73 matches
-
Am trimis gornistul de trei ori la el cu biletul și l-a primit cu refuz. LEONIDA: Aoleu! RICĂ (sardonic): Zice mă-sa că nu poate umbla! (rîde diabolic) Că... LEONIDA (plîngînd): ...Abia s-a sculat după lingoare. RICĂ: După lingoare, hai!? LEONIDA (rugător): Sa dea ceferticat medical. RICĂ: M-am dus eu la el chiar în persoană. Zic: pe ce bază nu vrei să vii mîine la izirciț, domnule? LEONIDA: "Sînt bolnav domnule sergent!" RICĂ: Nu cunosc la așa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
lui. Nu trebuie judecat pentru asta. Poartă mereu un șorț mare, de postav albastru, care-l face să arate ca un butoi închingat. Odinioară, avea o soție care nu părăsea niciodată patul, din pricina unei boli care pe la noi e numită lingoare și în care se întâmplă să vezi bolnavii începând să confunde cețurile din noiembrie cu propria lor dezorientare. Între timp, femeia a murit, mai puțin din pricina bolii ei, de care trebuise să se atașeze până la urmă, cât a ceea ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
era să ardă de viu, că-l părăsise maică-sa, singur acasă. Când a fost de șapte ani, a intrat slugă la străini. La douăzeci de ani, tot slugă se afla. A avut trei muieri: cea dintâi a murit de lingoare; ce-a de-a doua a fugit c-un bulgar; pe cea de a treia a bătut-o el și a alungat-o, că curgea lenea după ea. Boi a avut, au căzut; cal a avut, a pierit. Ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zâmbet în colțul gurii și o anume lumină în ochi. Zâmbet care ar fi vrut să spună: “Mare pișicher și gândul cela de veghe al tău. Nu te iartă nici de te-ar vedea zvârcolindu-te ca un bolnav de lingoare. Și bine îți face!” “Mulțumesc de încurajare, părinte!” - i-am răspuns eu în gând, întorcându-mi involuntar privirea spre chilie, unde, lipită de trunchiul nucului din grădiniță, ședea... ea. Am clipit de câteva ori, nevenindu-mi a crede ce văd
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
simptomele: vărsătură, urdinare, cârcei nesuferiți la toate mădularele trupului..., care de multe ori sfărâmă organismul și ridică viața omului în câteva ceasuri". Medicul mai precizează: "De este lipicioasă sau nu, această dezlegare nu-și are locul aici", dar afirmă că lingoarea, ca și holera, "prin multă petrecere a omului sănătos împreună cu cei bolnavi, poate să se ia. Dar unii suferinzi la stomac pot să ia boala fără contact cu bolnavii, numai prin influența epidemiei". Totodată, Estiotu mărturisește că "pînă acum, doctorie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Moldova încă mai încetează holera; numai în districtul Galațiului și în Bârlad mai domină fără multă stricăciune"361; nici la Roman epidemia nu a fost prea gravă, înregistrîndu-se doar 11 decese de holeră, comparativ cu cele 34 cauzate de "lingoare". Dar ținîndu-se seama și de zecile de decese provocate de "troahnă", un cercetător a presupus că mortalitatea datorată holerei a fost mai ridicată la Roman, chiar dacă datele statistice nu sunt suficient de concludente; totuși epidemia din 1853 nu a fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
gâtlejul păsării ce cântă, se-neacă în câte un tril, dar trece mai departe, stafie ce aleargă neobosită, iar firul vieții, prin noduri meșteșugite în anotimpuri îl împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
vom mai apune deodată după muntele de sare. noi doi, subțiați de frig, inhalăm speriați răsăritul, pietrele le implorăm să ne hrănească nevăzutul trup din care am dispărut când ne-am mutat unul în altul. abur și sânge, febră și lingori de noi se desprind, lunecoși și subțiri, cu contur întrerupt, când în brațe ne luăm, două fuioare de fum împletim, care visează înaltul. un loc atât de cast timpul mustește ca putregaiul sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de la origini pînă în prezent: „poeți ai fondului obscur”, „mari sensibili schimonosiți”... Tudor Arghezi este un alt mare poet modern aflat în „grațiile” revistei. „Contimporanii” îi vor publica în special texte anticlericale („Mitra Mitropolitului Grigorie“ ș.a.), pamfletare sau poeme „incantatorii” („Lingoare“), iar volumul Cuvinte potrivite va fi promovat de ei atît înainte, cît și după apariția lui din 1927. Atitudine cît se poate de logică: nu era, oare, Arghezi cel mai important deschizător de drum al modernismului românesc, acela care aclimatizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lângă școală, un bufet „la varice“ în coasta bisericii, alte două bodegi „de apartament“ peste drum de secția de poliție și un restaurant, chiar în prelungirea policlinicii cu plată, unde cântă de la ora zece a dimineții maestrul Ineluș a lu’ Lingoare. La poarta șantierului, frații lu’ Pișcot, cu sora lor Zanzibaria și nepoata Discoveiria, și-au instalat de mult lăzile de banane „Mocambo“ și portocale „Jennyffer“, cu nelipsita mușama, pe care agită cutiile cu biluțele de-o „albă-neagră“. Abia după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
perit fata fecioară 263 {EminescuOpVI 264} Pentru-un pic de gurișoară Să meargă vestea prin țară. 340 Foaie verde ruptă-n cinci, Plinu-i codrul de voinici, La tot fagul câte cinci, Iar la fagul cel mai mare Zace badiul de lingoare Cu mândruța la picioare, Ce-l tot roagă să se scoale. -Mori, bădiță, ori te scoală, Nu-mi mai da și mie boală, Că de când te cot mereu Știe Domnul Dumnezeu; De când stai sub fag culcat M-am urât, m-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a ajuns la concluzia că, chiar dacă nu din dragoste, căsătoria tot e bună pentru o femeie. O femeie divorțată are mai multe șanse să-și refacă viața decât una care n-a fost măritată niciodată. În a șaptea zi de lingoare, ultima în care mai erau valabile analizele, am decis să mergem la Oficiul Stării Civile, să cerem o amânare de o săptămână, până ar fi ajuns și familia mea, chipurile. Așa îi promisesem - aveam nevoie de o săptămână să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
puterea mai mult decît ar face-o cucerirea a douăzeci de orașe și o mie de sate; Anglia și Olanda, cele mai frumoase și mai bogate țări din lume, vor slăbi pe nesimțite, ca un bolnav care se stinge de lingoare. Țările a căror bogăție o constituie grînele și viile au de urmărit două lucruri: primul este defrișarea tenace a tuturor pămînturilor, pentru a face roditoare și cea mai mică porțiune de teren; al doilea este preocuparea pentru recolte mai mari
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
șanțului. N-o stat însă nici preț de o minută și s-o ridicat cu același oftat adânc. „Hai colea la fântână și scoate niște apă, că tare mi-i sete” - a reușit să spună, cu gura arsă ca de lingoare. Am scos repede o ciutură cu apă. Nenea Jănel s-o aplecat și o băut prelung, fără să răsufle...Când s-o îndreptat din șale, o șoptit: „Nicăiri nu-i mai bună apa ca aici la Fântâna cu răchiți.” Apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pui mîna-n beregată, că ți-e foame. Se poate? ― Apoi, da, făcu glasul ascuțit de adineaori cu un ton care putea fi și afirmativ, și negativ. Era Melente Heruvimu, înalt, supt, cu fața galbenă, parc-ar fi fost bolnav de lingoare, și cu niște ochi negri, aprinși de disperare. Avea acasă trei copii și o nevastă care zăcea de astă-toamnă de nici nu trăia, nici nu murea. Pravilă primi răspunsul în înțelesul bun și, reluând firul de unde se încurcase, declară că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
satului, de evocarea unui trecut îndepărtat, manifestat în formule clasice sau în prețiozități de vibrație barocă. Marin Mincu face trimiteri la Macedonski 2 " Agonizează crinii în cetate/ Și muzici pun pe tâmple o paloare/ Și pene ard în albul în lingoare,/ În ochii orbi visând singurătate." Ceea ce rămâne din poezia lui Horia Zilieru este această redescoperire sau redezvăluire în contextul poeziei actuale a motivelor folclorice, precum și a motivelor cuprinse în lirica tradiționaliștilor, într-un transfer parcă de sugestii originale, de diversificare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Rău m-a mai cântat un cuc, / Să las casa să mă duc. Cântă, cuce, numai mie, / Că de-amu eu sunt pustie; Pe ice nu mai cânta, / Că eu nu te-oi asculta, / Asculta-te-ar boalele / Și toate lingoarele!..."311 Privită ca mesager al norocului, pasărea înstăpânește umanul, învestindu-l gnoeseologic: "Pasăre galbenă-n cioc / Rău mi-ai cântat de noroc; De ți-ar pica ciocul tău, / Cum mi-ai cântat tu de rău; / Că toată viața mea / Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
15-20 g pe zi, Înainte de mese. Cura durează o lună de zile, urmată de 2 luni de pauză și se repetă astfel de 4 ori pe an, câte o lună pe trimestru. TRATAMENTE POPULARE PENTRU ALTE BOLI TRANSMISIBILE FEBRA TIFOIDĂ (lingoare, boală mare) Este o boală infecto-contagioasă epidemică produsă de bacilul tific, contractat prin ingestia apei sau hranei contaminate cu fecale, caracterizată prin febră continuă, splină mărită, tulburări digestive (mai ales diaree), nervoase, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri musculare și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de usturoi. Se Înfășoară bolnavul cu un cearșaf ud cu oțet și fiertură din rădăcină de leuștean. Legători la cap și la tălpi cucurcubețică sau frunze de captalan zdrobite, cu hrean și oțet. Băi cu fierturi din iarba răului, cu lingoare și fasole sălbatică, cu flori sau scuturătură de fân, cu iarbă mare culeasă În ziua de Sf. Toader, cu tătăneasă, părul porcului, cu frunze și mlădițe de salcie albă sau cu frunze de podbal. Inhalații de aburi cu fierturi de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu amestec de albuș de ou, săpun, untdelemn și rachiu sau spirt, pastă care se pune pe moalele capului. Spălări pe cap cu fiertură de frunze de ferigă sălbatică, cu Poala Sfintei Marii amestecată cu untură sau cu ceai de lingoare sau de mentă, precum și oțet din vin. Ceai de mentă, flori de tei și de mușețel. Legători la tâmple cu morcovi rași, cu frunze de mentă muiate În oțet, cu felii de castraveți, cu rostopască, cu varză acră, cu semințe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bun faguri de miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea omul că-i va trece. Pentru lingoare: este bună leurdă din luna martie și cu muguri de carpen să fiarbă, să se scalde cu ele de 3 ori, că-i va trece, oricât de rea boala să fie. Când se va scălda să fie cât mai fierbinte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei din jur: „Boaită fățarnică! Tacă-ți gura; că eu care te-am făcut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]