57 matches
-
cazul unei elite rurale. Grănicerii năsăudeni, care citesc gazete și se interesează de subordonarea lor față de Consiliul Aulic de Război, reprezintă, fără Îndoială, o excepție În lumea satului ardelean. O excepție care prefigurează Însă viitorul, adică politizarea satului ardelean, pe liniamentele ideologiei naționaliste. 3. Concluzii După cum scria istoricul maghiar Miskolczy Ambrus, Într-o carte pe nedrept hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literare de la Brașov, o poezie de factură populară, intitulată „Floarea”, purtând dedesubtul ei o semnătură mai puțin obișnuită printre colaboratorii publicației lui George Bariț XE "Bariț" : „Major Györfy”. Dacă o analizăm În contextul literaturii ardelene a epocii, În ale cărei liniamente generale se Încadrează perfect, ea face o figură onorabilă. Fluența și limpezimea remarcabilă a limbii, savoarea descrierii și naturalețea sentimentului (asigurate de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2015 ISBN 978-606-24-0137-5 82.09 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică Lectura imaginii INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Imaginea transparentă. Liniamentele unei poetici fenomenologice / 11 Partea I Perspective ale inaparentului. Interpretări Lucian Blaga și misterul deschis al originarului. Minunea prin care se vede / 29. Ce rămâne în vedere / 36 • Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului. Imaginea-undă / 40. Decreația
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Komartin) / 380 Când marea se mișcă învolburată, valurile înspumate formează, în neliniștea lor, imagini asemenea unor ființe; e ca și cum aceste ființe ar pune valurile în mișcare și totuși, dimpotrivă, mișcarea valurilor e cea care le formează. Søren Kierkegaard Imaginea transparentă Liniamentele unei poetici fenomenologice Dacă rostul pozitiv al criticii îl dibuim în ridicarea pe plan de conștiință a valorilor de penumbră sau chiar subterane ale unei opere poetice, e clar că filosofia poate să pună la dispoziția criticului unelte din cele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de-al doilea se petrec în Ungaria, în perioada următoare revoluției din 1848-1849 și, respectiv, în anii de după înfrângerea revoluției comuniste maghiare din 1919. Acțiunea celui de-al doilea se desfășoară în Rusia, în timpul luptelor dintre „roșii” și „albi”. Dar liniamentul coordonatelor istorice și sociale, care transpare în ficțiune, adeseori fosforescent și fascinant nu vine în contradicție cu viziunea foarte personală a autorului, cu caracterul de stranie unicitate a operei. Căci aici „strictă determinare” nu înseamnă copie, reportaj, ci creație. Fidelitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sociales”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Saeculum” etc. Este prezent cu studii în volume colective pe teme de filosofie și sociologie, consacrate unor personalități ca Lucian Blaga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia ș.a. Debutează editorial în 1994 cu volumul Partea și întregul, subintitulat Liniamente în antropologia filosofică românească, alcătuit dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o perspectivă sociologică. Volumul de eseuri În scorbura din oglindă, apărut în 1997, cuprinde în cea mai mare parte comentarii la opera lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
sumar, figurează și alte studii, consacrate lui P.P. Negulescu, Vasile Băncilă, Athanase Joja, Tudor Vianu, Eugeniu Sperantia ș.a. Pe lângă eseuri literare, D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997; Adevăr și interes din perspectiva sociologiei cunoașterii și antropologiei filosofice, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Axinte, Ion Maxim Danciu, ECH, 1994, 1-3; Mircea Muthu, „Partea și întregul”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
consacrată nu doar junimismului, cum a făcut în 1966, ci și „Junimii”. Autorul explică în prefață că a refăcut întreaga documentare, a scris o nouă carte, de fapt „o altă carte”, din prima păstrând doar 20 de pagini, precum și „acele liniamente de ordin general filosofic sau ideologic dinainte clarificate”. O aspră recenzie la cea de-a doua ediție din Junimea și junimismul, apărută în 1978, aparține lui Mihai Cojocariu, specialist în istorie modernă, fiind una dintre puținele intervenții în care istoricii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând nevoia de victorie nu numai asupra celuilalt, ci și asupra sistemului vieții apropiat de sistemul morții. Antrenamentul sportiv manifestă particularități educaționale, dar demonstrează interferența cu activitatea fizică a cosmonauților, cu practicarea unor elemente de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare a educației, și improbabilul, neterminatul, cunoașterea pe cale de a se agrega. „Nu atât învățarea certitudinilor, cât capacitatea de a construi
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o cale sau alta. Publicul-țintă al educației la distanță nu este unul captiv, ca în cazul educației școlare; el trebuie ademenit, trebuie să i se inculce ideea că „face ce vrea”, că învață „singur”. Procedeele pedagogice se vor structura pe liniamentele acestei iluzii - iluzie greu de întreținut chiar și de către cei mai iscusiți psihopedagogi și didacticieni! 6.4. Atuurile educației la distanță Extensiunea nevoilor de formare pe măsura educaților este o realitate a timpurilor noastre. Fiecare dorește să se împlinească prin
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre o caracteristică ilustrare sub condeiul mai multor autoare începînd cu Angela Marinescu. Dar pe cînd cea din urmă aduce în scenă o dezlănțuire totală, un elan ce frizează anarhia, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe date, conservînd o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor care se țin lanț la Angela Marinescu le corespund aici tensiuni ce se contrag în propriul contur, fără vanități așa-zicînd suicidare, mixînd cutezanța expresivă cu umilitatea asumării unui dramatism organic
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
două planuri. Așternînd innumerabile "notații simple, adesea semnificative", e perfect avizat de circumstanța că "istoria se scrie din detalii". "Zbenguiala" celor din urmă, aparent fortuită, reprezintă o condiție a verosimilității documentare (evidentă finalitate a întreprinderii), căci ea are loc pe liniamentele unor direcții nu doar lăuntrice ci și exterioare, disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a prezenței eului unitar implicat în obiectiva desfășurare a fenomenelor. Notația "simplă" e meșteșugit
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
sporeau mereu". O fenomenologie personală a literaturii Adrian Marino n-a impus. N-a trăit „ideile" pentru că nu le-a putut produce la o anume altitudine, clasînd doar, în vrafuri impresionante, „ideile literare" preexistente. Erudiția i s-a exersat pe liniamente îndeajuns de cuminți, tot astfel cum „critica ideilor ideologice, politice", pe care o invoca în ultimul timp, n-a depășit cadrele unui iluminism, așa cum era și normal, adus întrucîtva la zi. În conflictul său, exponențial, cu G. Călinescu fostul său
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie hodorogite, primari bolșevici,/ muște zămislite în grajdurile lui Augias” (Craiova. 40 de grade la umbră). La fel sărăcia adiacentă, adnotată cu o ironie patetică: „No, man
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
oare o oficializare gratuită, o includere forțată a artistului într-un circuit lumesc, prea lumesc? Pe deasupra - împrejurare nu mai puțin vexatorie - s-au plasat niște trepte și între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, trepte al căror bizar autoritarism întretaie cu liniamentul lor întreaga perspectivă de la intrarea în Parc. Brâncuși nu le-a avut în vedere și e prea puțin probabil să le fi acceptat, simpatizînd, așa cum avem toate motivele a presupune, urcușul lin, țărănesc al traseului de la Poartă la Masă. Așadar
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
obsesie, monoideism. E vorba de Erosul obștesc care instituie o imagine cultică a idolului său, dogorîtoare emanație a simțurilor, care se potrivește ori nu se potrivește cu realitatea, din ultima ipostază decurgînd drama. Egoismul și cruzimea sînt omologabile aci în liniamente tradiționale, "realiste", după cum notează d-na Irina Petraș: "Calitățile, capriciile, dorințele sale (ale eroului) sînt mereu în prim-plan, orice tentativă a Ťfemeii iubiteť de a ieși din limitele ipostazei de copleșită admiratoare fiind socotită un afront, nerespectarea unui contract
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
i-a intuit geniul numai după trei poezii publicate în Convorbiri literare. Cum s-ar putea uita că, atunci, în 1871, Eminescu e recomandat ca "poet, poet în toată puterea cuvîntului este dl. Mihail Eminescu". Și e incontestabil că pe liniamentele trasate în acest studiu din 1871 s-a creat marea literatură a epocii junimiste, cu Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici (pomenit în "direcția nouă"), Duiliu Zamfirescu. A fost, aceasta, nu numai un triumf al literelor românești din a doua jumătate a
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
vina de a fi fost evrei, Claudian, deși își publică studiul în 1945, deci după Holocaust, preferă o tratare a conceptului, cum o și afirmă, din perspectiva materialismului istoric. Nimic, în cartea sa, despre ravagiile Holocaustului. El se păstrează pe liniamentele observațiilor lui Marx (care a fost, și el, deși evreu, antisemit la vremea sa calmă și așezată) și Kautsky. Cum a precizat la începutul cărții, "punctul de vedere al materialismului istoric (adică al sincerității istorice) în problema antisemitismului, sprijinit pe
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din două fronturi, de la vest sub conducerea mareșalului Mackensen, și la sud de bulgari) și cu ea întreg aparatul de stat, inclusiv Curtea, guvernul și parlamentul. În 1917 s-au înregistrat, pe liniamentele din Moldova, victorii memorabile (Mărăști, Mărășești, Oituz) ale armatei care a oprit înaintarea inamicului german. Dar și aceste victorii erau numai fapte de arme ale rezistenței ofensive. Toată lumea politică era aspră în critica acestui dezastru militar și politic, învinuind guvernul
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
pasta căruia își dau întîlnire materiile cele mai felurite, plasat la intersecțiile expresionismului cu avangarda. Imaginarul balansează între nostalgia geometriei (formă de asceză lirică) și imprevizibilul voluptuos al mixărilor metaforice (stare orgiastică). Năzuind la o simplificare, la o reducere la liniamente, poetul se descoperă a fi funciarmente posedatul unui duh dionisiac, al unui prea-plin ce debordează peste limitele proprii, identificîndu-se cu natura în dinamismul său copleșitor, în concretețea sa implacabilă. E aci o fugă de eu în direcția unei comunicări metapersonale
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
caracteristică ilustrare sub condeiul mai multor autoare, de la Angela Marinescu la douămiistele uneori emancipate pînă la rostirea porno. Dar pe cînd acestea aduc în scenă o dezlănțuire totală, un elan ce frizează nu o dată anarhia senzorială, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe ce conservă o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor ce se țin lanț, de pildă la Angela Marinescu, le corespund aici tensiuni care se contrag în propriul contur, mixînd cutezanța expresivă cu umilitatea proprie unui dramatism organic: „nu obsesia
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
măsura economiilor sale. Portretul nu reprezenta G. Călinescu desigur o operă eminentă, era totuși o remarcabilă piesă din epoca de maturitate. Vina ei se putea să fie mai degrabă de a fi un dublet artistic, executat în pripă, cu schimbarea liniamentelor individuale. Aducea mult cu portretul doamnei Gonse, din 1852, și fusese executat în 1853, la Paris, precum rezulta din scrisoarea ce însoțise trimiterea tabloului. O româncă locuind la Paris în acel an îl comandase, și pictorul, refăcând șabIonul (mîna proptită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
problema „lor”, ci a „noastră”. Perspectiva de analiză este una cu totul particulară. Amintind că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului următor (cu alte cuvinte, atunci când se declanșează revoluția industrială, se configurează liniamentele vieții democratice, deci atunci când viața societății intră pe făgașul ei modern) un număr de cuvinte „de capitală importanță” au apărut în limba engleză ori au căpătat un nou înțeles, autorul precizează: „Există de fapt un pattern general al schimbării în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]