9 matches
-
secundă, după o înghițitură, în trei secunde, după trei înghițituri, în cinci secunde, după cinci înghițituri, pentru că moartea avea ceasul ei propriu, care trebuia hrănit în funcție de nesațul fiecărei ființe, astfel încât șobolanii mai lacomi mureau mai greu decât o primadonă care linchea puțin din cubuleț și cădea fulgerător. Cu lăbuțele în sus, nedumerirea imprimată pe chip îi oferea acea iluminare în fața uluitoarelor porți ale templului morții. Seara, cădea frântă în patul ei, pe perne mari și pufoase, în care se afunda până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și butelcuțele, budanele și budănelele - da' degeaba! Înnebuniseră butiile de atîta vin și aruncau cepurile cît colo, împroșcînd sîngele Domnului pe jos. Umblai prin cramă cu cizme de cauciuc, ca la inundație. Dacă se lua vreun cîne după tine și linchea de pe jos, cădea lat acolo și trebuia să-l apuci de tohoarcă și să-l zvîrli afară, ca să nu te împiedici de el, că și așa de-abia te tîrîiai tu. Orișicît, cînele are patru labe, dar ce te faci
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
fumegă fost foc de vatră: drumeț zăbava-și face-n piatră ...un stih răzleț și fără snagă a dat fòc la-ograda-ntreagă... ALO - AICI E IADUL! da - toți te-am înșelat - ne pare bine: nu vei fi crin - abia un mărăcine... linchește voma noastră - câine răsfățat și-ți vei uita și limbă - și păcat aici e iadul - camera de gardă oricâți ne vin - de-aici încep să ardă li se lumìnă-aici nimicnicìa goi vin la noi - nu știu ce-i veșnicia nu-ți mai
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E numai pace între noi Când sorbi din razele de soare, Cu trupul tău strivind trifoi, Sub a căldurii apăsare. Chiar gâzele par curioase Linchind sudorile prelinse, O adiere blandă coase Privirile-mi pe tine ninse. Mă înfiori, Evă vorace Cu reliefurile-ți line. În mine ispitirea tace, Te simt a mea și-mi este bine. Deodată, inima-mi tresare. E un moment de nebunie
GELOZIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381884_a_383213]
-
nou jurământ pe scara de cânt pământ cu pământ se suie la Sfânt! NEGUSTORILOR DE ZOAIE ARTISTICE zarafi ai vorbelor deșarte strigoi ai bârfelor de noapte toți - fojgăind ca șobolanii rozând la nimburi și grijanii curg zoaie negre de pe voi linchiți la ochi ce curg șuvoi numiți „artistic” ce se vinde - artistu-i spânzurat de grinde...! ...eh - ceasul vostru a trecut curând - vă veți 'frăți c-un Mut: uitați c-ați fost fără a fi vă spulberați în zori de zi voi
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își exemplifică afirmațiile prin contaminarea spiritului religios de superstiții puternic ancorate în realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să n-o ții, că se risipește familia; Să nu muști de unde a mușcat altul, că te
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Pisica care nu mănîncă pește patruzeci de zile moare. Cînd mîța își ascute unghiile, atunci zice că ea vede pește. Nu e bine fata să omoare mîța, că are tot mîți pe lumea cealaltă. Se crede că dacă o mîță linchește* din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe spate, gălețile se trânteau de sol în răspăr și dacă nu ploua, tot murat ajungeam acasă. Ajuns în fața ușii, lăsam gălețile jos și în timp ce mă spălam de noroi din butoiul cu apă de ploaie, Zorel, câinele nostru, apuca să linchească liniștit dintr-o găleată. Dacă nu vedea mama, mă făceam că nu văd nici eu, căci altfel trebuia să repet distracția cu expediția până în capătul uliții. Câteodată, când era de udat legumele și apa de ploaie din butoaie era pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]