99 matches
-
și frumos, cu umerii largi, cu mușchii bine dezvoltați, părea al unui atlet.” Urmează apoi o secvență dostoievskiană: „...I-am propus o plimbare la Copou cu trăsura, pe care el o primi surâzând. Îl puserăm între noi, într-o trăsurică lipovenească cu un cal și ridicarăm drumul printre casele boierești, cu curți mari spre Copou. Pe drum, Eminescu vorbi puțin dând numai câte un răspuns scurt și cumunte, având aerul că se gândește la ce-l întrebam și mai mult surâdea
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Era caldă, băloasă, vag acră și parcă-mi murise și-un țânțar în ea. „Eternitatea s-a născut la țară!” - știu. Dar acum nu era eternitate era un continuu prezent din care n-ai cum să mai scapi: un Matrix lipovenesc! Ceva primitiv, periculos și cel mai înfricoșător, era nesfârșit. - Io-te, până și “albitru” s-a prins!reînvie soacra, mai cu juma de gură. Nici el nu ține cu ai noștri, numa’ tu te-ai dat cu ei... Ei fură
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
Garvănului, Isaccei, Jijilei, Greciului, și altor localități, văzută prin ocheanul făcut din stuf, al copilăriei, aceste ținuturi în care legendele prind viață. Cu personaje mitologice, dar și cu gospodari harnici, pescari din tată-n fiu, cu datinile și folclorul ucrainean, lipovenesc și turcesc laolaltă. O sumă de etnii și culte religioase care se înțeleg pe limba numită: conviețuire pașnică, îngăduință, respect reciproc. Nu e ușor când te închini, fiecare Dumnezeului tău și-ți urmezi tradiția strămoșească. Dar să-l tolerezi și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
discutată în cadrul unui sinod ecumenic, dar din cauza revoluției ruse etc., acest lucru nu a fost posibil. Din aceste motive, nu toate Bisericile Ortodoxe și-au îndreptat Calendarul. Între acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Lipovenească și mânăstirile din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceasta a încurajat apariția mișcării religioase stiliste în cadrul Bisericii Ortodoxe (care continuă să folosească Calendarul Iulian), în special la greci și la români. La noi, stiliștii au sediul la Mânăstirea Slătioara din Moldova
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
poate nu e prea târziu să recuperăm. Dacă am curăța Delta Dunării de sticlele de plastic, ar fi un paradis terestru. Acolo, într-o casă acoperită de stuf, turiștii ar putea mânca un pește făcut la proțap și o ciorbă lipovenească și ar retrăi atmosfera imemorială a civilizațiilor născute lângă ape. De ce ne este așa de greu să prețuim ceea ce avem deja și ținem să fim imitatori ieftini cu orice preț? Bucovina ar putea fi o destinație turistică rurală extraordinară dacă
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1423834685.html [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
savurasem un borș genial de pește. Borșul venise la pachet cu o revelație: când o să fiu mare, vreau să mă fac musafir. Nu așa, în general, ci neapărat la restaurantul Lotca. Aici este raiul împătimiților de pește: găsești de la borș lipovenesc și chifteluțe, până la plachie și zacuscă pescărească. Borșul se mănâncă în două episoade: în primul, rolul principal îl au peștele fiert, mămăliguța și ardeiul iute. În al doilea, intră în scenă strachina cu borșul sărat pe ici, acrișor pe dincolo
Lotcă la copcă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1299/lotca-la-copca [Corola-blog/BlogPost/99797_a_101089]
-
vilă de protocol cu restaurant unde Ceaușescu avea birou de lucru, își primea oaspeții oficiali, dar și membri ai Guvernului, ai CPEx-ului și ai Biroului Politic Executiv. Reședința din Deltă Vara, timp de două-trei zile, Ceaușescu folosea vila din satul lipovenesc Uzlina din comuna Murighiol aflată în Delta Dunării. Reședințe de iarnă La Sinaia, dictatorul locuia în Palatul Foișor, iar la Predeal în Vila Postăvarul. Cazinoul Sinaia era locul de întâlniri protocale, dar și pentru sărbătorirea unor evenimente. Cabane de vânătoare
Adevărul despre averea lui Ceaușescu. Dezvăluiri în exclusivitate by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103254_a_104546]
-
Paul Polidor” volumul de versuri semnate de Mihail Sinelnikov, „Prietenul/ДРУГ ”, în transpunere românească realizată de Paul Polidor și subsemnatul (fiecare cu parcela lui de tălmăciri). Aceeași prestigioasă editură, în anul 2015, tipărește o nouă culegere de poezii, „ДОМ/Casă lipovenească”, de sus menționatul poet rus, în traducerea exclusivă a lui Paul Polidor. Dar cine este, pentru cititorul nefamiliarizat cu literatura rusă contemporană, Mihail Sinelnikov? Este, în primul rând, un reputat poet care și-a pus distinct amprenta pe evoluția liricii
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_balan_1492421849.html [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
для птицы И погребов хмельная благодать, Когда отплыть готовы половицы И печь по словущучьему шагать !... И где-нибудь, где глохнет грай вороний, Где волчье око пьет сырую мглу, Сидит лягушка в огненнойкороне И стережет проросшую стрелу. ------------------------------- Бухарест. Музей села, 1977 CASĂ LIPOVENEASCĂ lui Dumitru Balan Casă de lipoveni. Din colț icoana Blagoslovește plutele cu scut, Căci, iată, biată așchie ca pana, Din schisma dură unde ai căzut ! E strâmbă, dar, corabia salvării, Un trup de bârne brut, rudimentar. Stătea cerdacu-n cântecul uitării
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_balan_1492421849.html [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cele mai multe păreri nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinti (cum este numit de către localnici) din județul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul mănăstirii Putna, Ioasaf, prin care li se permitea staroverilor ruși așezarea pe moșia mănăstirii. În 1784 este înființată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
alăturate acesteia se întind pe întreaga perioadă a secolului al XVIII-lea. Din 1740-1741, localitatea Sarichioi din județul Tulcea devine un centru important al cazacilor nekrasovi, cu o organizare remarcabilă a vieții sociale după regulile „Legălmântului lui Ignat”. Alte sate lipovenești vechi din Dobrogea (secolul al XVIII-lea) sunt: Slava Rusă, Carcaliu, Jurilovca.'' Deoarece misiunea noastră de dascăli de gimnaziu sau de liceu rămâne cea de predare-învățare și nu cea de cercetare, aceasta fiind atributul învățământului universitar, am preferat să iau
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Biserică Înălțarea Domnului, CUG I, Clopotari, Frumoasa, Barieră Nicolina, Gară Nicolina, Spitalul de Recuperare, Mircea cel Bătrân, Zimbru, rond Dacia, Piața Dacia, Zimbru, Minerva, Podul de Piatră, pod Cantemir, Podu Roș-Poșta. - Traseul 78 (Păcurari): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul de Piatră, subpasaj ACB, Gară, Billa, Barieră Țigarete, Moară 1 Mai, rond Cântă, Păcurari, Peco OMV, Cimitir Evreiesc, Petru Poni, Parc Octav Băncilă, Billa, Voința, Gară, Podul de Piatră, Pod Cantemir, Podu Ros. - Traseul 79 (Centru-Păcurari): Elenă Doamna, Târgu
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras by http://www.iasi4u.ro/2014-noile-trasee-ratp-in-iasi-cum-se-va-circula-cu-tramvaiul-sau-autobuzul-in-oras/ [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]
-
Mare, Piața Unirii -CEC, Fundație, blocuri Păcurari, Petru Poni, Moară 1 Mai, rond Păcurari, rond Cântă și întoarcere prin Moară 1 Mai, Barieră Țigarete, Billa, Gară, Piața Unirii-Victoria, Târgu Cucu, Moldova Mall, Sala Sporturilor, Tipografie. - Traseul 80 (ACB2): Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul de Piatră, rond Piața ACB, piața ACB, Minerva, Zimbru, Bicaz, Columnei, rond Dacia, Podul de Piatră, gară Internațională, pod Cantemir, Podu Ros. Noile rute de tramvai: 101: Copou -Târgu Cucu 102: Târgu Cucu - Podu Ros - Baza 3 103: Târgu
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras by http://www.iasi4u.ro/2014-noile-trasee-ratp-in-iasi-cum-se-va-circula-cu-tramvaiul-sau-autobuzul-in-oras/ [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]
-
celei mai bărbătoase iubiri ! Ne așteaptă șantierele de lucru, barajele suspendate și păstrăvii dulci ca mierea, caleștile cu deținuți soioși, lipiți de noi ca niște îngeri ai păcatului, vagoanele cu pescari deportați în Bărăgan la vîslitul pămîntului și plutitoarele mănăstiri lipovenești, și gazdele cu ochi de sticlă care ne-au marcat existența ca niște rude. Desigur însă ca nimic nu e obligatoriu ! Nici viața noastră separată nu e obligatorie. Nici femeile, pe care altădată mi le aruncau la picioare muscalii ca
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483711512.html [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
orașe antice, croaziere pe râuri mari, inclusiv Volga, și călătorii de lungă durată pe celebra cale ferată transsiberiană. Diverse regiuni și culturi etnice din Rusia oferă diferite alimente și suveniruri, și au o mare varietate de tradiții, printre care baia lipovenească, Tatar Sabantoyul tătar, sau ritualurile șamaniste siberiene. În 2013, Rusia a fost vizitată de 28,4 milioane de turiști, ceea ce o face a noua cea mai vizitată țară din lume și a șaptea cea mai vizitată din Europa. În 2013
Turismul în Rusia () [Corola-website/Science/336267_a_337596]
-
dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (2 biblioteci publice, o societate muzicală, un cinematograf și 3 societăți sportive), religioase (reședința Episcopiei Cetății Albe și a Ismailului, un protopopiat ortodox, 2 mănăstiri ortodoxe, 3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (Oficiul I.O.V., o filială a Societății "Crucea Roșie", o filială a Societății Ortodoxe a femeilor române, un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorarea săracilor
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
și Roman, Târgu Frumos fiind inclus în primul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Frumos avea statut de comună urbană, reședință a plășii Cârligătura din județul Iași, având 4585 de locuitori. În oraș funcționau trei biserici ortodoxe românești, una lipovenească, un spital, o școală mixtă, o farmacie și un birou telegrafo-poștal. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează cu același statut, având 4467 de locuitori. Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, zona orașului a fost scena bătăliilor de la Târgu
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
7%) și ortodocși (7,0%). Satul Climăuți a devenit un centru important al rușilor staroveri din Bucovina. În anul 1846 a fost înființată la Fântâna Albă Mitropolia Creștinilor de Rit Vechi. În această localitate există două biserici de rit vechi (lipovenești):
Climăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301941_a_303270]
-
anexe gospodărești, ateliere, biserici, mori, instalații tehnice, fântâni, un scrânciob precum și multe alte ustensile tradiționale adunate din gospodării provenind din diverse provincii ale României. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați, gospodăria lipovenească (1898) și cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populară din Muntenia este ilustrată, printre altele, de frumoasa gospodărie din Chiojdu, construită din bolovani și având un foișor cu stâlpi ciopliți și balustrada din scândura traforată. Din Oltenia au fost aduse două
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
un oficiu județean în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici. Necesitățile de cult ale locuitorilor Storojinețului erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul Storojineț fiind eliberat de către armatele germano-române la
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
Sinoie), Fidilimanu (azi Zmeica), Iancina (azi Razim sau Razelm) sau satele Bârleni, Filipești (azi Dunavățul de sus și de jos), Șontea (azi Mila 23), Tatomirești (azi Tatanir), Pojorâta (ulterior Pojareț, dispărut), între timp locuite de lipoveni care le dau denumiri lipovenești. Pe de altă parte, Dobrogea a fost utilizată drept pășune de iarnă de către oierii români din Ardeal, în special de către cei din zona Marginimea Sibiului pentru o perioadă îndelungată. Aceștia erau cetățeni austrieci și beneficiau de anumite facilități din partea autorităților
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
cu gândul la un duș răcoritor și un pahar cu bragă sau bere rece. Treceam pe lângă, sau prin sate cu nume turcești pe care eu le identificam pe hartă: Atmagea, Bașchioi, Ortachioi, Sarichioi, Medanchioi, Islam Geaferca, Bașpunar, sau Hamcearca (nume lipovenesc), Ciucurova (comună populată cu nemți aduși de regele Carol I, fiind împroprietăriți și naturalizați acolo, pe lângă ceva turci) și altele. Numele acestea au fost păstrate până târziu, și chiar dacă le-au schimbat cei din conducerea județeană, oamenii locului tot așa
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a ajuns în total la 3062 de locuitori și făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni. Comuna își avea reședința în satul Ciolpani, În 1950, comuna a
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
în aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, comuna fiind desprinsă din comuna Ruginoasa în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
și un oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din Galați care dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o filială a Ligii Culturale, 2 biblioteci publice, o societate muzicală și 3 societăți sportive), biserici (3 biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere (un azil de bătrâni). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]