43,803 matches
-
La final, le-a dat o serie de exerciții pentru a se apropia de oameni și a-i face să se deschidă. Ziua 3 (sâmbătă, 24 august) Profesorul Jeoren Berkvens a vorbit despre instrumentele cinematografice și tehnici de bază în limbajul filmului, despre legile sale, diferența dintre a observa și a înregistra, mijloacele prin care imaginea poate manipula percepția etc. Tips&tricks: cum citește mintea umană o imagine, un cadru etc. Au fost vizionate fragmente din filmul Manhattan al lui Woody
O zi din viaţa unui student la film documentar by http://www.zilesinopti.ro/articole/5926/o-zi-din-viata-unui-student-la-film-documentar [Corola-blog/BlogPost/98015_a_99307]
-
sa și dimensiunea psihologică a modelului au constituit criteriile directoare în arta lui. Intuiția și logica, cunoașterea omului cu frământările sale, cu preocupările sale sunt nu mai puțin importante decât tresaturile fizice. Liviu Lăzărescu a păstrat întotdeauna o dualitate în limbajul artei, o comuniune între ideie și imagine. Consecvent în primul rând cu puritatea expresiei artistice, creator riguros și estetic, Liviu Lăzărescu supune formele, textura și culoarea, conferind portretelor sale rară calitate de a atinge multiplele aspecte ale existenței, modest sau
PORTRETELE PICTORULUI LIVIU LĂZĂRESCU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_portretele_picto_dorel_schor_1372603556.html [Corola-blog/BlogPost/363938_a_365267]
-
Craiova) și Andreea Foanene (Timișoara) și cu o copertă -grafică și design - de excepție, aparținând lui Geoege Tulea și Rodicăi Matei. Este prefațat de doi excelenți mânuitori ai condeiului într-ale literaturii, domnul profesor Emil Istocescu („Lirism romantic exprimat prin limbaj expresiv și bogăție stilistică”) și poetul, romancierul, redactorul Al. Florin Țene („Teodor Barbu-un romantic profund”) Deși profesia de bază aparține domeniului tehnic, câștigându-și existența cu echerul, rigla și compasul, ca tehnician proiectant la renumita fabrică Finca din Drăgășani
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
frumusete. Toate anotimpurile sunt cântate , dar e copleșit de toamnă: „E toamnă-n poezia mea” (Matcă) „Venea o toamnă printre noi” ( Și înviem) „Plecăm c-o toamnă fiecare” (Plecăm) Cu aceleași reverberații lirice răsună și poemele „Vară”,”Averse”, „Alb”, „Dans”Limbajul poetic e unic, pictural, capătă valențe materiale uneori, e inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
plăcută relaxare intelectuală, te face să trăiești alături de poet toată gama sentimentelor umane, deoarece, așa cum afirma profesorul Emil Istocescu în prefață: „Stăpân pe secretele comunicării lirice prin metaforă și metonimie, prin muzicalitate obținută grație ritmului și rimelor, familiarizat cu un limbaj expresiv și bogăție stilistică, Teodor Barbu ne oferă o antologie de poezie superioară , atent elaborată și selectată în timp, de o mare încântare și relaxare spirituală” Prof. D. Păsat Oct. 2012 : Referință Bibliografică: Teodor Barbu : Retorica balansoarului / Al Florin Țene
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
fiind măsurată pe o scală dată de eficacitatea eschatologică ) și recunoașterea autorității, biunivoce, corespondentei absolutei valori. În lumea lăsată moștenire profaneității, avem de-a face cu relativități, conflicte de putere, false ierarhizări și confuzii căci valoarea e măsurată într-un limbaj formalizat. În acest context autoritatea devine efectivă când înceteazăa mai fi persoana cu manifestare imperativă și voință proprie, devenind un loc unde se scurg, ca într-o agoră sau prea-vizitat templu, actele și voința proprie a oamenilor. Oamenii sărmani, cohortele
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
alții au uitat! Ligya Diaconescu are însă răbdarea să caute înăuntru, să scormonească în fiecare. Tezaurul există...spun toate versurile ei! Poeziile pentru copii sunt simbolistice. Poeziile copiilor, fie ei chiar și copii mari, capătă o formă artistică mai rafinată, limbajul poetic este preponderent figurat. Așa sunt descrise ființele care au marcat copilăria fiecăruia: bunicile. Ale Ligyei erau Silvia și Mărioara. Și Ligya s-a întors în timp, cu multă ușurință, așa, ca și cum ar fi fost ieri. Mărioara gătea, mirosul delicioasei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/va-invit-in-sufletul-meu/ [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Străbunii noștri prea statornici Aveau copii lăngă ei Și nu erau așa de dornici, Să-i vadă la străini lachei! Străbunii noștri drăgăstoși Aveau timp între joc și coasă, Să dea copiilor frumoși Limbajul celor șapte ani de-acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1496674805.html [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
-i mai frumoasă Oradea ca Roma? Uite ce coline se răsfață-n verdele ochilor tăi!” Cu L. am încercat să scriu un text. El un rând, eu unul. E un cameleon stilistic! Ar putea imita felul oricui de-a scrie ( limbaj, frazare, viziune). Și-acum râd mocnit. Mă imită, continuând felul meu de a visa, cu ochii deschiși ... ”în epitete și comparații ... de la Mircești! ” (Mă pastilează, de multe ori, dar ne corectăm și ne completăm fericit ... în ce redactăm fiecare). El
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Rostul_cuvintelor_corina_lucia_costea_1391960372.html [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > LIMBAJUL STELELOR Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Limbajul stelelor Piesă într-un act Decorul: O grădină, o bancă, un cer înstelat. Personajele: Adam și Lioara. (Adam și Lioara
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > LIMBAJUL STELELOR Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Limbajul stelelor Piesă într-un act Decorul: O grădină, o bancă, un cer înstelat. Personajele: Adam și Lioara. (Adam și Lioara stau pe bancă și privesc cerul înstelat.) Lioara: Mi-e teamă. Niciodată cerul n-a fost mai întunecat. Și totuși
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
Lioara: Și stelele? Adam: Mai cu seamă stelele. Se așeză pe bancă. Adam se întinde pe spate și își așează capul în poala Lioarei. Lioara îl mângîie pe cap.) Lioara: Acum e lumină. Adam: Până când? Lioara: Atâta timp cât omul va cunoște limbajul stelelor, lumina o să-l însoțească. Adam: O pentagramă. Referință Bibliografică: Limbajul stelelor / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
bancă. Adam se întinde pe spate și își așează capul în poala Lioarei. Lioara îl mângîie pe cap.) Lioara: Acum e lumină. Adam: Până când? Lioara: Atâta timp cât omul va cunoște limbajul stelelor, lumina o să-l însoțească. Adam: O pentagramă. Referință Bibliografică: Limbajul stelelor / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
un raport de plin - gol și o raționalizare a lui. Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
bine, confortabil și în siguranță, realizând, pe de altă parte, o legătură specială cu persoana care citește copilului și chiar cu autoarea. Pentru că Vera Crăciun scrie cu sufletul, scrie pentru suflețelele copiilor, expresiile literare folosite curgând de la sine într-un limbaj expresiv și limpede, pe înțelesul micuților cititori sau auditori, fiind în măsură să-i sensibilizeze pe aceștia, să-i ajute în dezvoltarea vocabularului propriu și în exprimarea mai ușoară a cuvintelor. De remarcat, în această poveste, este nu numai împletirea
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum spunea Jean-Jacques Wunenburger, în această poezie se face prin răbdătoarea cucerire spirituală, favorizată de devoțiune, învățătură și grație. Simbolul înțeles la un nivel spiritual devine punte, prezență, limbaj, universal, viață concepută într-o cu totul altă ordine: cea a eternității. Cititorule, ai în mână o inimă sub formă de carte, ce trăiește bucuria și suferința, astfel o vei purifica prin propria trăire, citind-o. Al.Florin ȚENE Președintele
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
Carina această amplă poveste a Kirei, o fată de pe planeta Vixon, imaginată la ani lumină de Terra, care găsește Jurnalul Treveller și-i urmează indicațiile de călătorie, într-o seamă de aventuri. Recuzita Carinei este lăudabilă: mister, imaginație, viziune cinematografică, limbaj inovat, un arsenal de cuvinte specifice în sf dar și un narativ cursiv, captivant, rar generației autoarei. Poate o privire cârcotașă i-ar găsi și naivitate și unele stângăcii, dar să nu uităm că este vorba despre un copil de
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455605186.html [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
este doctor în lingvistică al Universității București. Actualmente este profesor la departamentul de studii franceze al Universității Brown din Statele Unite ale Americii. Sanda Golopenția este autoarea a numeroase studii și articole în domenii precum lingvistică structurală, poetică și semiotică, filozofia limbajului, teoria literaturii, studii culturale. Începând din 1982, a publicat materiale referitoare la activitatea Scolii Sociologice de la București din perioada interbelică, cu referințe directe la activitatea părinților săi, membrii marcanți ai Școlii, precum și numeroase articole referitoare la comunitatea românească din America
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
teleologică, orientarea, tendința spre, cu un cuvânt grecesc se impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
logos, eidos, theoria, epokhe (1984, p. 445). Obiectul activității filosofice: filosofemele. ÎnTractatus logico-philosophicus (4031, 4112), L. Wittgenstein arată: „Filosofia nu este o doctrină, ci o activitate. Scopul filosofiei îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
îl constituie clarificarea logică a gândurilor...orice filosofie este o critică a limbajului”. Activitatea filosofică, apărând ca discurs, se compune din elemente filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
filosofice, exerciții de gândire asupra unor filosofeme: ființa, sensul vieții, coordonatele existenței (spațiu, timp, materie), binele, frumosul, adevărul, limbajul etc. Unele dintre filosofeme au devenit chiar obiect de studiu al unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
unora dintre ramurile cu tendință de autonomizare ale filosofiei: filosofia limbajului, filosofia dreptului, filosofia logicii ș. a. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile ce alcătuiesc metalimbajul filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]