cu coajă lignificată în temeiul titlului IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în cazul în care statul membru decide, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul regulament, să nu introducă un nivel suplimentar de informații în SDG. Pentru toate celelalte
32004R0796-ro () [Corola-website/Law/292962_a_294291]
-
în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul regulament, să nu introducă un nivel suplimentar de informații în SDG. Pentru toate celelalte state membre, în ceea ce privește anul 2005, 5% din totalul agricultorilor care au depus cereri de ajutor pentru fructele cu coajă lignificată în temeiul titlului IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, cu excepția cazului în care a fost introdus deja nivelul suplimentar de informații în SDG. În cazul în care eșantionul de control menționat la primul paragraf conține deja agricultori
32004R0796-ro () [Corola-website/Law/292962_a_294291]
-
trebuie aplicate condițiile de eligibilitate și/sau nivelul ajutorului special pentru tipul predominant de fructe cu coajă lignificată. (3) Pentru livezi, suprafața minimă a unei parcele este fixată la 0,10 ha. Numărul de pomi care produc fructe cu coajă lignificată la hectarul de livadă nu trebuie să fie mai mic de: * 125 pentru aluni, * 50 pentru migdali, * 50 pentru nuci, * 50 pentru arborii de fistic, * 30 pentru roșcovi. (4) Statele membre au posibilitatea să fixeze o suprafață minimă a parcelei
jrc6230as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91402_a_92189]
-
iar florile sunt grupate în inflorescențe mici albe, roșii, violet sau galbene; păstăile mici, cu puține semințe, sunt închise în caliciu. Sparceta - Cod 975 Crește spontan în zonele de câmpie. Este perenă, ierboasă, relativ înaltă. Spre maturitatea semințelor, tulpina se lignifică. Frunzele mari sunt imparipenat-compuse. Florile roz-violacee sunt grupate în racem lung pedunculat. Fructul este o păstaie indehiscentă, având la suprafață reticulații caracteristice, prevăzute cu spini. Sparceta este plantă furajeră și meliferă. Lupinul - Cod 155 Lupinul este o plantă care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
de măsline și al tutunului trebuie să se elimine posibilitatea de a amâna integrarea acestor scheme de ajutor în cadrul schemei de plată unică. (24) Ținând cont de noile date, trebuie să se mărească suprafața națională garantată pentru fructele cu coajă lignificată din Polonia. (25) Pentru ca modificările efectuate pentru noile state membre să poată intra în vigoare până la data aderării, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare până la 1 mai 2004, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se
32004R0864-ro () [Corola-website/Law/293006_a_294335]
-
directă a nivelului de aflatoxină din partea comestibilă, ― se omogenizează fructele cu coajă lignificată "în coajă" prin aplicarea procedurii de pregătire a probelor. Prelevarea de probe și procedura analitică trebuie să ofere o estimare a greutății miezului de fruct cu coajă lignificată din proba globală. Greutatea miezului de fruct cu coajă lignificată din proba globală se estimează după stabilirea unui coeficient adecvat care să exprime raportul dintre coaja de fruct cu coajă lignificată și miezul de fruct cu coajă lignificată pentru fructele
jrc3679as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88839_a_89626]
-
cu coajă lignificată "în coajă" prin aplicarea procedurii de pregătire a probelor. Prelevarea de probe și procedura analitică trebuie să ofere o estimare a greutății miezului de fruct cu coajă lignificată din proba globală. Greutatea miezului de fruct cu coajă lignificată din proba globală se estimează după stabilirea unui coeficient adecvat care să exprime raportul dintre coaja de fruct cu coajă lignificată și miezul de fruct cu coajă lignificată pentru fructele cu coajă lignificată întregi. Acest raport se folosește pentru evaluarea
jrc3679as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88839_a_89626]
-
cu coajă lignificată din proba globală. Greutatea miezului de fruct cu coajă lignificată din proba globală se estimează după stabilirea unui coeficient adecvat care să exprime raportul dintre coaja de fruct cu coajă lignificată și miezul de fruct cu coajă lignificată pentru fructele cu coajă lignificată întregi. Acest raport se folosește pentru evaluarea cantității de miez din proba în vrac prelevată la pregătirea probelor sau în procedura de analiză. Se iau la întâmplare aproximativ 100 de fructe cu coajă lignificată întregi
jrc3679as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88839_a_89626]
-
și erbacee, cu frunze întregi sau variat divizate, dispuse altern. Florile sunt mici, numeroase, grupate în inflorescențe de tipul umbelei simple sau umbelei compuse. Conțin uleiuri esențiale, oleo-rezine, glicozide, saponide și alcaloizi. Sunt în general plante erbacee (uneori cu tulpina lignificată la bază), cu rădăcini pivotante. Tulpina este de obicei fistuloasă, iar frunzele, variat penat sau palmat-divizate, au teaca bine dezvoltată. Florile nu sunt niciodată solitare, ci sunt grupate оn umbele simple sau compuse, rareori în umbele neregulate sau capituliforme. Umbelă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
învelișul exterior) este subțire și acoperit cu ceară la mere și prune (coaja), o coajă verde la nuci, sau colorat și cu țesuturi glandulare la citrice. Mezocarpul poate fi subțire la citrice (numit albedo), cărnos la mere (pulpa fructului) și lignificat la nuci (coaja lemnoasă). Țesutul central al endocarpului este lignificat la sâmburoase, pergamentos (loje seminale la semințoase), cerebroid uleios comestibil la nuci sau cărnos la citrice. CAPITOLUL 5. FERMITATEA STRUCTO TEXTURALĂ A PRODUSELOR HORTICOLE Structura unui produs este definită de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și prune (coaja), o coajă verde la nuci, sau colorat și cu țesuturi glandulare la citrice. Mezocarpul poate fi subțire la citrice (numit albedo), cărnos la mere (pulpa fructului) și lignificat la nuci (coaja lemnoasă). Țesutul central al endocarpului este lignificat la sâmburoase, pergamentos (loje seminale la semințoase), cerebroid uleios comestibil la nuci sau cărnos la citrice. CAPITOLUL 5. FERMITATEA STRUCTO TEXTURALĂ A PRODUSELOR HORTICOLE Structura unui produs este definită de mărimea sau tipul celulelor componente și de așezarea acestora în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai expuse la o evoluție nedorită pe parcursul manipulării sau depozitării temporare, transportului etc. În anii secetoși legumele sunt ofilite, au tendința de a se matura prematur, unele specii inițiază emiterea tulpinilor florale, ceea ce le determină deprecierea. Lipsite de turgescență, se lignifică și au părțile necomestibile în proporție mai mare. La pomi se produc căderi în masă a fructelor verzi, iar cele care rămân se pigmentează prematur. La mere se manifestă pătările cauzate de deficitul de calciu. Precipitațiile intense care survin după
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați, se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în sol, fiind foarte mult influențată de tipul de sol. În cazul secetei, unele ramificații ale rădăcinii explorează straturile mai profunde ale solului pentru a-și asigura necesarul de apă. Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fistuloasă, devenind viguroasă și parțial lignificată pe măsură ce planta se maturizează, căpătând aspect de liană. Tulpina are o lungime de peste 3 m, dacă spațiul permite, în medii protejate, iar în câmp ajunge la 1,8 - 2 m. Din tulpină pornesc numeroși lăstari laterali, pe care
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea, produce pagube mari. Simptome. Boala se manifestă pe rădăcini. Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau la baza butașilor de crizanteme, dalie, mușcată, trandafir sau begonie, apar tumori de diferite dimensiuni. Țesuturile plantelor prezintă o creștere rapidă, neuniformă și celulele dau naștere la tumori, ce au la început o consistență buretoasă, apoi devin tari, se lignifică. La dalii, după 3-6 săptămâni, tumorile crapă și prin răni pot pătrunde ciupercile de sol ce putrezesc țesuturile. La mușcată, tumorile se formează la baza tulpinii sau a butașilor și au aspect mamelonat (fig. 195). La trandafir, tumorile pot apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
credință și la verbul a consola), iar inițiatul traducător distinge încifrări complicate. Unele reminiscențe din poeme anterioare își schimbă configurația, „prestigioasa siglă x, simbol algebric și prin excelență stavroforă" (adică purtătoare de cruce) este jucată în fel și chip și „lignificată într-o fereastră în formă de cruce, o «croisée»". Fonemele ics, ecs, nu sunt singurele obsesii sonore, alt motiv - or, aur, dar și semnul înmulțirii - se regăsește în formule care invocă și nordul și înmulțirea cu șapte. et j'en
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
dată, o cană gospodărească de horincă, trasă de două ori. Singur Nicanor Galan n-avea astâmpăr deplin în inima lui, nerăbdările mânându-i gândul la pepenii care, de două zile de când nu fusese pe la Loturi, trebuie să li se fi lignificat codițele de purcel. Uneori, abătându-se, solitar, către gardul din latura livezii, numai nu mânca din priviri coasta arcuită verde a Baisei. Așa se întâmplă că zări, într-o vreme, pata aceea rubinie din depărtare. Grămada de jar spori, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
reprezentată printr-un rizom ramificat, lignificat, pivotant, dezvoltat în sol până la adâncimea de 1,5 m. Tulpina erectă este înaltă de 25-70 cm, ramificată, împreună cu ramurile uniform foliată, dens și alipit păroasă în partea superioară, iar în partea inferioară este lignificată. Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se menține în cultură 5-6 ani. În primul an de vegetație ritmul de creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși lăstari (peste 100), care se lignifică. Înflorește în luna mai, iar semințele ajung la maturitate în luna iulie. Jaleșul este o specie termofilă. Plantele răsar la temperatura de 8-10° C. La temperatura optimă, germinarea semințelor decurge rapid, în decurs de 7 zile. În perioada de vegetație
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai observă lemnul primar, iar vasele au diametrul mai mare și lumen de contur neregulat. IV.2. Tulpina plantulei este formată din hipocotil, epicotil și tulpina propriu-zisă, foliată, iar la planta matură tulpina aeriană este ierbacee în partea superioară și lignificată la bază. Hipocotilul (fig. 2) este protejat la exterior de o epidermă cu celule izodiametrice, având pereții intern și extern mai îngroșați decât ceilalți. Din loc în loc sunt vizibili peri tectori pluricelulari uniseriați. Scoarța este relativ groasă, mărimea celulelor crescând
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]