99 matches
-
dar nu de tot, lasă un strop să i se scurgă printre buze în paharul pe care-l poartă pe umeri mai lasă un strop copilul nu mai plânge când simte miros de mamă. Glosar Lijancă - pat din chirpici tipic lipovenesc, comunicând cu pecica(sobă) și plita, care se încălzește prin încălzirea plitei. Copiii vor fi crescuți probabil de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă lovește cu
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
cu gândul la un duș răcoritor și un pahar cu bragă sau bere rece. Treceam pe lângă, sau prin sate cu nume turcești pe care eu le identificam pe hartă: Atmagea, Bașchioi, Ortachioi, Sarichioi, Medanchioi, Islam Geaferca, Bașpunar, sau Hamcearca (nume lipovenesc), Ciucurova (comună populată cu nemți aduși de regele Carol I, fiind împroprietăriți și naturalizați acolo, pe lângă ceva turci) și altele. Numele acestea au fost păstrate până târziu, și chiar dacă le-au schimbat cei din conducerea județeană, oamenii locului tot așa
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
savurasem un borș genial de pește. Borșul venise la pachet cu o revelație: când o să fiu mare, vreau să mă fac musafir. Nu așa, în general, ci neapărat la restaurantul Lotca. Aici este raiul împătimiților de pește: găsești de la borș lipovenesc și chifteluțe, până la plachie și zacuscă pescărească. Borșul se mănâncă în două episoade: în primul, rolul principal îl au peștele fiert, mămăliguța și ardeiul iute. În al doilea, intră în scenă strachina cu borșul sărat pe ici, acrișor pe dincolo
Lotcă la copcă [Corola-blog/BlogPost/99797_a_101089]
-
întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea Istoria
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cauză a creșterii teritoriale și a diferențierii etnice și socio-profesionale a intravilanului ieșean: în zona cartierului Păcurari s-a format un nucleu urban prin stabilirea unei colonii germane (la jumătatea secolului XVIII), iar la vest de acesta, un nou cartier lipovenesc (la începutul secolului XIX), pe lângă cel dezvoltat anterior în șesul Bahluiului, spre sfârșitul secolului XVIII. În lucrarea “Orașul Iași. Monografie istorică și socială”, N. A. Bogdan spune despre lipoveni: “Ei își au aici în Iași, o frumoasă biserică, cu hramul S-
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu hramul S-ta Maria, clădită pe malul drept al Bahluiului, iar în urma rectificării cursului acestui râu, se află astăzi pe malul stâng, între anii 1872-1882, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, și prin subscriere publică, sub supravegherea fostului staroste lipovenesc Vasile Fomin. Cea dintâi biserică lipovenească a fost însă construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și clopotnița
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe malul drept al Bahluiului, iar în urma rectificării cursului acestui râu, se află astăzi pe malul stâng, între anii 1872-1882, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, și prin subscriere publică, sub supravegherea fostului staroste lipovenesc Vasile Fomin. Cea dintâi biserică lipovenească a fost însă construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și clopotnița rămase tot de lemn”. De la același
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a format din mai multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
naosul și pronaosul. Altarul, în formă semicirculară și orientat spre est, reprezintă spațiul tainic în care se săvârșește slujba. Majoritatea bisericilor au trei intrări: una în partea opusă altarului și două pe laterală, pentru accesul bărbaților. Elementele care diferențiază biserica lipovenească de celelalte biserici ortodoxe sunt: folosirea unor intrări separate pentru barbați și femei; delimitarea unor spații separate pentru bărbații care fac parte din cor și pentru ceilalți participanți la slujbă; delimitarea unui spațiu pentru femei; pridvorul, unde pot participa la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a intra în biserică ca urmare a unor încalcări grave ale normelor religioase și moral-sociale; crucea cu opt extremități. În interiorul bisericilor se evidențiază iconostasele, iar pe pereții laterali mai pot apărea picturi și texte reprezentative din biblie. Portul Costumul tradițional lipovenesc a început să piardă din însemnătate și a intrat într-un proces lent de transformare, până aproape de dispariție, odată cu pierderea caracterului de comunitate aproape închisă a staroverilor și cu influențele din ce în ce mai puternice din partea societății în care trăiesc, ea însăși în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
într-un proces lent de transformare, până aproape de dispariție, odată cu pierderea caracterului de comunitate aproape închisă a staroverilor și cu influențele din ce în ce mai puternice din partea societății în care trăiesc, ea însăși în continuă transformare și adaptare la nou. În prezent costumul lipovenesc este din ce în ce mai rar întâlnit, transformându-se într-un costum de sărbătoare și de ceremonie. După 1990 în majoritatea localităților în care locuiesc staroveri au fost înființate ansambluri folclorice care au readus în actualitate elementele specifice ale portului tradițional. Atât la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
erau acceptate formațiile muzicale sau muzica înregistrată, ci se interpretau doar anumite cântece lirice de dragoste sau pline de voioșie și strigături. În prezent repertoriul muzical cuprinde toate genurile de muzică și doar bătrânii mai cântă vechile cântece din folclorul lipovenesc. Rolul important al religiei, gruparea populației în areale bine delimitate și puținele relații cu exteriorul, au făcut ca până acum vreo 40 de ani căsătoriile mixte să fie aproape de neconceput. În prezent se estimează că 20% din familiile ruso-lipovenești sunt
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lipoveni, ca în 1977 să dispară complet din evidențele oficiale. Abia în anul 1992 au apărut din nou 119 persoane care și-au asumat această etnie. Lipsa din statistici are conotații politice, specifice acelor vremuri. Printre cele mai cunocute familii lipovenești a fost cea a lui Nicanov Simion (n.1926). Între lipovenii cu studii superioare s-au numărat Feodor Crețu, profesor de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
piatră, din care au mai rămas, puține, pe strada principală. Exista o școală cu 5 săli de clasă în stare bună, un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ailenei (2003 - prezent). Bisericile din satul Lespezi Satul Lespezi, fiind cândva târg, cu o populație destul de diversă etnic, a avut mai multe lăcașuri de cult: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Brăteni, Biserica „Sfinții Voievozi” din târg, amândouă de religie creștinortodoxă, Biserica Lipovenească creștinortodoxă de rit vechi, Biserica Catolică, așezată în sudul Căminului Cultural, pe locul lui Todică, distrusă în 1944 de bombardamente și care nu s-a mai refăcut, la fel ca și Sinagoga Evreiască (unde este casa lui Dumitru Bitter). În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
reușeau să le spargă între dinți și mai întâi le crăpau între degete și abia apoi le azvârleau în gură cu pumnul; degetele lor erau arse de soare, cu unghii gălbenite, mari, netăiate, și semințele aruncate rămâneau în bărbile lor lipovenești, mari și ele. Așa că, vorbind, semințele se scuturau din bărbile lor, cele care nu apucaseră să intre în gurile lor căscate; saliva se prinsese de firele roșcate, unele rămâneau acolo, încrustate în saliva care forma un fel de brâu albicios
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
parcuri și, mai ales, la geamuri. Întâi o lamă uriașă de buldozer venită dinspre nord-est a înaintat încet până aproape de intrarea în oraș, pe Calea Galați unde începe Cartierul Vidin și se continuă cu Cartierul Progresul, apoi cu cele două lipovenești, Pisc și Brăilița. Sigur, mai existau și botezați români, dar într-o cantitate neglijabilă, având în vedere că-și măritaseră fetele cu lipoveni. După ce oamenii s-au plictisit de așteptare, au început să-și vadă de treburile obișnuite. Lama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pitagora, să-și deseneze în țărână cu un băț inima săgetată de Any Palade. A scrijelit cu un briceag scoarța copacilor din grădină cu același semn, pielea sidefată a cerului, apele pufoase ale Dunării și ale tuturor bălților de la Plaja Lipovenească și a celor de vizavi, dintre Smârdan și Măcin, ajungând până aproape de Jurilovca, însemnând cu același semn toate bornele kilometrice, indicatoarele, troițele și cumpăna fântânilor părăsite la intersecții, precum și pe stâlpii podgoriilor supraetajate. A vrut să meargă mai departe spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu se lăuda cu puterile sale. Cu durere mi-a povestit ce luminată e lumea Ondinelor, nedezvăluită ochilor de muritor. Și în care Chirilă și Halipa se integraseră de la vârsta preșcolară. O Ondină îi ducea în adâncurile Dunării de la Plaja Lipovenească până la Ghecet și apoi pe brațul vechi al Dunării până la Piatra Frecăței din Insula Mare a Brăilei. Acum înțelegeam cum ajungeau fără bicicletă la asemenea distanțe și cum se-ntorceau acasă cu zeci de kilograme de pește, vândut de părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
negru la picioare și, în timp ce scria, ficțiunea devenea realitate în celălalt capăt al orașului, în Cartierul Pisc, de unde, ascunși într-o fântână părăsită, au țâșnit pe furiș într-o noapte Chirilă și Halipa. Chiar în timp ce s-au dus la Plaja Lipovenească, după ce au privit stelele, s-au aruncat în apele îndoliate ale Dunării. Și acum întreg colectivul profesoral, elevii tuturor claselor, Primarul, părinții și vecinii priveau înmărmuriți în curtea școlii monștrii acvatici. Unul de 1,60 m, celălalt mai scund, 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Biserică Înălțarea Domnului, CUG I, Clopotari, Frumoasa, Barieră Nicolina, Gară Nicolina, Spitalul de Recuperare, Mircea cel Bătrân, Zimbru, rond Dacia, Piața Dacia, Zimbru, Minerva, Podul de Piatră, pod Cantemir, Podu Roș-Poșta. - Traseul 78 (Păcurari): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul de Piatră, subpasaj ACB, Gară, Billa, Barieră Țigarete, Moară 1 Mai, rond Cântă, Păcurari, Peco OMV, Cimitir Evreiesc, Petru Poni, Parc Octav Băncilă, Billa, Voința, Gară, Podul de Piatră, Pod Cantemir, Podu Ros. - Traseul 79 (Centru-Păcurari): Elenă Doamna, Târgu
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]
-
Mare, Piața Unirii -CEC, Fundație, blocuri Păcurari, Petru Poni, Moară 1 Mai, rond Păcurari, rond Cântă și întoarcere prin Moară 1 Mai, Barieră Țigarete, Billa, Gară, Piața Unirii-Victoria, Târgu Cucu, Moldova Mall, Sala Sporturilor, Tipografie. - Traseul 80 (ACB2): Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul de Piatră, rond Piața ACB, piața ACB, Minerva, Zimbru, Bicaz, Columnei, rond Dacia, Podul de Piatră, gară Internațională, pod Cantemir, Podu Ros. Noile rute de tramvai: 101: Copou -Târgu Cucu 102: Târgu Cucu - Podu Ros - Baza 3 103: Târgu
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]
-
discutată în cadrul unui sinod ecumenic, dar din cauza revoluției ruse etc., acest lucru nu a fost posibil. Din aceste motive, nu toate Bisericile Ortodoxe și-au îndreptat Calendarul. Între acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Lipovenească și mânăstirile din Muntele Athos, cu excepția Vatopedului. Aceasta a încurajat apariția mișcării religioase stiliste în cadrul Bisericii Ortodoxe (care continuă să folosească Calendarul Iulian), în special la greci și la români. La noi, stiliștii au sediul la Mânăstirea Slătioara din Moldova
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
celei mai bărbătoase iubiri ! Ne așteaptă șantierele de lucru, barajele suspendate și păstrăvii dulci ca mierea, caleștile cu deținuți soioși, lipiți de noi ca niște îngeri ai păcatului, vagoanele cu pescari deportați în Bărăgan la vîslitul pămîntului și plutitoarele mănăstiri lipovenești, și gazdele cu ochi de sticlă care ne-au marcat existența ca niște rude. Desigur însă ca nimic nu e obligatoriu ! Nici viața noastră separată nu e obligatorie. Nici femeile, pe care altădată mi le aruncau la picioare muscalii ca
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
și frumos, cu umerii largi, cu mușchii bine dezvoltați, părea al unui atlet.” Urmează apoi o secvență dostoievskiană: „...I-am propus o plimbare la Copou cu trăsura, pe care el o primi surâzând. Îl puserăm între noi, într-o trăsurică lipovenească cu un cal și ridicarăm drumul printre casele boierești, cu curți mari spre Copou. Pe drum, Eminescu vorbi puțin dând numai câte un răspuns scurt și cumunte, având aerul că se gândește la ce-l întrebam și mai mult surâdea
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]