228,311 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > ALTARUL LIMBII ROMÂNE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamnă-ți spun și-ți spun crăiasă că nu-i alta mai frumoasă domnișoară-ți zic virgină asta-i zău Limba Română N-am
ALTARUL LIMBII ROMÂNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1441823653.html [Corola-blog/BlogPost/378203_a_379532]
-
Poezie > Amprente > ALTARUL LIMBII ROMÂNE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamnă-ți spun și-ți spun crăiasă că nu-i alta mai frumoasă domnișoară-ți zic virgină asta-i zău Limba Română N-am s-o caut cum să caut dulce doină vrăjit flaut dintre toate cu respect îmi arată drumul drept Arde totul ard și eu însă focu-i Dumnezeu pe-acest rug preavorbitor arde Doamne un popor Limbă care ne
ALTARUL LIMBII ROMÂNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1441823653.html [Corola-blog/BlogPost/378203_a_379532]
-
-i zău Limba Română N-am s-o caut cum să caut dulce doină vrăjit flaut dintre toate cu respect îmi arată drumul drept Arde totul ard și eu însă focu-i Dumnezeu pe-acest rug preavorbitor arde Doamne un popor Limbă care ne seduce să ne odihnim pe cruce Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Altarul Limbii Române / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile
ALTARUL LIMBII ROMÂNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1441823653.html [Corola-blog/BlogPost/378203_a_379532]
-
dintre toate cu respect îmi arată drumul drept Arde totul ard și eu însă focu-i Dumnezeu pe-acest rug preavorbitor arde Doamne un popor Limbă care ne seduce să ne odihnim pe cruce Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Altarul Limbii Române / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ALTARUL LIMBII ROMÂNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1441823653.html [Corola-blog/BlogPost/378203_a_379532]
-
ucide. Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
dus o muncă de Sisif, „ca să construim, ce? / un univers de iluzii / unde, în loc de muncă / trăgeam voinicește / concluzii / și trasam viitorul / luminos și senin / de la care azi - iată - mă abțin ... Sentimentul patriotic e prezent în poeme ca „Dor de Basarabia”, „Limba română”,”că-n lipsa mamei care s-a dus / tu ești maică pân-la apus.” Poemul „Grăbind” încheie volumul, fiind un „acord final” al unei simfonii cu mii de tonuri și vibrații pure de poezie adevărată, conturând portretul liric actual al
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
după clipa cea mai frumoasă ce poate fi. Restaurante pline, fiecare se retrăgea pe unde-i era mai la-ndemână. Venisem acolo și eu, ca să mă sărbătoresc, vizitând ceea ce se numește „Salon d’Automne International”. L-am scris special în limba lui de origine, din respect pentru vechimea sa de... 111 ani! Cât și pentru excelenta sa istorie, pentru marea sa contibuție la progresul spiritual al lumii. Au expus, în acest cadru, inițiat și menținut anual pe Champs Elisee, la Paris
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
unor fascinante jocuri de culoare, de lumină și umbră, de forme expresive, încât totul te îndemna la tihnă și meditație, ca și la înfruntare și introspecție. Recunosc, artiști de genuri atât de diferite, vorbeau, prin creațiile lor, tot feluri de limbi. Nici nu știu cum de le puteam înțelege, dar nici nu le-nțelegeam, decât frânturi, pe ici, pe colo. Totuși, aveai cu cine vorbi, iar dacă tu nu aveai ce spune, opera de artă, dacă își justifica menirea, ți se adresa, te
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
-mi respirația... Dar era de ajuns să trec la alt grup de exponate, ca modul meu de a inspira și expira, să fie altul, mai alert, mai grăbit sau, uneori, absent. Erau acolo tot felul de expresii, de vorbe, de limbi ale artei plastice, atât de diverse, fiecare cu frumusețea ei, fiecare cu originalitatea ei, fiecare având ceva de spus. Și în acest amalgam de moduri de exprimare, m-am trezit, deodată, parte integrantă din tabloul „Turnul Babel” al marelui pictor
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
O” mare - încerca, trufaș, să se înalțe pe sine, fără ajutorul și mila divinității. Să-și dovedească absența limitelor sale. O religie nouă, ar fi putut satfel să apară, închinată Omului și cutezaței sale! Dar Dumnezeu a știut să diversifice limba unică de până atunci, ca să nu se poată înțelege oamenii, constructorii între ei. Și Turnul n-a mai putut fi desăvârșit! Deci Dumnezeu însuși a vrut să nu ne-nțelegem între noi, oamenii. Dar iată magnifica metaforă a lui Baruch
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
metaforă a lui Baruch Elron! Turnul pictat de el, nu-i atât de înalt, ca la alți pictori renumiți. Dar are mai multe picioare! Omenești. Fiecare picior e de altă culoare, ceea ce-mi sugerează o altă nație, o altă limbă; oamenii nu se văd, încă au capul și trupul în turn, încercând, probabil, să găsească noi și noi soluții pentru idealul lor. Ce-o fi între ei? Cum comunică? Dar fiind obligați să fie împreună, cred că au găsit mijloace
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
în ansamblu, Turnul multinațional, merge, înaintează, e dus de oameni, de pașii lor semnificativi. Incotro, Doamne Dumnezeule? Incotro?!... Din adâncurile istoriei, „Turnul lui Elron” vine, ba nu, se duce, și toți suntem purtătorii lui, deși Puterea Divină ne-a împleticit limbile. Iată, zice marele pictor, totuși comunicăm. Inaintăm, doamne, toți, împreună. Și buni și răi! Sunt încă multe înțelesuri, dacă privim atent „Turnul Babel” al lui Baruch Elron. Satisfacția interpretării lor, a descifrării, ne poate lumina, ne poate da, printre altele
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
aerul luminat al expoziției și al multora dintre cei ce-am fost acolo, creațiile Danielei Ament, Jacques Vainuska, Nir Ytzhak, Malka Tsensiper, Moshe Muky, Dina Babai, Ada Bahat, pe lângă atâția alți israelieni și numeroși alți artiști din lume. Fiecare pe limba lui, fiecare cu farmecul lui, unul mai așa, altul mai altfel, celălalt diferit de toți și toți împreună. Salonul Internațional de Toamnă, culisat de la Paris la Tel Aviv (20-23 noembrie) și împlementat cu valori evreiești de o deosebită importanță, evreiești
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
Lui, așezați în rânduri cu trupuri drepte și priviri semețe, o mulțime de asemenea cu plete și bărbi, având pe cap cușme, așa cum se purtau în vechime.Toți se uitau la Cel care cu mâna ridicată, le grăia într-o limbă destul de curgătoare, melodioasă. Având scuturi pe care le țineau cu mâna stângă, în dreapta sulițe și ascultau vorbele cu supușenie și respect. Cel care avea pe mâini niște brățări spiralate foarte strălucitoare să fi fost oare Zamolxe ?! Avea loc o expunere
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
Ioan Slavici, ori ale junimiștilor veniți la întrunirile literare. Era un vis care mă ducea în lumea de lumină a cuvântului. Între acest vis și împlinirea lui s-a așternut mai mult de-o jumătate de veac. Ca profesoară de limba și literatura română am avut nenumărate prilejuri de a pune condeiul la lucru, dar lumina tiparului m-a întâmpinat numai la varsta de 70 de ani. Atunci mi-am zis: „e bine și acum, căci niciodata nu e prea târziu
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
oameni și pe noi, copiii! ─Ză-ăăău? Și cum v-a făcut pe voi, copiii? Din țărâna pământului și, „fu-u-u...” - țuguiam eu buzele suflând în aer −, ...așa ne-a suflat viața!... Dar cum de înțelegi tu toate astea de-acolo: știi limba lui Dumnezeu? I-auziți, oameni buni! Dar nu mi-ai spus încă, ce vrei să te faci când ai să fii mare: Popă? − continua el amuzându-se cu poftă. ─Aviator! Popă nu-mi place. (Tata mă învățase să zic așa
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
Sâmbătă dimineață, elevii de clasa a XII-a care au participat în Prahova la etapa județeană a Olimpiadei de Limba Română au avut de rezolvat, între altele, următorul subiect: „Imaginează-ți că te numești Luca Străjescu și ești personajul care colectează cotele țăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul „Moromeții” de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
de Litere sau de la cea de Istorie. El poate fi făcut de oameni care și-au dezvoltat aparatul critic, au informațiile necesare de context și și-au creat deja reperele morale. Să-l văd însă între subiectele la Olimpiada de Limba Română mi se pare un nou semnal îngrijorător venit dinspre învățământul românesc. O nouă dovadă de deconectare profundă între cerințele adresate copiilor și ceea ce li se oferă la clasă - un act educațional adesea formal, în timpul căruia puține texte literare sunt
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
2008, AUGUST 2014! Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ana Maria Gîbu 6 ani de la apariție! 6 ani de activitate neîntreruptă în slujba dragostei pentru Om, pentru Dumnezeu, pentru Artă, pentru Limba Română! 6 ani de promovare a copiilor, tinerilor și scriitorilor consacrați! Prin muncă, dăruire și dragoste de frumos, colectivul redacțional al revistei “Slova Creștina” ne-a oferit nouă, cititorilor, momente de înălțare spirituală, de liniște, de bucurie. Eu am descoperit
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
de muncă, răbdare, dăruire și convingerea că veți avea din ce în ce mai mulți citituri fideli, din ce în ce mai mulți colaboratori. La mulți ani; Slova Creștină! Felicitări redactorilor și colaboratorilor! Mulțumiri și prețuire, părinte Radu Botiș! În dar, la niversare.... în fiecare 31 ( de ziua limbii române) lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă azi plec în rodin la cuvântul Dor născut în mijloc de ianuarie la mine, peste deal leg în băsmăluță albă frunzele de plop în tremurul din prima
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
carte un fir de busuioc după ceaiul din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează limba română Cu admirație și prețuire, Ana Maria Gîbu, elevă, clasa a XI-a Dorohoi, jud. Botoșani Referință Bibliografică: Slova Creștină, august 2008, august 2014! / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
E bine, nu? Ce ziceți, mai plecați, dragi români? Oricum, domnul președinte al PNL este optimist și conștient că românii plecați la muncă în alte țări sunt legați sufletește de locurile natale și de cei rămași acasă. Doar vorbesc aceeași limbă și simt la fel, nu? Cărțile Zeit vă onorează cu un roman de dragoste, tradus în limba engleză: The fire of karma, semnat de Oma Stănescu. Autoarea derulează amintiri plăcute, dar și dureroase din timpul în care a trăit în
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
conștient că românii plecați la muncă în alte țări sunt legați sufletește de locurile natale și de cei rămași acasă. Doar vorbesc aceeași limbă și simt la fel, nu? Cărțile Zeit vă onorează cu un roman de dragoste, tradus în limba engleză: The fire of karma, semnat de Oma Stănescu. Autoarea derulează amintiri plăcute, dar și dureroase din timpul în care a trăit în India, unde a avut o picantă idilă cu un bărbat pasional. Indian fiind, cel care i-a
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai întâmplat și la alți debutanți întârziați. Versificația dezinvolta îl fură deseori pe autor care acumulează neologisme încă neasimilate de experiență vorbitorilor și scriitorilor de limbă românească (de exemplu autorul rimează “vieții” cu “ambiguității” ceea ce nu este greșit, dar nu se face recomandabil!). Știind că autorul scrie versuri românești în autoexilul din UȘĂ prima întrebare care ni se impune ar fi: care este diferența creației sale
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
UȘĂ prima întrebare care ni se impune ar fi: care este diferența creației sale față de poezia care se scrie acum în România? Răspunsul final, fără putință de greșeala, ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]