193 matches
-
exprimării cât mai firești cu putință, ca să nu rămână îndoit-nedumerit cititorul întâlnindu-se cu sintagme ca acestea: Populare cu pur, sau polenul încrezut în tine, sau De sus,/ din nemaipomenit de sus,/ din tocmai pisc neasemuit, ș.a. (Vlad Popovici, orașul Lipcani, jud. Edineț, Republica Moldova) * Înainte de a-mi arăta ce scrieți, ba chiar înainte de a fi încercat să vă puneți pe hârtie vreun text propriu, vreți să vă asigur numai după citirea a, de altfel, abundentei dvs. epistole, că sunteți făcută pentru
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
preocupări ale cârmuitorilor țărilor române în domeniul transporturilor au apărut cu mult înaintea lui Matei Basarab, odată cu înființarea serviciului public pus sub conducerea Marelui Postelnic. Ordinele referitoare la autoritățile din interiorul țării se transmiteau prin curieri ce purtau denumirea de „lipcani“, conduși de un „vătaf de lipcani“. Tot un vătaf, dar de călărași, era comandantul curierilor ce asigurau transportul corespondenței trimise peste hotare. Pe lângă faptul că erau curieri domnești, călărașii realizau și tranzitul corespondenței dintre diferiți ambasadori străini și suveranii lor
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
domeniul transporturilor au apărut cu mult înaintea lui Matei Basarab, odată cu înființarea serviciului public pus sub conducerea Marelui Postelnic. Ordinele referitoare la autoritățile din interiorul țării se transmiteau prin curieri ce purtau denumirea de „lipcani“, conduși de un „vătaf de lipcani“. Tot un vătaf, dar de călărași, era comandantul curierilor ce asigurau transportul corespondenței trimise peste hotare. Pe lângă faptul că erau curieri domnești, călărașii realizau și tranzitul corespondenței dintre diferiți ambasadori străini și suveranii lor, serviciul de transport putând fi întrebuințat
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii străini acreditați la Constantinopol și țările respective. Domnitorii înlesneau acest transport. Spre exemplu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
devenit miliție și s-a mutat în casa pretorului, colț cu strada Brătenilor. La 6 aprilie 1944, în acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
excepții, stațiuni arheologice de referință din arealul cucutenian ar fi: Izvoare, Traian, Bodesti, Târpesti, Ghelaiesti (în județul Neamț), Brad, Poduri, Târgu-Ocna, Mărgineni (județul Bacău), Isaiia, Târgu-Frumos, Scânteia (județul Iași), Trusesti (județul Botoșani), Dumesti (județul Vaslui), Mihoveni, Draguseni (județul Suceava), Sipenit, Lipcani (Ucraina) cercetări efectuate de specialiști renumiți, dintre care amintim pe Constantin Matasa, Radu Vulpe, Hortensia și Vladimir Dumitrescu, Mircea Petrescu-Dîmbovita, Silvia Marinescu-Bîlcu, Anton Nițu, Ștefan Cucoș, Dan Monah ș.a O particularitate a Muzeului de Artă Eneolitica Cucuteni este faptul
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni [Corola-blog/BlogPost/96616_a_97908]
-
Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din tată-n fiu, Pentru chipul sau cel Viu, Pentru chipul sau
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng și pruncii ne-nțărcați, Plâng bătrânii-nfrigurați. Plânge casa-ngenuncheată După pruncul de-altădată
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
cu rugăciunea și l-a povățuit pe calea slu �jirii lui Dumnezeu. La 11 ani bunica sa a mu �rit, iar el a rămas în grija unchiului său. După terminarea școlii în satul natal, a urmat gimnaziul “Mihail Kogălniceanu” din Lipcani și Liceul “Dimitrie Cantemir” din Cozmeni, Cernăuți. Firea sa profund religioasă, precum și educația primită, l-au determinat să îmbră �ți �șeze viața monahală la Mănăstirea Neamț. A făcut ascultare la farmacia și apoi la biblioteca mănăstirii, în care a descoperit
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Aș vrea să zbor la pragul părintesc, Să vizitez izvorul lui tăticu, Să văd cireșele-n copaci cum cresc Și nucu-n fața casei lui bunicu. Refren: Vreau să cunosc al tatălui izvor, Lipcanii mamei plini de ghiocei, Să strâng la pieptu-mi florile de dor Și lacrimile bunilor bunei. Dragii nostril, scumpii mei bunici, Știu, că fuge timpu-n calendar Eu am apărut pe lume-aici, Pe meleagul Frunzei de Arțar. Azi inima mă-ndeamnă
CÂNTEC PENTRU BUNICI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373988_a_375317]
-
În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-un car, la care erau atelați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost epuizat. Cunoașterea lui integrală ne dă posibilitatea să schițăm cu suficientă precizie contribuția pe care a adus-o administrația rusă în dezvoltarea căilor noastre de comunicație. Transporturile rusești s-au efectuat prin Sculeni, Leova, Fălciu, Vadul lui Isac și Lipcani. Toate transporturile au fost orientate spre sudul Moldovei. Nevoile militare cereau o cunoaștere perfectă a stării drumurilor și a podurilor noastre. În acest scop, unități special pregătite au alcătuit numeroase rapoarte privind starea lor. Ele ne permit să cunoaștem cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc. După cum se vede, puține poduri au fost lucrate și cu fier. De aceea apele râurilor, crescute primăvara și toamna, de obicei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ordine cronologică, au urmat lucrările la drumurile din sudul Moldovei, mai ales la drumurile care porneau din Fălciu spre Bârlad și de la Vadul lui Isac spre Galați. Nu după multă vreme au fost inițiate lucrările la drumurile care porneau din Lipcani spre Dorohoi, Botoșani, de unde se îndreptau fie spre Iași, fie spre Roman, Bacău, Adjud, Focșani. Toate aceste drumuri au fost lărgite, gropile acoperite, la parte din ele s-au trasat șanțuri pe margine, unele costișe au fost tăiate etc. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București (licențiat în 1944). Debutează încă din liceu, cu poezii, în revista „Iconar”, dar adevărata afirmare publicistică o consideră a fi eseul Cele două Europe
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
produs la scara întregii societăți a Principatelor Române, a fost consemnat, îndeosebi de cronicarii români care au fost martori oculari, de cele mai multe ori, ai acelor evenimente, în termeni a căror aciditate corespunde exceselor comise de sudezi, poloni, cazaci și tătari lipcani, încartiruiți în Moldova. Epitetele atribuite au fost, desigur, îngroșate de o stare de spirit ostilă lor, de la început, deoarece se dovediseră dușmanii aspirațiilor lor de sustragere de sub dominația otomană, de vreme ce se aliaseră cu asupritorii lor împotriva celor de la care așteptau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Victor (2.VI.1933, Lipcani, j. Edineț), folclorist. Este fiul Olgăi și al lui Mihail Gațac. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1955) și a făcut aspirantura la Institutul de Literatură Universală al Academiei Ruse. A fost colaborator științific la
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
apreciem că, dacă partea superioară a spătarelor tronurilor s-ar fi dorit a fi modelată explicit sub formă de coarne de taur, acestea ar fi fost bine evidențiate, și nu extrem de stilizate. În această aserțiune, luăm în considerație tronul de la Lipcani, în Basarabia, considerat ca fiind unul dintre rarele exemplare ale plasticii religioase cucuteniene (Ceslav Ambrojevici, 1933, p. 42 43 et fig. 8) (fig. 3/4). Piesa aparține unei locuiri Cucuteni B2, datată la 3700-3500 CAL B.C. Se apreciază că piesa
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de mici dimensiuni (fig. 3/3b-c) (Ibidem). Așadar, constatăm că, atunci când artiștii epocii au dorit, iar canoanele cultuale ale vremii nu le-au impus altfel, modelarea spătarului tronurilor a fost realizată explicit zoomorfic, ca la Putinești-Florești, sau antropomorfic, ca la Lipcani. Din acest punct de vedere, revenind la tronurile precucuteniene de la Poduri și Isaiia, constatăm că, fie canoanele obligatorii, fie necunoscutul sacru, au impus modelarea atât de sumară a brațelor acestora, pe care noi le considerăm ca elemente ale antropomorficului. Tot
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vere, dar, dacă vrei să afli despre o nouă vânzare pe Podul Vechi, ascult-o pe Ilinca Hurmuzoaie logofeteasa care la 13 iunie 1753 (7261) spune că a întocmit: “împreună cu fiii” ei “zapisul... la mâna... giupânului Anastasă Popa Hristu Celehur lipcan... că”... a “vândut dumisale... o pivniță de piatră cu locul ei și alt loc de cinci dughene,... și de vreme că crâcima și dughenile s-au întâmplat de s-au arsu când au arsu Curte gospod (domnească n.n) și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru Ghica voievod “ca să mergim la mahalaoa Făina să alegim și să hotărâm un loc de casă a dumisale Neculachi Avram lipțcanu ce l-au cumpărat de la Irimie lipcanul” - cum spun ei. --Știai că mai era și Târgul Făinii Vechi? --Parcă am mai întâlnit pomenindu-se asemenea nume. --Îl spune clar Ioniță, care, împreună cu nevasta, scriu la 26 iunie 1782: “dat-amu zapisul nostru la... mâna... lelii Marii Oprei... că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bucuria de nedescris. În zilele ce-au urmat - 29, 30.6 și 1, 2.7 - trupele frontului au ieșit consecutiv : spre sfârșitul zilei de 29.6 primul eșalon a ajuns la r. PRUT și a ocupat - Br. 5 tancuri MĂMĂLIGA, LIPCANI ; Br. 23 tancuri - CAMENCA ; C 4 cav. - D 34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D 3 cav. - NOUA SULIȚĂ. Un batalion de tancuri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]