2,632 matches
-
astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii române, la drumul mare și în blândă lumină a zilei. Limba română de peste Prut, odată cu incorporarea (după 23 august 1944) acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Pe viu” (poeme, Editura Axa). Daniel Ioniță, scriitor și conferențiar universitar australian (University of Technology, Sydney, Australia), specializat în psihologia de organizație. Volume publicate: „Testament. Anthology of Modern Romanian Verse” - ediție bilingvă (Editura Minerva), editor și traducător principal, împreună cu asistenții lingviști Eva Foster, dr. Daniel Reynaud și dr. Rochelle Bews, „Agățat între stele” (volum de poezie, Editura Minerva), „Contra Dicție” (Editura PIM). Daniel Ioniță, ca îngrijitor al antologiei, va prezenta istoricul lucrării și contribuția Editurii Minerva la apariția în condiții optime
LANSAREA ŞI PREZENTAREA VOLUMULUI „TESTAMENT -' ANTHOLOGY OF ROMANIAN VERSE” EDIŢIA AMERICANĂ de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1489574788.html [Corola-blog/BlogPost/368993_a_370322]
-
românească e 'extraordinar de frumoasă și de... grea' . ' Trăiască frumoasa [...] limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie.' (Ideea Unirii..., p.190-191). La cursurile și seminariile ținute la Institutul Nicolae Grigorescu - „ca om de litere, nu ca lingvist” - le vorbea studenților despre îmbogățirea, și apoi, sărăcirea și stricarea limbii contemporane, insistând asupra obligației specialistului de a folosi o limbă literară îngrijită, „simțul limbii asigurându-le o busolă infailibilă”. „Inteligența omului, susținea Sorin Ullea, se exprimă prin cuvinte, și
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Staliniana-2014 Cânt 1 Tavarășul Stalin trăiește în noi, Habar nu avem ce este un moroi, Era el, tovarășul bun specialist, Numai puțini îl știu ca lingvist, Nu era el un oarecare, A sugrumat cuvinte, popoare, Eu îi mai scriu uneori, în pustiu, El nu citește, îmi plac cei ce știu, Cei ce nu dau nimănui socoteală, În iad ei au dușmani de clasă, de școală, La
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 41 din 10 februarie 2011 Toate Articolele Autorului CÂT VOM MAI TOLERA Mă întreb de ani de zile Chiar nu le este rușine, Nu observă ei savanții, Românii acestei nații, Istoricii și lingviștii Că ce au lăsat părinții Moșii și strămoșii noștri Astăzi este sortit morții? Cât timp vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este denumit de lingviștii români 6,ni se pare cu atat mai potrivit cu câtîn acesta se reflectă viața istorică a poporului, procesul evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
DANUBIANĂ" Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Prezentare de Melania Cuc, scriitoare și jurnalistă bistrițeană (25/09/13): “ITALIANUL LUCA CIPOLLA ȘI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ Deși nu este lingvist de profesie, doar un impătimit al Poemului, Luca Cipolla trăiește cu o parte a spiritului său rarisim în și prin Limba Română. Cetățean, prin naștere și trăire, al cetății industriale din Millano, Italia, Luca Cipolla este prezent într-o pleiadă
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_de_melania_cuc_i_luca_cipolla_1380918277.html [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
un rol politic și cultural, îmbrățișând mai multe domenii: filosofie, istorie, artă, filologie, literatură. În această epocă de început, „epoca eroică” a literaturii, nu exista încă o conștiință exactă a specificității fenomenului literar, scriitorul fiind în același timp istoric, arheolog, lingvist, pedagog și militant politic. Ulterior, vor apărea publicații cu un profil literar distinct, care vor dezbate probleme legate strict de domeniul literaturii și artei, al criticii și esteticii literare, vor publica creația literară originală sau traduceri din literatura universală. Este
Raportul dintre jurnalistică şi literatură by http://uzp.org.ro/raportul-dintre-jurnalistica-si-literatura/ [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
afecțiune se naște și există numai între acest gen de persoane, care, tot obligatoriu, trebuie să fie de sex opus. Poate nu am fost eu atent, dar cred că nu am întâlnit și subiecții „soț-soție”! Să fie o scăpare a lingviștilor ori au avut ei în vedere că există și relații de afecțiune, mai precis relații amoroase între persoane de același sex? Da, se poate! Nu și-au permis să încurajeze un anumit gen de discriminare... Pe de altă parte, strâns
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Română (ConsILR) - Conferința „Resurse Lingvistice și Instrumente pentru Prelucrarea Limbii Române” (26 - 27 aprilie a.c., http://consilr.info.uaic.ro/consilr2011-12/ro/index.html aflată la ediția a VIII-a. Evenimentul prilejuiește un demers științific, necesar și util, întreprins de lingviști și informaticieni, deopotrivă, care vor prezenta câteva dintre realizările lor în crearea de tehnologii informatice dedicate cercetării limbii române și în achiziția de resurse lingvistice care să ajute aceste cercetări. Despre evoluția literaturii române în interacțiunea cu internetul și influențele
„STRATURILE CREAŢIEI LITERARE” de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eugenia_taralunga_prezinta_invitat_eugenia_taralunga_1335025022.html [Corola-blog/BlogPost/357691_a_359020]
-
ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferința poporului român, din doină și dor. Frumusețea și bogăția acestei limbi a fost cântată de poeți și scriitori și lăudată de lingviști. Nici o altă limbă n-are bogăția sinonimică pe care o are limba română. Dar am văzut că din zi în zi limba noastră se manelizează, ca de altfel întreaga viață, sub tăfălugul indolenței care caracterizează viața noastră de azi. Ziare
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
celelate categorii de mărfuri. Unde o să ajungem? FMI-ul exact asta întreabă din spatele dilemei ce se întrevede: cum adică, intenționați să ne pierdeți de mușterii? Meteoricul ministru de finanțe a răspuns decis cu subiect și predicat cum a stabilit marele lingvist, fostul meu coleg de la Adevărul, Bogdan Chirieac, cel mai bogat jurnalist din toate timpurile. În cazul lui Vâlcov era o propoziție dezvoltată, complementul venindu-i direct de la DNA în aceeași săptămână, iar atributele i-au fost scoase din pereți sub
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL by http://uzp.org.ro/inflatie-negativa-crestere-nesanatoasa-optimism-incurabil/ [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
ușor, nu faci nimic! Ei ți-l dau fără să-l ceri”. „Sângele nu se face apă!” - Un aromân dedicat neamului său „Spre sfârșitul vieții mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
denumiri ale soarelui ? - Cu siguranta așa este, mai mult, pot demonstra că aproape 94 % din vocabular e în relație cu astrul diurn, aproximativ 5 % cu Cerul, iar restul de 1 % cu Pământul. - Unde a aparut limbajul omenesc ? - Așa cum susțin unii lingviști, arheologi, istorici omul a apărut în Africa, de unde s-a raspandit și pe celelalte continente. Pot face și o scurtă demonstrație. În Africa de Sud, în idiomul zulu soarele se numește lângă. Știm că de la „soare” provin numele de animale de ex.
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la întrebarea despre perfecțiunea formei. - Ce rol are spontaneitatea în transpunerile tale? - Mi se întâmplăsătraduc ceva, sădepun traducerea undeva, într-un loc mai ferit din computer, care mi
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
o adevărată casă românească, unde românii erau primiți și sprijiniți! În anul următor este ales asesor la Tribunalul din Lugoj, “sedrila ofanală”, anul începerii carierei sale de magistrat. Este asesor apoi la Tribunalul din Oravița, unde se împrietenește cu academicianul, lingvistul și folcloristul Simion Mangiuca, și începând cu anul 1876 la cel din Timișoara. La 4 decembrie 1880 datorită meritelor sale este numit judecător la tabla regească (tribunalul suprem din Budapesta), după cinci ani a fost avansat la gradul de judecător
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe aripi de vis prin ea. Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul depărtărilor vaste, creat de netezimea câmpiei, au provocat și fascinat pe toți cei care s-au încumetat să-i
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
clandestina care ar fi fost desemnată sub sigla MAFIA, de la țipatul lor de război: „Morte alla Francia, Italia anela“ adică „Moarte Franței, țipă Italia“. Acesta este un punct de vedere, susținut de multă lume, dar care nu este acceptat de lingviști. Pentru aflarea originii numelui să mai adăugăm faptul că Mafia a luptat contra tiraniei și pentru respectarea tradițiilor locale, însă după obținerea independenței Italiei, ea s-a întors contra administrației și a alunecat spre banditism, apărând pe feudalii și burghezii
ETIMOLOGIA CUVANTULUI MAFIA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401698632.html [Corola-blog/BlogPost/360992_a_362321]
-
de Dunăre, în decursul mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de Teritoriul Carpato - Danubiano - Pontic.” Este o limbă indo-europeană din „grupul italic” și subgrupul oriental al „limbilor romanice”, afirmă lingviștii și istoricii autorizați și recunoscuți ca atare în plan european și internațional. Poporul român este urmașul geto-dacilor și acest adevăr nu poate fi contestat de nimeni, având în vedere numeroasele mărturii istorice de tot felul. Împrejurările istorice au determinat amestecarea
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica, menționând că este de semnalat rolul Junimii la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă, a fost urmărită de autor prin prisma activității unor mari lingviști: Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuseanu. "Odată cu înființarea Academiei Române, misiunea ei e nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a mai spus autorul cărții. Domnia sa a făcut referire la cele trei mari reforme ale Academiei din 1904, 1932
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
fost alungați toți rușii: „Orașul Chișinău a fost construit de ruși (în 1432, pe timpul lui Alexandru cel Bun - n.n.) și în oraș se vorbea, în principal, în limba rusă. Azi nu mai auzi limba rusă, deși oamenii au rămas aceiași”. Lingvistul ar trebui să știe că cei care vorbeau până la 1989 înde ei rusește, cum limba română era interzisă, erau tot... moldoveni. E o crimă că au prins să comunice în limba părinților lor? Într-un oraș, care și la 25
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1463138518.html [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]