812 matches
-
jos, pe un mal frumos, pîlcuri de ciuperci prin burnița călduță, cîntînd mergem fericiți ca nomazii la Hundertwasserhaus, (Casa Hundertwasser) care înghite în hohotul ei de rîs pantagruelic tot barocul Vienei. Bem lapte cu rom. Mergem la muzeul Arsenalului, vedem limuzina neagră și tunica cu urme de sînge a Kronprințului Franz Ferdinand după atentatul de la Sarajevo, mergem în Prater, ne ciocnim în mașinuțe, intrăm cu trenulețul în Castelul vampirilor, țipete, am dat jos 50 de ani de pe mine, mi-am lepădat
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
plimb/ să văd ce îmi oferă/ această nouă zi/ în afară de chiar lumina ei/ pe care cu greu mă stăpînesc/ să nu o sorb pe loc// necum să o înghesui/ într-o încăpere meschină// sau să o strivesc cu portiera/ unei limuzine fumurii" (gata acum plec să mă plimb). Carpe diem ar putea fi deviza acestui discurs desprins de tentațiile terestrității achizitive, lacome, nedispus a se înscrie în mecanismul vreunui determinism, încordat doar ,în așteptarea/ zilelor fără urmări/ de lîngă teii scuturați
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
-l înnebuneau cândva pe Dan Matei Agathon: textiliști militanți, drogați torturați de hit-uri evergreen, șprițuri cot la cot cu Fane Spoitoru, rockeri pisandu-se anacronic în mare, hippioti mai puțin pitorești și mai mult nespălați cerșind la portiera unor limuzine albe cu număr de leasing. În celălalt capăt al litoralului, fostă stațiune a sindicaliștilor și a pensionarilor comuniști încearcă să copieze succesul Nisipurilor de Aur bulgărești. Rețetă: o generatie spontanee de cluburi dotate cu cele mai sofisticate sisteme de sunet
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
pentru poziții sociale, case, terenuri, mașini, excursii în Mauritius și revelioane la Paris, petreceri extravaganțe și eventual vreun curs de leader-ship la Erudio Alumni!M-am înșelat ,,crunt” ,dar promit să-mi repar greseala.Cu prima ocazie,cînd văd o limuzină cu număr de ,,multinațională” din care stă să coboare vreun boss, mă prosternez cu evlavie în fața lui, îi car Vuitton-ul pînă la poarta celui mai apropiat hotelde 5,6 sau 7 stele și-i fac o propunere seducătoare: să facem
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a se contrage, a seca drept rezultat al unui scepticism trecut în reflex, manifestîndu-se într-o înclinație către expresia laconică. Lehamitea conștiinței se oglindește în versul "economic", concentrat: "fetița cu chibrituri/ suflă în punga cu aurolac// ah ce rușine exclamă limuzina/ care gonește prin zăpadă/ spre antilopele bordelului" (Fapt divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează orchestra șoarecilor// oricum iarna mea
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
scoțând chiote sălbatece, să atace “cetatea”, civilizația, cum au făcut vizigoții lui Alaric și vandalii la Roma. Neobarbaria e produsul civilizației, nu contrariul ei, și atacă dinlăuntrul cetății. Neobarbarul e, de regulă, îmbrăcat la cel mai bun croitor, merge cu limuzina, nu călare, ca strămoșul sau barbarul, are telefon mobil, navighează pe Internet, e vedetă de televiziune. Să nu audă însă de cultură. De ce? A spus-o Nietzsche. Civilizația vrea altceva decât cultura. Să revin. Nu sunt foarte mândru de unele
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
metamorfozați în precupețe. Cum partea lor tare nu e dialogul, răspundem noi: prețul unui ou românesc este echivalentul efortului găinii de a-l produce plus costul trândăviei oamenilor cu bulan, ieșiți din somnolență doar când începe să se audă girofarul limuzinei prim-ministeriale.
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
aflați pe trotuarul din fața bisericii. Am avut prilejul să contemplu, cu această ocazie, și o altă fațetă a vieții de noapte a orașului. Cu un neascuns patriotism local, eram încântat de mulțimea automobilelor străine, nou-nouțe, care treceau șuvoi pe lângă noi. Limuzine de ultimul tip, conduse în general de oameni tineri și foarte tineri. Tot acest castel de nisip s-a năruit când, pe la trei noaptea, dinspre Piața Operei (de fapt, chiar din Piața Operei, spațiu cu desăvârșire interzis circulației motorizate!) s-
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
căruia nu-i ajung veniturile, așa cum se întâmplă, în posesia unei plapume de mărimea unei batiste? Firește, n-o va folosi la ștersul nasului, ci se va chirci sub dânsa, de maniera fachirilor. Cartofi fierți la masă, dacă este funcționar, limuzină Jaguar și nu Bentley, dacă este om de afaceri, iar când este statul în persoană, de la care toți speră reduceri, suspendări de plăți. Întocmai cum decența te obligă să nu-ți exhibi mizeria, împrejurarea de a nu mai avea pat
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
avansări, misiuni, ori și-au rumegat filozofic pensiile. Unii ne sfidează din depărtare, ca "fini diplomați" expediați prin țări exotice, alții s-au baricadat în palate kitsch cu zeci de camere, ori ne privesc flegmatic de dincolo de geamurile negre ale limuzinelor ce trec în viteză pe bulevarde. și când te gândești că această viață paradisiacă e clădită pe schilodirea psihică a unor copii de doisprezece ani, pe șantajarea unor tineri neexperimentați care-au comis cine știe ce măruntă greșeală... Oricum am lua-o
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Jekyll (cu Mr Hyde, desigur), Tom Sawyer și - cum spuneam - Dorian Gray... Fiind atît de înțesat de referințe literare, o minimă cunoaștere a tuturor acestora este obligatorie pentru a savura, cum se cuvine, oferta (“Call me Ishmael!”, răspunde șoferul unei limuzine albe - citatul este de la începutul romanului Moby Dick). Această limuzină este unul din cele mai frumoase obiecte văzute vreodată într-un film! După cum, de-a lungul călătoriei agreabile alături de toate aceste distinse personaje, există multe tablouri de o poezie sumbră
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
Dorian Gray... Fiind atît de înțesat de referințe literare, o minimă cunoaștere a tuturor acestora este obligatorie pentru a savura, cum se cuvine, oferta (“Call me Ishmael!”, răspunde șoferul unei limuzine albe - citatul este de la începutul romanului Moby Dick). Această limuzină este unul din cele mai frumoase obiecte văzute vreodată într-un film! După cum, de-a lungul călătoriei agreabile alături de toate aceste distinse personaje, există multe tablouri de o poezie sumbră și somptuoasă - o intrare a submarinului Nautilus, noaptea, pe canalele
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
Mateiu Caragiale pentru Craii de Curtea Veche și Ion Barbu pentru Joc secund. Bucureștiul parcurge o scurtă perioadă de tranziție care se consumă în câțiva ani, când se împletesc două tipuri de civilizație. Autoarea ascultă (de asemeni, în imaginație) „motoarele limuzinelor amestecate cu sunetul potcoavelor și uruitul tramvaielor.” Coborând în document, ea constată că în 1922, pe străzi, „caii par la fel de mulți ca automobilele, iar mirosul de bălegar, la fel de puternic ca izul de benzină.” Dar aceasta până în 1929, când „se scot
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
de îmbarcare. Le adresă un zîmbet vag. Evident, locotenentul Lewis îi trimisese acolo, pentru orice eventualitate, iar Lewis își făcea meseria în mod corect, nu te puteai supăra pe el. Cu doar un sfert de oră înainte de plecarea navei, o limuzină lungă opri în fața clădirii vămii, iar Mac Gill coborî primul, urmat de Jean Maura, care purta un costum din tweed de culoare deschisă, cumpărat probabil de la New York. Apoi își făcu apariția și Little John, care părea să fi adoptat o dată
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
moartea urîtă a bătrînului Angelino, și spunea "nu" pentru că era sigur, fără să știe exact de ce, că lucrurile nu se petrecuseră așa cum își imagina Lewis. Ceva nu se potrivea. Îi revedea pe Little John și pe Mac Gill îndreptîndu-se spre limuzina neagră care îi aștepta și repeta în gînd: Nu..." Era fatalmente mai simplu. Evenimentele își pot oferi luxul să fie sau să pară complicate. Oamenii sînt însă totdeauna mai simpli decît ni-i închipuim. Chiar și un Little John... Chiar
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
iconoclast self-made man, plecat dintr-un orășel sărac, dintr-o familie săracă și ajuns "un fenomen al culturii americane pop", un paradoxal proletar milionar, care denunță orînduirea cea crudă și nedreaptă, dar se dă în vînt după avioane personale, după limuzine, hoteluri și restaurante de lux, nu se desparte de bodyguarzi, dar merge să mărșăluiască în convoiul protestatarilor intermitenți și se declară alături de bieții "french workers"! Filmul, departe de a veni cu probe revelatoare și cu o argumentație coerentă - vehiculează locuri
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
mii de pericole, învingătorul, precum eroul liric al lui Walt Whitman, care se cânta și se celebra pe sine. Nu este el acela de care tremurau toți? Nu i se înmuiau genunchii lui Eugen Barbu, când îl vedea, trecând în limuzină, la Șosea, pe Paul Niculescu-Mizil? Pauza de publicitate - ultima din acest veac - îi taie avântul: la reluare va arăta șters, tern, terminat. Așadar și prin urmare, întrebări binevoitoare, răspunsuri măsurate, câte un detaliu care promite ceva - un spectacol, la urma
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
ultimul activist de provincie îți recita programul de guvernare, de-ai fi zis că tocmai a ieșit din cabinetul ministerial? Dacă te uiți la felul în care pășesc pe culoarele Parlamentului sau la dezinvoltura cu care intră și ies din limuzine, ai zice că s-au născut să conducă mulțimile și să aducă semenilor fericirea pe pământ. Sigur că, la a doua privire, lucrurile încep să scârțâie. Parc-am fi în țata împăraților goi. În afara unei aroganțe transideologice, molipsitoare de la un
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
ca alea de la operă’’, ci cântă pe la ,,ștabi’’, și până la activiști ai Partidului Comunist Român, superiori de genul Adjunctului Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își băteau joc de credulitatea unui tovarăș comunist de-al lor, francez, Robert Pigeon, jurnalist al ziarului l’Humanité, ce fusese profund afectat de moartea lui Stalin, ,,resimțind-o
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
cu urgență. în acei ani se putea trăi din poezie. Clasicii în viață, Arghezi, Stancu, Beniuc o duceau regește. Câte ceva pica și celor blestemați. Trăia și-și punea semnătura pe colțul de sus din stânga al petiției poetul Traian Iancu. Dacă limuzina în care circula bardul Adrian Păunescu nu era Mercedes, suntem dispuși a aduce cuvenita rectificare. Venerat, Tudor Arghezi îi furnizează lui Ilie Constantin încă o săgeată la adresa lui Șerban Cioculescu, în legătură cu poemul Stepele: "Șerban Cioculescu minimalizează greșit Stepele considerând-o un
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
prohibitiv chiar și pentru cei mai ecologiști dintre oamenii din clasa de mijloc. Dar se vor găsi, sunt convins, destui oameni cu bani care se vor prinde că e mai cool să conduci în București un atomobil electric decât o limuzină sau decât o mașină de teren. Le doresc călătorie plăcută! Chiar dacă ideea unei astfel de mașini e lăudabila, prețul îi sperie și pe cei mai optimiști și “go green” cetățeni. e ok, ai ars cărbune din termocentralele țării Sincer, nu
N-am ars gazul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82506_a_83831]
-
un ochi toată noaptea. M-am simțit că în copilărie, înaintea rarelor plecări într-o vacanță mult-așteptată. De dimineață, am urmat întocmai indicațiile lui Matei și, cănd ceasul a arătat 10 fără un minut, am coborât. Indiciul promis era o limuzină BMW seria 7, parcata la scară. În soarele orbitor a țâșnit de după un zid și Dalila, cu o cameră de filmat în mână. Urma să am parte de tot tacâmul: adică și de paparazzi. În mașină, pe canapeaua din spate
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]