70 matches
-
o spărtură făcută de mine în gardul de sârmă și lăstăriș, hoțește, în mare secret, pentru a mă juca în râul și în balta din vecinătate cu ceilalți copii de vârsta mea, vecini sau veniți mai de departe să culeagă lintiță pentru rațe ori să spele animale și preșuri...? Doamne, ce minunate clipe trăiam atunci! Mă făceau să uit că a venit ora mesei și că nu am terminat treburile de care fugisem hoțește la joacă. Mă făceau să uit de
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar, tremurul de mână blestemată, duhoarea pe care o las în urmă? Vă rog să-mi răspundeți, o să mă tulbur curând, o să urlu din nou sub voaluri de vrăbii, sub ape cu lintiță deasă și cu broaște verzui, Tatăl meu mă va plesni peste față cu biciul cailor, iar eu voi adormi cu seringa dumneavoastra prin sânge, lunatic cum sunt și al nimănui, stârv răstignit și putred de ani... Sunteți frumoasă, doamnă, ca
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1429710597.html [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]
-
cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar, tremurul de mână blestemata, duhoarea pe care o las în urmă? Vă rog să-mi răspundeți, o sa ma tulbur curând, o să urlu din nou sub voaluri de vrăbii, sub ape cu lintița deasa și cu broaște verzui, Tatăl meu mă va plesni peste față cu biciul căilor, iar eu voi adormi cu seringă dumneavoastră prin sânge, lunatic cum sunt și al nimănui, stârv răstignit și putred de ani... Sunteți frumoasă, doamna, ca
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
o cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar,tremurul de mână blestemata,duhoarea pe care o las în urmă? Va rog să-mi răspundeți, o sa ma tulbur curând,o să urlu din nousub voaluri de vrăbii,sub ape cu lintița deasa și cu broaște verzui,Tatăl meu mă va plesni peste fațăcu biciul căilor, iar eu voi adormicu seringă dumneavoastră prin sânge,lunatic cum suntși al nimănui,stârv răstignitși putred de ani...Sunteți frumoasă, doamna,ca Tamara mea,... XXV. PĂMÂNTEAN
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mai închise, abia se mai distingeau. Mă întorceam către ei, aveam în săculețul legat de curea angelică, măselariță, troscot și brusture. “Nu ne-ai mai vizitat, tinere domn...”, îmi spunea, de departe, madame Clemance, erau uzi, cîteva fire verzi de lintiță se lipiseră de ei ici și colo. “Stăm în fiecare zi pregătiți cu cafea caldă și brioșe, și dumneata ne eviți constant. Păi, se poate așa ceva?!” “Sînteți pentru noi ca fiul nostru...”, completa domnul Dobrescu, ținîndu-se zdravăn de umbrelă, “din
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496584624.html [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
71 m; 82. Strada Cununiței de la Jecu Dumitra până la Tudor Constantin - lungime 193 m; 83. Strada Freziilor de la Călin Tudor la Agiu Florica - lungime 310 m; 84. Strada Laurilor de la Grosu Maria până la Renghea Dumitru - lungime 294 m; 85. Aleea Lintiței de la Pană Niculina până la Școala Andolina - lungime 135 m; 86. Strada Leandrului de la Drăgan Dumitru Vintilă până la Pacă Florea - lungime 381 m; 87. Strada Iasomiei de la Nicolae Petre până la Nicolae Victoria - lungime 2.045 m; 88. Strada Orhideelor de la S.M.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale: pești, melci, larve de insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrana și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate - II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun prefera
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
prin piele. Din acest motiv, ea nu poate supraviețui afară din apă și este văzută foarte rar. Vegetația lacului este de trei tipuri: amfibie, acvatică și plutitoare și formează unul din principalele elemente ale ecosistemului. Se remarcă trestia totora, Elodea, lintița, alga Chara sp. În Rezervație sunt prezente și 64 de specii de plante terestre riverane. A fost fondată în 1978, acoperă 36.180 ha și are drept scop conservarea florei și faunei specifice, precum și a peisajelor atractive din zona Lacului
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
au strâns cu cheia butucurile care cam aveau joc. Luară doi saci din magazia de sub fânărie și-și dădură drumul la vale, pe coasta dinspre Dunăre, după ce-i strigaseră bătrânei care stropea curtea că se duc În Baltă ca să adune lintiță pentru boboci. Opriră În dreptul măturilor și unul dintre ei, cel scund, se repezi după plasă. O legară de cadrul unei biciclete, după care o porniră din nou. Când ajunseră În Rudărie, descălecară și-și umplură buzunarele cu pietre: nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton natans), otrățelul de apă (Utricularia vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o mare parte din numeroasele specii sunt furajere. Dintre acestea, mai cunoscute sunt:Festuca valesiaca și F. pseudavina, Stipa lessingiana,Agropyrum cristalum, Trifoliu repens (trifoiul târâtor),Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori - lintița -, au nevoie pentru asta doar de Soare și de a fi lăsate În pace. Și tot ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele oferă viitor planetei, pentru că evoluția nu și-a spus ultimul cuvânt În ceea ce le privește. Orice regulă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale viei, pe terasa unde am ieșit să contemplu împrejurimile, și plimbarea extrem de plăcută prin pădurea din apropiere. Un aer proaspăt, de ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru. O împărăție a belșugului, a liniștii și a izolării... De la Château
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cuptorul cel mare. Apoi pleca tocmai la pădure și aduna crengi ca să aibă ce să ardă până spre amiază, când băgau pâinea la copt. Pe urmă alerga cu două coșuri mari, agățate de cobiliță, până la balta din pădure, să culeagă lintiță pentru gâște și rațe. Nu se ducea singur, ci cu jumătate dintre femeile de la curte. El stătea pe mal și aduna bănuții mici de verdeață de pe suprafața bălții cu o greblă uriașă de răchită. De asemenea, avea grijă să pocnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ducea singur, ci cu jumătate dintre femeile de la curte. El stătea pe mal și aduna bănuții mici de verdeață de pe suprafața bălții cu o greblă uriașă de răchită. De asemenea, avea grijă să pocnească lipitorile de pe picioarele femeilor care puneau lintița în coșuri. Către prânz pleca la câmp cu Ioniță, să ducă mâncare argaților care munceau pământul. Cărau mâncarea în polovece mari, pe un par gros, pe care îl duceau pe umeri, alergând cu pași mărunți până în marginea câmpului de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pădurea din marginea Comoșteniului - aceasta fusese și prima dintre imaginile pe care le înregistrase când ieșise întâia oară din miezul pământului. Și acum mai simte fiorul pe care îl simțise când Fănița se oprise lângă balta din care Pampu aduna lintiță cu 60 de ani în urmă. Dar nu fiindcă l-ar fi cutremurat amintirile, ci pentru că ea era tulburată și-l sugruma cu emoția ei. Se oprise și era neliniștită și tremurătoare ca oricare ființă care își așteaptă împlinirea, oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tradițional, decât postmodern: "vreau să fiu ajutat, înțeles, ascultat... ezitând / între ură și admirație, schimbând sila de sine / în dragoste - uite, când gândurile se împrăștie ca o / casă / din vis / tulbure poemul iese de sub bolovani trăgând după el / perdele / de lintiță și mătase, orăcăie./ Passons..." Timpul, ca temă poetică foarte răspândită în literatură, este și pentru Marius Oprea un generator de tensiune lirică. Și se poate ca întreaga nostalgie care își aruncă nuanțele fumurii asupra poeziei lui Oprea să pornească din
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
categorie am reținut în mod special Milky Way al Ivanei Mladenovici, (Premiul pentru cea mai bună regie) o pastorală degradată în decorul fantomatic al unei gropi de gunoi, cu doi "ciobănei" păscînd vacile pe lîngă bălțile cu păcura verde a lintiței, la marginea mormanelor de mizerie asaltate de tornade de stoluri gălăgioase. Mizeria ancestrală a celor doi, un bătrîn taciturn și un tînăr chinuit care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca sa colorată în mov a reclamei la ciocolata Milka, mi-
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
Emil Brumaru Nu are rost să stai chircit în tine Cînd e atîta frumusețe-n jur, Din faguri curge mierea de albine Ca un rîu gros, izvoarele le-nduri În suflet, clipocind sub grele lintiți Și nuferi lați loviți în miez de-un soare Ce își îndoaie razele și-n mintea-ți Trează din zori și-adînc nerăbdătoare S-ajungă la amiază, să se umple De amănunte forfotind în lucruri. O, ce păcat să treci fără
Nu are rost să stai chircit în tine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6620_a_7945]