47 matches
-
ți se rostogolesc printre degete ca niște castane coapte prea fierbinți n-ai să afli niciodată cât de puțin cât de mult ți-ar fi plăcut nouă luni și jumătate ce curent sec! cine fuge în jurul focului de-i pleoștește limbuța de cață? ne-am plimbat de-a lungul ei ca pe corso (măcar o dată în viață) tăcerea asta-i o iarnă învinsă orgolioasă - floricele pe geamuri pe câmpii ochiul și-a avortat irisul se-ntinde opac - o coală peste cer
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
tine numai tu știai la baia publică hemoragii de păr roșu umpleau cada la numărul nouă îți puneam suzete pe degete la piciorul drept și la cel stîng sugeam și sugeam pînă la ziuă ferugan addidașii tăi ferugan își scoteau limbuța de sub rochia de voal și-mi spuneai povestea hamalului genghiz și a frumoasei spălătorese tu erai eu eu eram tu nășteam cu schimbul mai toarnă puțin lapte pe mamelonul ăsta să crească să se mîntuiască la tine mă gîndesc ferugan
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
mai respiră. Ducem, fiecare, o luptă interioară cu emoțiile. Unii clachează și renunță să mai viziteze dormitoarele. Se opresc și ne așteaptă în living. “Ea e mascota noastră”, ni se spune despre o fetiță care doarme cu limba afară. “Are limbuța mai lungă, ne chinuim foarte tare s-o hrănim. Dar, altfel, râde tot timpul, e foarte veselă”. Doamna asistentă ni-l arată și pe prietenul ei cel mai bun, un băiețel orb. Întreb dacă asta înseamnă că le place să
Oare s-a supăra mama voastră dacă-i zic “mamă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20293_a_21618]
-
place să se joace împreună. “Nuuuu! Copiii de aici nu știu să se joace, nu știu să interacționeze. E prietenul ei cel mai bun, pentru că atunci când îi punem împreună se liniștesc”. Devine limpede pentru toată lumea că nici râsul fetiței cu limbuța cea lungă nu e, de fapt, de-adevăratelea, râs. Mi-i imaginez pe copiii de aici într-o instituție-mamut- de tip vechi, în care nu ar sta câte doi în dormitor, ca aici, ci câte 20. În care nu ar
Oare s-a supăra mama voastră dacă-i zic “mamă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20293_a_21618]
-
pe “victimă”. Și a poleit-o abundent cu ciocolată, după care a păpat tacticos toată glazura de pe dânsa, de cred că nu mai poate, săraca, azi, nici să șadă pe scaun (deși aseară roșea fericită, virginală și roz, la fiecare limbuță). Cavaler care îl vrea pe Ciutacu la pușcărie. Ăsta e Radu Moraru. - pe doamna Udrea însăși, care se plânge că, de la Orga... Orban, pardon, la Ciutacu, e înconjurată numai de derbedei, care n-o tratează ca pe un politician, ci
Despre Udrea, Ciutacu și Moraru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20633_a_21958]
-
văzu scăpat din colții părintești, cățelușul începu să dea din coadă, învârtindu-și ca o morișcă vârful alb și privind cu ochii albaștri, de lapte, la Ana. Ana îl privi în extaz, îl luă în brațe, cățelușul o lingea cu limbuța lui roz pe față... Era o dragoste la prima vedere! Toni, care observă scena, era mulțumit de spectacol, gândind poate: "domnișoară, eu am stăpânul meu, ăsta micu' e al matale"! Ana îl boteză Pic și din dimineața aceea erau nedespărțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
căci ne văzuserăm dis-de-dimineață/ trezindu-ne în același pat/ uitându-ne în aceeași oglindă/ spălându-ne pe aceiași dinți// limba română are ochii albaștri și seamănă teribil cu mine/ mă și mir că nu i s-a spus și ei/ limbuța românică/ sau limbișoara românuță/ în copilărie/ cum mi s-a pocit mie numele/ probabil pentru faptul că/ eram bucălat/ tocmai bun de smotocit/ și de tras de obraz ce mai faci găbișor/ horățel etc. [...] apoi îi trag ghionturi uneori/ îmi
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
care se sprijină de gardul grădinii dragostei tale. nouă în al patrulea loc: furnicile albe merg liniștite pe coada tigrului qilin, tropăie, rânduri, rânduri, pe coada lungă a tigrului alb, curăță paraziții, îi rod, resturile de paraziți se absorb sub limbuțele albe ale furnicilor albe, trupușorul mic al furnicilor albe secretă anticorpi, care ajung în saliva lor, cu care te vaccinezi tu împotriva infecțiilor răspândite în aceste ținuturi de oștirile dușmanilor tăi. nu vei lăsa pe nimeni să calce pe mușuroiul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
scaun și i-am Întins un pahar cu apă, să-și revină. Tremura din tot corpul și avea broboane mari de transpirație pe frunte. Prin ușa deschisă a capelei năvăliră ultimele raze crepusculare, iar un vântișor rătăcit fâlfâi o clipă limbuțele incandescente ale lumânărilor, alungindu-le nefiresc. La scurt timp se ivi și preotul, Înalt și slab, Însoțit de “nea Gore”, un burtos cu mustățile arcuite, “tovarăș de haită” cu tata, cum Își spuneau ei În momentele de “grațioase Întâlniri nocturne
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ne jucam, observam la Neli o pietricică rotundă, de un purpuriu straniu, care aveam impresia că, uneori, se aprindea În palmele ei micuțe. Și totuși niciodată nu mi-a plăcut Neli. Unele obiceiuri mă exasperau la ea. Scotea câteodată o limbuță obraznică atunci când trecea vreun străin pe lângă noi și-și ridica fustița, arătându-și chiloțeii albi, pătați de urină. Oamenii o priveau Îngăduitor, mârâind printre dinți, indescifrabil. Unul a și vrut so plesnească, dar fetița s-a ferit iute, cu mișcări
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mângâi. Gingiile și dinții. Dinți perfecți, trebuie să o spun, de un alb-perlat, ascunși În alveolele rozii, ca niște hulubași aliniați, dormitând În cuibușoarele lor minuscule. În timp ce-i mângâiam dinții, pernițele lunecoase ale gingiilor (recunosc - la Început cu oarece reținere), limbuța ei trandafirie Îmi atingea, tremurând ușor, degetele cu mare delicatețe, cu vii pâlpâiri. Practica aceasta, devenită aproape un ritual În scurta noastră existență amoroasă, o excita peste măsură, provocând În ea dulci explozii de plăcere. O voia repetată la nesfârșit
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
toți demonii. De toate spaimele trecutului. Trebuia să ies undeva. Oriunde. Eram izolat de câteva zile. Locuiam singur, nu aveam prieteni și lucram mereu până târziu În noapte. Ieșeam... sau Înnebuneam de-a binelea. Ce dracu’, măi Lola, scoate-ți limbuța din paharul meu! Ea râdea apetisant și-mi arăta o limbuță alb-rozie, care mă enerva. Pe Lola am agățat-o acum un ceas În barul de vizavi. Nam intrat niciodată În barul acesta. Sunt profesor de istorie, mă cunosc bine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Eram izolat de câteva zile. Locuiam singur, nu aveam prieteni și lucram mereu până târziu În noapte. Ieșeam... sau Înnebuneam de-a binelea. Ce dracu’, măi Lola, scoate-ți limbuța din paharul meu! Ea râdea apetisant și-mi arăta o limbuță alb-rozie, care mă enerva. Pe Lola am agățat-o acum un ceas În barul de vizavi. Nam intrat niciodată În barul acesta. Sunt profesor de istorie, mă cunosc bine toți vecinii : „Ce om deosebit, dragă!” madam Gușă, șaizeci și șase
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Coca - Cola Îi proiecta pe chip irizări de lumină roșie - gălbuie, Încadrând-o Într-o cromatică bizară. Băuse două pahare de lapte cu coniac și se pare că se amețise de-a binelea. Hai, fii fetiță cuminte și bagă-ți limbuța În guriță. Mă privea galeș (e drept că părea o mironosiță, dar pe cuvânt că nu era), zâmbindu-mi apos. În privirea ei voalată i se oglindeau șuvițele de păr fumuriu (nu avea un chip după care să Întorci neapărat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Totuși, am ieșit pe imaș, hotărâți să nu ne abatem departe de sat. Ne-am Îndreptat spre dealul vechii biserici, spre liziera de salcâmi. Stâlpii de Înaltă tensiune, impozanți În structura lor, ne Întâmpinau fantomatici și amenințători... Lola lipăi cu limbuța În paharul de coniac, provocândumi o ușoară repulsie. Un tânăr se interesă de scaunul liber de la masa noastră. I-am spus că-l poate lua, iar el nici măcar nu mia mulțumit (Prost crescutule!). Cerul coborâse foarte jos. Începu să plouă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
masa noastră. Era liberă. M-am așezat tăcut și imediat mi s-a adus paharul de gin tămăduitor. Țineam capul În piept privind lichidul incolor, ale cărui Înghițituri Îmi făceau un mare bine. Îmi dezlega așa de frumos limba (ah, limbuța Lolei!) și mă Înlocuia Întotdeauna cu un altul. Mult mai bun. Mult mai sigur pe el. Mult mai... perfect. O umbră dulce Îmi mângâie mâinile. Inima Îmi zvâcni cu putere. Am ridicat privirea cu răsuflarea tăiată. Lola stătea dreaptă lângă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Inima Îmi zvâcni cu putere. Am ridicat privirea cu răsuflarea tăiată. Lola stătea dreaptă lângă masa mea și mă privea galeș. Părea de pe alt tărâm. S-a aplecat grațios, mi-a luat paharul și a sorbit ușor, pipăind cu vârful limbuței suprafața băuturii, ca și cum i-ar fi Încercat tăria. O, Doamne, de data asta chiar mi-a plăcut. Îmi dorisem s-o mai văd făcând așa... Era clar că Începeam să o iubesc pe Lola. Mi-a trecut degetele ei fine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
perne moi pentru subțiori? Dintr-odată nu a mai simțit nici durere, nici revoltă, nici suferință și s-a văzut copil maimuțărindu-se În oglinda cu ramă aurie de pe peretele dormitorului, apoi s-a văzut Încercând să Închidă pisoiașul cu limbuță aspră și roză În colivie cu papagalul,, pe cele două mătuși gemene, cu sprâncene stufoase, care erau invitate În fiecare duminică la masa de prânz, nudul de Pallady, un creion delicat și expresiv, transparent și misterios, straturile de culori ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Va Îl prindea În mânuțele sale Întinse și Îl ridica lângă locul În care inimioara sa o lua razna bătând cu putere și mai accelerat la auzul „torsului” și la atingerea delicată, cu mustățile mai Întâi și cu trandafiria sa limbuță, mai pe urmă, Sinan Pașa, sigur de cucerirea făcută și de răsplata bine meritată pe care o va primi, Îndrepta către băiat cei doi ochi frumoși și verzi și rostea un imperceptibil „miau!”. Va mângâia pisoiul uriaș și supus, Îi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dispărut, lăsând gol sertarul pentru încălțări, căptușit cu cârpe moi, din partea de jos a dulapului. A doua zi dimineața Emanuela n-a mai aflat în acel sertar decât un ghemotoc din păr de pisică și mirosul dulce-acrișor de pisoi calzi, limbuțe care spală și lapte. Sunt în sat câțiva bătrâni gata să jure că în noaptea aceea au văzut prin crăpătura obloanelor umbra lui Nehi Duhul trecând prin sat în beznă, în fruntea unui lung alai de umbre. Alaiului i s-
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
le-am avea. După-amiaza ies cu Gabriel în parc și-apoi noaptea visez cum se joacă copiii pe tobogane și cît de mult a crescut iarba. Aseară băiețelul mi-a spus: “Mami, asta-i limba română!” și mi-a arătat limbuța. Am rîs și, după ce s-a întors Mircea de la o emisiune la radio, l-a învățat cum să facă case din casete video. Mai avem seara altă masă cu fel de fel de giumbușlucuri ca să fie mîncată și-apoi baia
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
o secundă, povestea s-a întrerupt și memoria Loredanei s-a blocat sau, poate, se odihnea... Tânăra actriță se oprise din povestit iar paharul cu apă se liniștise. Doar că apa nu mai era atât de curată. Loredana își trece limbuța peste buzele uscate, ar bea din apa aia. Dar nu, nu e timpul nici de băut, nici de aruncat. Pot să îți povestesc, Tină puică, nenumărate întâmplări de la un Teatru din provincie, crezi că montez acolo piese peste piese numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Acasă, mama întinde doar sfori negre...după mama ei, după un unchi...după tata. În roman, se prăpădesc...și Costache...și Simion...și copilașul lui Stănică. Dar tu, deși ești negru, înviorezi atmosfera prin verdele obraznic al ochilor jucăuși, prin limbuța roșie pe care ne-o arăți fără rușine. Poate tocmai asta e...în roman, dar și în viață...depinde totul de focalizare...de perspectiva din care abordezi o problemă...” Mi-am oprit respirația, ca să nu oftez, și am trecut mai
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
dar nu știm dacă ei or să te creadă! - Bine, hai, la treabă, îngădui Trică generos din fire, iar acum și mai și, pentru că era divin. Foarte fericite, zânele își lipiră trupurile calde și frumos mirositoare de el, cât despre limbuțele lor trandafirii și iscusite, ce să mai vorbim! Pe scurt, Trică intră în extaz, așa cum numai stăpânii de haremuri pot să o facă și din când în când fiorul acela devenit acum fierbinte îl trecea din creștet până la călcâie, iar
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
Uite-l cum dă din lăbuțe! Ce să-i dea mama, băiatului? Ți-o fi foame? - Nu de asta dă din lăbuțe, vrea să-l iei în brațe. Numaidecât, îl ia în brațe. Riki, deja o lingea pe obraz, cu limbuța lui subțirică și obraznică. Bianca îl săruta pe botic, îl mângâia pe blănița lui roșcată, în timp ce eu mă întrebam dacă am fost vreodată gelos. - Mă aștepți să-l duc în casă? Nu durează mai mult de 10 minute. Mă gândeam
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]