30 matches
-
de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
furanică Figura 5. Structura ligninei 21 Biosinteza ligninei în plante se realizează sub acțiunea unor sisteme enzimatice, care catalizează transformarea pe parcursul a mai multor etape a compușilor micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în polimerul ligninic (figura 6Ă. Acest proces complex de lignificare a țesuturilor vegetale are loc în două etape principale: 1. Sinteza precursorilor ligninici (monolignoliă Din studiile efectuate asupra procesului de lignificare s-a constatat că formarea polimerului ligninic presupune sinteza într-o primă etapă a trei monolignoli: alcoolii p-cumaric, coniferilic
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
a mai multor etape a compușilor micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în polimerul ligninic (figura 6Ă. Acest proces complex de lignificare a țesuturilor vegetale are loc în două etape principale: 1. Sinteza precursorilor ligninici (monolignoliă Din studiile efectuate asupra procesului de lignificare s-a constatat că formarea polimerului ligninic presupune sinteza într-o primă etapă a trei monolignoli: alcoolii p-cumaric, coniferilic și sinapic. Sinteza acestor precursori se realizează în două etape distincte: Formarea acidului shikimic, un produs intermediar larg răspândit la plantele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
ferulic respectiv a acidului sinapic. 2. Polimerizarea dehidrogenativă a monolignolilor Cei trei monolignoli formați pe calea acidului shikimic sub acțiunea peroxidazei suferă un proces de polimerizare, cu formarea intermediară a di-, tri-, polilignolilor și, în final, a polimerului ligninic. După lignificare, acțiunea sistemelor enzimatice 22 încetează, în caz contrar ar avea loc un proces de destrucție prin humifiere, similar descompunerii ligninelor în sol. Pe baza datelor statistice se admite că lignificarea se asociază strâns cu gradul de maturizare a plantelor, constituind
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
di-, tri-, polilignolilor și, în final, a polimerului ligninic. După lignificare, acțiunea sistemelor enzimatice 22 încetează, în caz contrar ar avea loc un proces de destrucție prin humifiere, similar descompunerii ligninelor în sol. Pe baza datelor statistice se admite că lignificarea se asociază strâns cu gradul de maturizare a plantelor, constituind o componentă obligatorie a creșterii plantelor . Lignanele reprezintă compuși de condensare fenil propanici, existenți sub formă macromoleculară, în urma legării lor prin catene laterale. Se pare că locul de formare a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
microscopia UV pentru a studia lignina și transformările ei. Lauge (1954Ă a determinat conținutul de lignină din lamela mediană și din peretele secundar al traheidelor de brad prin fotomicrografii UV. Wardrop (1957Ă a folosit fotomicrografii UV pentru a detecta începerea lignificării și dezvoltarea sa ulterioară în xilem diferențiat. Atât Lauge cât și Wergin (1965Ă au elucidat distribuirea neuniformă a ligninei în lemn de compresiune prin fotomicrografii UV. Jayme și Torgersen (1967Ă au studiat topochimia delignificării lemnului de brad prin procedeele sulfit
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
corespunde pentru măsurarea concentrației de lignină din lamelele mediane și în regiunile S2 ale peretelui celular, iar o modificare a tehnicii de bază permite realizarea de măsurători în alte domenii ale pereților celulari. Microscopia de interferență este ideală pentru studierea lignificării în timpul dezvoltării celulare, a îndepărtării ligninei în timpul formării probei și în oricare alte întrebuințări pentru care sunt necesare informații privind concentrația de lignină la nivel celular. Microscopia de interferență produce interferențe prin divizarea unei singure raze de lumină polarizată în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma unor fibre alungite, în epicarpul alunelor. Sub formă de sclerenchim scleros, formează învelișul sâmburilor de drupacee, sau coaja (mezocarpul) nucilor. Fără rol de susținere sunt sclereidele din pere și gutui. Țesuturi secretoare care acumulează produse ale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
caracteristice în funcție de specie sau soi. Există studii aprofundate privind relațiile acestei evoluții cu momentul de recoltare, temperatura de păstrare, compoziția atmosferei, prezența etilenei, rolul Ca 2+ în țesuturi etc. Fermitatea multor specii legumicole este cauzată de celuloza din țesuturi, de lignificarea sau suberificarea acestora. Lăstarii etiolați de sparanghel sau unele legume pentru frunze excesiv de perisabile sunt apreciate pentru frăgezimea lor în momentul recoltării. Există însă hibrizi de varză albă de căpățână creați special pentru păstrare, al căror conținut inițial ridicat în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
zona pistilară. 8.3.3. Modificările care apar în timpul creșterii și maturării Aceste modificări sunt de ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la mere, leziuni produse de dioxidul de sulf la struguri; e) cauzate de produșii intermediari ai metabolismului: opăreala la fructele semințoase, brunificarea și descompunerea internă de supramaturare la mere; f) cauzate de șocuri mecanice: brunificările țesuturilor lezate și cicatrizarea (suberificarea, lignificarea) acestora. Degradarea și alterarea produselor horticole Degradarea și alterarea produselor horticole sunt forme mai avansate și ireversibile de depreciere. Deteriorarea calității fructelor și legumelor prin stricare și descompunere se manifestă în mod frecvent în cazul păstrării. În funcție de specie, tehnologia de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și degenerarea floemului. Unii arbori și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Nicotiana rustica mycoplasma produce virescență, filodie, proliferare, malformare și aspermie. La Solanum tuberosum, Daucus carota și Chenopodium amaranticolor mycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței limbului 0,,. La tomate apare în urma atacului hipertrofierea caliciului și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce poate fi cultivată - o tufădouă - pentru consumul familial, recoltând rădăcini ori de câte ori e nevoie peste an. Planta e puțin pretențioasă față de lumină și căldură: rezistă și la geruri de minus 30 de grade. Rezistă și la secete prelungite, cu riscul lignificării rădăcinii Însă. Are totuși și pretenții: un sol fertil, bogat În humus și nu suportă excesul de apă. Dacă v’am convins, nu vă grăbiți să căutați sămânță; deși Înflorește, nu prea face sămânță. Încercați plantând o rădăcină, chiar dacă e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
răspunzând prin formarea uneia sau mai multor tipuri de structuri care se opun, mai mult sau mai puțin eficace, invaziei patogenilor. În această categorie este inclusă generarea unor structuri histologice și reacția necrotică. Barierele interne postinfecționale constau din suberizarea și lignificarea țesuturilor, îngroșarea pereților celulozici și cutinizați. Formarea straturilor de suber la periferia punctului de infecție, ca rezultat al stimulării celulelor gazdei de către activitățile metabolice ale patogenului, nu numai că blochează răspândirea ulterioară a acestuia dincolo de leziunea inițială, dar împiedică și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
obține flori din abundență, va trebui să tundeți cu regularitate levănțica după ce înflorește. Este vorba de o operațiune indispensabilă pentru a-i păstra forma rotundă și pentru a evita întărirea plantei. Tăierea încetinește fenomenul îmbătrânirii - care, în cazul levănțicii, înseamnă lignificarea tulpinii, părțile din lemn dur dezgolindu-se puțin câte puțin. Tăierea clasică se efectuează odată ce planta a înflorit și presupune reducerea tuturor rămurelelor proaspăt crescute la trei sferturi din lungime. Dacă nu ați făcut deja acest lucru, fără îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate și altfel de simptome ca înroșirea frunzișului sau colorarea sa în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale vaselor conducătoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-mi fie și intens militantă. Nu știu ce să-i spun, înainte de toate ar fi de arătat că limba a început să mi se întărească, un gust fără gust mi se preumblă dinspre bolta palatină spre omușor și invers, mai apoi urmează lignificarea, mestec lemn, apoi placaj, pe urmă iarăși grav mă uit la steaua fericirii colective și dăi cu pedesereul, și cu cedereul, și cu teteleul, și cu pepeleul, grav trebuie să fiu, în tranșee să mă mențin, cu un bocanc ac
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de lignificare: „Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care o explică în poeme-parabolă precum Eliberare sau Feofan. Pe țărmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de kg N/ha. Azot provenit de la culturile precedente [N(r)] Cantitatea de azot asimilabil furnizat de reziduurile culturii precedente depinde de cantitatea și compoziția acesteia sub raportul conținutului de azot și de gradul mai mare sau mai mic de lignificare. Depinde de asemenea, de cât de bine au fost încorporate în sol, de epoca când a fost făcută, și de timpul trecut de la încorporare. Culturile anuale pot lăsa în sol cantități mai mari sau mai mici din partea lor aeriană. Este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]