61 matches
-
2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
electorale pentru circ, în acest sens termenul corect este cel de circ electoral. La jignirea - Du-te, domnule, ca arăți că o maimuță - sală a râs, suntem superficiali, inculți și râsul nostru prelungește viața publică a acestor oratori retori și limbuți. Atâția candidați care vor să fie aedile dar niciun discurs coerent, niciun proiect, ci doar circ și prilej de aruncat cu noroi. De ce să mă duc la vot ? Nu este oare legitimă această întrebare ? Oprescu, Blaga, Orban, Diaconescu (marionetă cu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
seama că politica a profitat fără reținere, mai bine zis fără rușine, de toate mijloacele retorice ale literaturii, și nu neapărat în scopuri nobile. Și că politicienii sînt mai degrabă oratori în epoca pașoptistă, retori în interbelic și, după 1989, limbuți. Limba de lemn este și ea bine reprezentată, cel puțin de la 1947 încoace, iar morala contextuală este adeseori, din păcate, opusă celei textuale. Antologia Der Politische Diskurs in Rumänien, aide-mémoire, roman istoric și tratat de stilistică, ne privește pe toți
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Gheorghe Ceaușescu Într-un faimos articol publicat în 1903 Oratori, retori, limbuți Maiorescu, după ce constată că "atât oratorul, cât și retorul și limbutul au darul vorbirii", definește cele trei categorii în următorii termeni: oratorul vorbește pentru "precizarea unei situații publice, afirmarea sau combaterea unei idei, convingerea unui auditoriu; mobilul retorului este dorința
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
Gheorghe Ceaușescu Într-un faimos articol publicat în 1903 Oratori, retori, limbuți Maiorescu, după ce constată că "atât oratorul, cât și retorul și limbutul au darul vorbirii", definește cele trei categorii în următorii termeni: oratorul vorbește pentru "precizarea unei situații publice, afirmarea sau combaterea unei idei, convingerea unui auditoriu; mobilul retorului este dorința de a trece de orator sau îngâmfarea erudiției sau încântarea de
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
cele trei categorii în următorii termeni: oratorul vorbește pentru "precizarea unei situații publice, afirmarea sau combaterea unei idei, convingerea unui auditoriu; mobilul retorului este dorința de a trece de orator sau îngâmfarea erudiției sau încântarea de sonoritatea propriilor cuvinte; pornirea limbutului este de a se amesteca și el în vorbă oriunde și oricum. Pe orator îl stăpânește scopul, pe retor deșertăciunea, pe guraliv, mâncărimea de limbă. De aceea oratorul poate avea o valoare permanentă, retorul numai una trecătoare, limbutul, nici-una". Triada
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
cuvinte; pornirea limbutului este de a se amesteca și el în vorbă oriunde și oricum. Pe orator îl stăpânește scopul, pe retor deșertăciunea, pe guraliv, mâncărimea de limbă. De aceea oratorul poate avea o valoare permanentă, retorul numai una trecătoare, limbutul, nici-una". Triada maioresciană își are perechea în viața politică: aici întâlnim oameni de stat, oameni politici, politicianiști. Omul de stat este personalitatea cu vederi largi, capabilă să judece situațiile în sine și să înțeleagă liniile de evoluție pe termen lung
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
vîrful limbii și o iei de la început. Savurezi cuvîntul-imagine pe îndelete, cu limba pișcată, dar și ea viguroasă și dornică să pecetluiască sentințe cot la cot cu Perjo. Perjo cel talentat, cel răzvrătit, cel neliniștit, cel grafician, cel trist, cel limbut, cel cu Lia, cel cu atelierul de lîngă Bitzan, cel mut, cel scriitor, cel observator, cel cu întrebări, cel cu insomnii, cel în alb și negru, cel cu Veneția, cel cu Românica. "Pur și simplu" "Eram în spatele unui tip de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
când aceste rătăciri printre cancanuri sunt iminente, polivalența lor nu e altceva decât o calitate. Ne aflăm, deodată, în fața unui foarte pasionant dosar de receptare critică în ale cărui file nu s-au strecurat vorbitori lipsiți de imaginație, plagiatori sau limbuți inconsistenți. Iată cum insondabilul destin e descompus liniar de unul din verii lui Contantin Brâncuși (Vasile), cum succesul se poate reduce rapid la un algoritm. Sfântă naivitate: "- Și eu știu să fac orice, ca tot omul de pe la noi; mi-am
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
repede, CORTINA CUM DE S-A SUPĂRAT PRICINĂ-ÎMPĂRAT Întâmplare veselă în patru tablouri pe motivul basmului Sarea în bucate de Petre Ispirescu Personajele Pricină-Împărat Domnița Ana Domnița Dana Domnița Liana Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a doua treime a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo, era om de treabă, nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo, era om de treabă, nimic de zis! Iaca, într-o bună zi... POSACUL: Gata, ajungă-ți! Iar te-ai pus pe palavre! LINGUȘITORUL: Da' fie, că frumos știe să le spună! LIMBUTUL: Așa că într-o zi... LINGUȘITORUL: Mai bine am vedea cum să facem să-l cunoască cinstita adunare aici de față pe Măria Sa! POSACUL: Ei, mare lucru! Îl chemăm, și gata! LIMBUTUL: Să-l chemăm! Mă duc eu să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
LINGUȘITORUL: Da' fie, că frumos știe să le spună! LIMBUTUL: Așa că într-o zi... LINGUȘITORUL: Mai bine am vedea cum să facem să-l cunoască cinstita adunare aici de față pe Măria Sa! POSACUL: Ei, mare lucru! Îl chemăm, și gata! LIMBUTUL: Să-l chemăm! Mă duc eu să-i spun cu vorbe meșteșugite de ce-l chemăm. LINGUȘITORUL: Măria Sa, fiind cel mai deștept, și cel mai bun, și cel mai drept, și cel mai viteaz, și cel mai iubitor de supușii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și cel mai iubitor de supușii săi... POSACUL: Gata bre! Mai trage-ți sufletul! PRICINĂ-ÎMPĂRAT (intră pe ușa din stânga, supărat): Ce-i gălăgia asta? Nu se mai poate omul hodini de răul vostru! Am să pun să vă taie capetele! LIMBUTUL: Măria Ta, ne-ai face mare supărare, iar Măria Ta ar rămâne fără sfetnicii cei mai credincioși; nu ne-ar mai putea nimeni lipi capetele la loc. PRICINĂ: Bine, atunci să nu vă taie capetele, deocamdată. De ce nu-s aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
face aceia? Și chiar te poftesc să nu mai faci cheltuială din vistieria mea cu asemenea chilipiruri. Cată de-i vinde degrabă altora, poate cu ceva dobândă, altfel ți-i scad din simbrie. Înțelesu-m-ai? MĂSCĂRICIUL: Înțeles, Măria Ta! LIMBUTUL: Știu eu pe cineva, nu prea departe, cu care-am putea face târgul. Când m-ai trimis ultima oară Măria Ta să trag cu ochiul și să ciulesc urechile la ce se mai întâmplă prin lume, numai ce-am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu se știe ce) POSACUL (confidențial, spre public. Lingușitorul trage cu urechea): Am uitat să vă spun că Pricină-Împărat avea trei fete: Ana, Dana și Liana. LINGUȘITORUL (Cu emfază): Da' ce fete... e-he-he...! POSACUL: Ei, trei fete ca toate fetele. LIMBUTUL (care li s-a alăturat încetișor celor doi): Apoi nu așa, cinstite sfetnice întâi. Că de vestea fetelor Măriei Sale s-a umplut lumea. Odată, când mă trimisese Măria Sa cu carte tocmai la Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cap. Da' de pedepsit, tot am să vă pedepsesc. Altfel nu-mi trece supărarea. Pare a se gândi) De-o pildă, am să vă mărit! (Semne de bucurie la primele două domnițe. Liana pleacă ochii în pământ.) LINGUȘITORUL: Înțeleaptă hotărâre! LIMBUTUL: Vezi bine! De când e lumea lume, asta-i hotărârea cea mai bună ca să-ți treacă supărarea. Iaca, nu-s nici cincizeci de ani de când Iute-Împărat, de-i făcuse împărătița lui cinci feciori și cinci fete, intrase la mare grijă: fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
megieș al nostru. Să se întocmească numaidecât carte din care să se vadă că dorim să ni se pețească dintr-acolo această fată a noastră. Și cartea să fie dusă și sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se scrie, dar la curtea lui Zarvă-Împărat să se arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce zestre soțului său trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ascuns. Mi-a rămas ce-ai zis, cum nu, însă ce pot ști eu? Socoți oare că Fudul-Voievod, feciorul lui Degeaba-Împărat, mi-ar fi pe potrivă? PRICINĂ: Să ni se spună dacă Fudul-Voievod ar putea fi vrednic de-așa mireasă. LIMBUTUL: Măria Ta, voievodul despre care vorbește domnița Dana n-are pereche-n lume în priceperea cu care știe să-și aleagă straiele... și caii... și armele. Nimenea nu pășește cu mai multă semeție și nu se uită mai de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
celelalte două, pentru că mai rar poposesc într-însul. LINGUȘITORUL: Sunt, ca de fiecare dată, gata să te sprijin și să te port, Măria Ta. (Împăratul se mută, se așază din greu, satisfăcut. Sughite) Să-ți fie de bine, Măria Ta. LIMBUTUL: Să se deie semn din surle și din tobe! Măria Sa Pricină-Împărat este prea mulțumit și s-a așezat în jâlțul cel alb. Să se bucure prostimea și să dănțuiască întru slava Măriei Sale! (Afară sunet de trâmbițe și de tobe. Urale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
asemenea surorii ei mai mari, harabalele cu bulendre și cârmâzuri, precum și a doua jumătate din împărăția mea. Cartea și vorbele tot al treilea sfetnic al nostru le va duce, într-un singur drum, ca să mai tăiem din cheltuială. Așa poruncesc! LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta! DANA: Mă plec prea supusă și-ți sărut dreapta, luminate tată! (îi sărută mâna) PRICINĂ: Sărută, sărută, și treci înapoi la locu-ți. Bun. Două pedepse din trei sunt ca și împlinite. Să trecem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mereu din pildele pe care ni le dai. PRICINĂ: Învățați, învățați, și nu uitați a-mboldi pe puturoșii de logofeți să scrie în terfeloagele lor toate acestea, pentru a rămâne și celor de după voi prilej de învățătură și de mirare. LIMBUTUL: Să nu te-ndoiești de asta, Măria Ta. Încă de pe acum nu doar supușii Măriei Tale, dar și vecinii, ba și alții dinspre capetele lumii nu mișcă un deget fără a întreba cum ai face Măria Ta dacă ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
samă c-am surzit de istov. Mă rog domniilor voastre cinstiți sfetnici, cum a zis podoaba de fiică-mea că mă iubește? Da' vreau să aud răspicat și tare. (Sfetnicii șușotesc între dânșii.) LINGUȘITORUL: N-am auzit prea bine, Măria Ta. LIMBUTUL: Asemenea nici eu. PRICINĂ: Poate ai auzit domnia ta, întâiule sfetnic. POSACUL: Am auzit, Măria Ta. Domnița Liana a zis că te iubește așa cum iubești sarea în bucate. PRICINĂ: Atuncea înseamnă că n-am surzit. Dară ție cred c-am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Din când În când funcționari de la Primărie, Însoțiți de câte un reporter TV Își murdăresc Încălțările, se agită și frământă noroiul, și gunoaiele ținându-se cu mâna de nas, pentru a lua pulsul mizeriei la fața locului, nu prin ,,interpuși limbuți,, sau prin articole de ziar ,,sentențioase,,. Un timp mizeria se lipește de ei, le Înăbușă respirația, le dă fiori reci pe șira spinării, apoi o voce, de cele mai multe ori răgușită de tutun și de alcool Îi Înjură cu sete. Vocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]