778 matches
-
poate spune orice, spre exemplu: nemurire. TRUC în lanul de grâu dintr-un pulverizator de frizerie fotograful stropește câțiva maci - ...îi înrourează.... GLEZNE Ce scurtuțe piciorușele vrabiei - o picătură de rouă i-ajunge la glezne. MILA 23 Fluturând din vâslă lipoveanul apără de pelicani peștele din barcă. AȚIPIT Fluture ațipit se plimbă cu ușa închisă - deschisă a căminului cultural. MONASTICĂ Spre chindie, bătăile de toacă ale monahinei și cele de ciocan ale tinichigiului ce potrivește tabla pe acoperișul mănăstirii. POCNET DIN
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
adunat toți vecinii de pe strada Ștefan cel Mare, numai de la Dunăre până la strada Primăverii, puteam face ceace astăzi s-ar numi „comunitate globală”, adăugând celor descriși mai Înainte mai mulți evrei, câteva familii de turci, armeni, nemți, bulgari, macedoneni și lipoveni care locuiau pe străzile paralele cu a noastră. La Școala primară nr. 6, care se afla atunci la colțul Căii Călărașilor cu Grivița și paralelă cu a noastră, eram vreo nouă naționalități În aceiași clasă, dar nimănui nu-i păsa
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
se răsucea puțin și ea, plictisită, făcând loc celui care vroia să treacă. Un vagon necompartimentat, supraaglomerat. Fum de țigară. Mirosuri grele, proletare. Zumzet de voci. Din când în când câte un hohot de râs, aproape țipat, dinspre grupul de lipoveni din celălalt capăt al vagonului. Stăteam pe locul din partea culoarului. în fața mea, o pereche de bătrâni terminaseră de mâncat și acum se pregăteau de somn. El, lângă geam, își trecuse perdeaua soioasă peste față. Ea încerca să se tolănească, gospodărește
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
dacă, prin miracol, fusese vreodată atinsă de această grație. Lisa își moștenise mama, muiere frumoasă și nevastă năbădăioasă a unui constructor naval care dezerta de la obligațiile secătuitoare ale patului conjugal și se refugia în Delta Dunării pentru a chefui cu lipovenii, a vâna, a pescui și a face un pic de contrabandă. Bărbat blând, cu multe calități, dar puturos, nu fusese niciodată sigur de paternitatea sa. Nu-și făcuse însă mari griji, fiindcă de-a lungul anilor și-a dat seama
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
a renunțat... nu o încânta stabilirea într-un lagăr la această vârstă. În plus, fiica se simte foarte bine acasă și nici nu se gândește să părăsească România. Petrov - medalii+coșmaruri În 1972, antrenor al lotului național devine Stelian Petrov, lipovean din Delta Dunării, deținător al unei medalii de bronz la Campionatele Europene din 1959. Până la retragerea din activitate (1980), Aneta Matei va fi antrenată numai de Petrov, cel care a avut un rol determinant în obținerea tuturor succeselor - medaliile europene
Agenda2004-16-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282301_a_283630]
-
a trecut mult timp și a apărut și adjunctul șefului de post, care a explicat că el este cel care va duce datele și a comandat din nou „un coniac mic pentru tovarășu’”. Tot atunci a mai venit și un lipovean uriaș de vreo doi metri, care i-a spus că în noaptea trecută s-a scuturat patul cu nevasta lui și l-a întrebat dacă a fost cutremur, după care, spunându-i că nu acceptă nici un refuz, a mai comandat
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
târziu, prin 1980, Muzeul de Medicină Legală din București, profesorul Sandu Golcea a avut surpriza să vadă, printre „exponate“, craniul lui Terente, care era foarte mic ca dimensiuni, în disproporție cu statura lui, știut fiind faptul că acesta era un lipovean uriaș. Craniul era trepanat și se închidea cu un cârlig, ca și la tabla de șah, iar pe frunte era scris cu creion chimic „Terente“. Craniul se află și în ziua de astăzi în colecția muzeului, alături de alte exponate macabre
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
PD-229 și 5 982, PRM-129 și 2 878, UDMR-112 și 2 481, PUR-73 și 2 443. PSD a obținut cele mai multe mandate de primar-899, iar UDMR-148, PNL-107, PD-71, PUR-12, PRM-7, Forumul Democratic al Germanilor din România-5, PNȚCD-5, iar PUNR, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Partidul Alianța Socialistă, Uniunea Croaților din România, Partidul Noua Generație - câte un mandat. În Timiș, din cei 583 520 de alegători s-au prezentat la urne 284 396. Pentru consilieri locali, cele mai multe voturi au fost obținute de PSD-
Agenda2005-01-05-iunie () [Corola-journal/Journalistic/283231_a_284560]
-
ProEtnica, ce se va desfășura la Sighișoara între 26 și 29 august 2004. La manifestare participă reprezentanți ai unui număr de 17 minorități etnice din România: albanezi, macedoneni, germani, italieni, evrei, romi, croați, maghiari, tătari, polonezi, bulgari, sârbi, turci, ruși lipoveni, armeni, ruteni, greci, precum și reprezentanți ai comunităților aromâne și franceze din România. Mai iau parte, trupa de toboșari Couscous și trupa de dans Queschta din Germania și Societatea Muzica din București, cu o orchestră de elevi ai secției germane de la
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
Elenă din România 175 0,05 38. Asociația Etnicilor Turci 173 0,05 39. Asociația Culturală Bulgară 166 0,05 40. Uniunea Armenilor din România 155 0,05 41. Uniunea Democrată Turcă din România 144 0,04 42. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 127 0,04 43. Uniunea Polonezilor din România Dom Polski 118 0,04 44. Uniunea Turcă Musulmană 112 0,03 45. Asociația Culturală a Polonezilor din România 110 0,03 46. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 97
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
18:45 Pepe; 18:45 - 19:20 Delia; 19:20 - 20:10 Trupa Provincialii; 20:10 - 21:00 Direcția 5. Duminică 16:00 - 16:20 Minoritatea italiană din Iași, Ans. „Siamo di nuovo insieme”; 16:20 - 16:40 Minoritatea ruși/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodtî”; 16:40 - 17:00 Minoritatea germană din Brașov, Ans. „Korona”; 17:00 - 17:15 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ans. Yîldîlzlar” din Constantă cu Chiamiran Chivu; 17:15 - 17:30 Comunitatea aromanilor din București, Ans. „Pilisterlu”; 17:30
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
De finanțări de peste 60.000 de lei vor beneficia proiecte ale unor muzee ca Muzeul de Istorie Galați - "Cunoaste-ți istoria prin atingere", Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța - "Porți către istoria Tomisului" și Muzeul Brăilei - "...greci, evrei, ruși lipoveni, turci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a orașului". În aria "Intervenție culturală", banii se împart între 11 proiecte, dintre care au primit cea mai mare sumă acordată - 57.001 lei - "Anima Sana", al Asociației "Centre Artistice", al Asociației Intelship România și
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
care e interzis "de sus" iar membrii formației pribegesc ani de-a rândul, aflați sub interdicția de a cânta acasă. Acestea sunt subiectele primelor două filme ale programului - cele mai coerente și mai seducătoare, după părerea mea. Celelalte două, despre lipovenii din Sarichioi și încercarea unor membri ai comunității de a contribui la păstrarea identității acestora, respectiv despre un sat cu dublă identitate - Rădeni, împărțit în două de graniță, aflat jumătate în județul Iași și jumătate în Ungheni - sunt ceva mai
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
Ceea ce au în comun filmele discutate sunt planurile scurte, imaginile aparent întâmplătoare, indiferente la regimul denotației simpliste, încărcate adesea de o poezie fluidă, de viață "prinsă" întâmplător - adevărata poezie a documentarului, pierdută de obicei la intersectarea genului cu televiziunea: un lipovean închinându-se cu metanie în fața bisericii, pe o poliță o Matrioșă obosită zăbovind lângă un spray cu numele (?!)"Credo", trei copii înaintând spre cameră cu picioarele desculțe afundate în glodul drumului, un fragment de conversație cu o văduvă din Sarichioi
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
poate să aparțină decât unui minoritar: evreu, maghiar sau țigan". Foarte, foarte interesant. Mă întreb, totuși, de ce doar "evreu, maghiar sau țigan"? De ce să nedreptățim celelalte "minorități", mai ales că țara noastră are din belșug așa ceva? De ce nu "armean" sau "lipovean" sau "ucrainean"? De ce nu chiar "moldovean", dacă tot am recunoscut oficial că statul de peste Prut e altceva decât parte istorică a României? Centrarea excesivă trădează o irațională frică de prezent. în ultima sută și cincizeci de ani, nimic nu pare
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
Constantin Țoiu (variantă) 2 mai 1970. Jurilovca. Morunul, ca nuvelă... fragment... (de roman). Ideea ispășirii păcatelor. cu mîncăruri aduse de lipoveni. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darului, - noi îi zicem pomană. Un pescar aduce un morun imens. Cu încă trei inși îl bat în cuie, îl răstignesc de poarta de lemn a bisericii atît de colorată... (Biserica veselă)... Morunul atîrnă cu
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruși - lipoveni (23,9 mii) și tătari (20,5 mii persoane). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populația
Primele rezultate de la recensământ: România a pierdut două milioane de locuitori () [Corola-journal/Journalistic/23727_a_25052]
-
scenă principala - 16.00 - 16.15 Comunitatea aromana, Ansamblul „Sarighiol de Deal” din Tulcea - 16.15 - 16.30 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ansamblul „Karadeniz” din Constantă - 16.30 - 16.45 Minoritatea italiană, Grupul „Allegria” din Tulcea - 16.4517.00 Comunitatea rușilor - lipoveni, Ansamblul „Molodt” din Tulcea - 17.00 - 17.15 Minoritatea greacă, Ansamblul „Ellas” din București - 17.15 - 17.30 Minoritatea maghiară, Ansamblul „Ordogborda” din Harghita - 17.30 - 17.45 Minoritatea germană, Ansamblul „Korona” din Brașov - 17.45 - 18.00 Ansamblul multietnic
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
și în expozițiile temporare va fi liberă. În această zi aniversara, Muzeul Național al Țăranului Român își invită publicul la vernisajele a doua expoziții și la un concert de muzică de cameră. Program: oră 14.00, la vernisajul expoziției Rușii lipoveni din România, la Sala Laolaltă și Școala Satului oră 17.00, vernisajul expoziției În urmă acului. Românii de pește Bug, la Sala Irina Nicolau oră 19.00, Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la
Muzeul Taranului implineste 24 de ani [Corola-blog/BlogPost/98846_a_100138]
-
La 4 august anul 1948 s-a publicat Legea pentru regimul general al Cultelor (înlocuită cu actuala lege: nr. 489/2006 privind „Libertatea religioasă și regimul general al cultelor”). Erau recunoscute 14 culte: ortodox, romano-catolic, armeano-gregorian, creștin de rit vechi (lipovean), reformat (calvin), evanghelic-luteran C.A., sinodo-prezbiterian, unitarian, mozaic, musulman, baptist, adventist de ziua a șaptea, penticostal și creștin după Evanghelie, toate având organizarea lor specifică și lăcașuri de cult. La 19-20 octombrie anul 1949, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
și de lucrătură. Celor cu bani mai mulți li se recomandă să se orienteze spre icoanele executate în secolele XVII-XVIII, pe suport de lemn, a căror valoare se ridică la 1 500-2 000 de euro; dacă exemplarul este rusesc sau lipovean, valoarea lui poate crește considerabil. Prețul este mai mare și în cazul icoanelor cu ferecătură de argint, mai ales dacă este pictată în întregime, și nu doar capul sfinților. Înainte de achiziționarea icoanelor vechi, este bine să cereți întotdeauna sfatul unui
Agenda2006-23-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285025_a_286354]
-
țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi de apă (Dunărea și Marea Neagă), în Dobrogea s-a consumat, din vremuri străvechi, carnea de oaie și carnea de pește. Mâncărurile s-au definit în timp sub influența lipovenilor, a grecilor, a turcilor și a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
doarme. Nerăbdător inspectorul Întreabase; Bine, bine....dar ce s-a Întâmplat aici? Aici este vorba de o poveste veche și tare tristă. S-a Întâmplat cu mulți ani În urmă, dar uite că cineva plătește acum. Pe aici sunt mulți lipoveni, ai văzut și dumneata. S-a Întâmplat cu mulți ani În urmă, repetă femeia, că un băiat de aici din comună, s-a Îndrăgostit de o fată de lipoveni, care nu se știe cu cine, a făcut un copil din
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
urmă, dar uite că cineva plătește acum. Pe aici sunt mulți lipoveni, ai văzut și dumneata. S-a Întâmplat cu mulți ani În urmă, repetă femeia, că un băiat de aici din comună, s-a Îndrăgostit de o fată de lipoveni, care nu se știe cu cine, a făcut un copil din flori, o fetiță. Părinții băiatului nu au fost de acord, ca fiul lor să ia o femeie cu un copil din flori, dar tânărul nu a ținut cont de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu bunica. Aceasta râsese cu poftă de nepoata ei Înamorată dar, când auzise ce spuneau părinții băiatului devenise foarte serioasă. Nu credea că mai gândesc oamenii În acest fel dar, uite că ghinionul nepoatei sale să-i placă tocmai un lipovean, cu părinți cu astfel de vederi Înguste. Letiția Își ascundea lacrimile dar bunica o vedea că oftează și nu mai avea chef de nimic. Nici somnul nici mâncarea nu se mai lipeau de ea. I a sunat pe părinți să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]