1,268 matches
-
și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
literaturii, să ilustreze propriul lor concept filozofic (pentru Heidegger structura grijii, pentru Noica modelul ontologic IDG), Dragomir nu are un concept propriu de ilustrat. El nu vine cu o idee proprie, dată în prealabil, căreia să îi caute o întruchipare literar-artistică, una care să i se potrivească - am zice noi - ca o mânușă. De aceea, el nu face o interpretare ,dragomiriană" la O scrisoare pierdută, ci o interpretare platoniciană. Să observăm că Dragomir spune dintru început un lucru foarte interesant: , Am
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
cuprinzătoare: "Personalitate complexă, istoric și critic de artă, eseist, poet de limbile română și spaniolă, profesor universitar la București și la Madrid, Alexandru Busuioceanu aparține deopotrivă culturii române ca și celei spaniole". Complexitatea omului, experiența scrisului și a frecventării mediilor literar-artistice și politice, din anii exilului, de la Madrid și Paris, se strâng de la sine pe teme mari, practic documentare, după lectura întregului. Adică pagini despre anii 1939, 1946, 1947, 1948 și 1949, scurte fragmente, câte au mai rămas după mai mult
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
cu atât mai puternic cu cât este marcată stilistic chiar desinența de vocativ. Am remarcat altă dată preferința presei umoristice de azi pentru deformarea numelui prin vocativ; efectul e desigur sporit prin asocierea alternanței "M-ai învins... Maradoane!" (Tineretul liber-Supliment literar-artistic 27, 1990, 11). O altă situație tipică de producere a alternanței o/oa este pluralul în -e al neutrelor care conțin un o (de preferință accentuat). în cuvintele bine instalate în limbă, chiar dacă fac parte din categoria pe care o
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
cu marile figuri ale literaturii am scris și publicat, până acum, patru volume de Memorii aproximative. La "Cartea Românească" (1982-1989). Vor mai urma. Însă cu titluri schimbate, de la volum la volum. Primul tom a apărut în foileton la SLAST (Suplimentul literar-artistic al "Scînteii tineretului", n. D.H.), sub direcția lui Ion Cristoiu. Datorită succesului, Editura a ținut neapărat să-l tipărească sub formă de carte. Atunci am fost nevoit să-i zic Aventuri aproximative. Fiindcă "sinistra" se apucase și ea să-și
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Alex. Ștefănescu 20 iunie, ora 13. Sosesc la Onești la volanul mașinii mele. Am pasageri prețoși: Ileana Mălăncioiu și Mircea Martin. Constantin Th. Ciobanu, președintele Fundaței "G. Călinescu" și organizatorul Salonului literar-artistic - dedicat anul acesta criticului și istoricului literar Eugen Simion, președintele Academiei Române, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani - ne întâmpină în stilul său binecunoscut, ceremonios și sobru. De treizeci și cinci de ani îi întâmpină astfel pe toț scriitorii invitaț să
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
Eugen Simion, președintele Academiei Române, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani - ne întâmpină în stilul său binecunoscut, ceremonios și sobru. De treizeci și cinci de ani îi întâmpină astfel pe toț scriitorii invitaț să participe, la Onești, fie la asemenea saloane literar-artistice, fie la "Zilele G. Călinescu" (care au o desfășurare și mai amplă). Mari personalităț ale culturii române au trecut de-a lungul timpului pe aici. Activitatea inițată și coordonată pe parcursul a trei decenii și jumătate de Constantin Th. Ciobanu, el
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
timpul se tîra leneș, iar zilele se înșirau ca pe ață, fără fapte extraordinare, dar și fără mari surprize neplăcute. Pentru tînărul Dan Ciachir intrarea în această lume a ceea ce s-ar putea numi - cu un termen totuși impropriu - boema literar-artistică bucureșteană este prilej de experiențe cu valoare inițiatică. El retrăiește emoțiile din momentele marilor întîlniri, se simte în pielea tînărului care era în urmă cu 30-40 de ani. Oameni care azi au îmbrăcat chipul aseptic al legendei, se reîntrupează în
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
artă autentică, nu numai evaluator al produsului în sine făcut de alții, pentru a-i depista contrafacerile, genetica. Dar nu numai atât. Întreaga viață zbuciumată (rurală, citadină, militară, reportericească, bisericească ș.a.m.d.) i-a dat câștig de cauză celei literar-artistice, ucenicind pe lângă consacrații în ale artei cuvântului, respectiv Tudor George, alias Ahoe, și Cezar Ivănescu, temerarul (explicații plauzibile se pot găsi în monografia Marianei Cristescu „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
întâmplat ca numele să-mi fie citat, cu oarecare frecvență, în emisiunile culturale ale „Europei libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul” actualului senator al Partidului România Mare, M. Ungheanu, și „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” condus de Cristoiu. Despre zecile, poate sutele, de atacuri din partea unor publicații xenofobe, rasiste ori antidemocratice de după 1990, precum „Baricada”, „Europa”, „Politica”, „România Mare”, „Republica” sau, culmea!, „Democrația” (aceasta din urmă o efemerită girată de același Eugen
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
cu orizontul de așteptare al lectorului vremii, un veritabil mit al literaturii. într-o "complicitate fertilă" (Ilie Constantin) cu cititorii prinși și ei în închisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic, a preluat în societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor", cum ar fi spus Marx) a credinței într-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului, terorizante, ale unei utopii sociale pe cât
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
Gabriel Chifu, la o răspântie, literatura se află la o răspântie, într-o societate care, după 1989, a devenit deschisă dar în care televiziunea a devenit "noul dictator". Cât privește conflictul dintre tineri și vârstnici acesta nu privește doar lumea literar-artistică ci întreaga societate. Întrebării "unde ne aflăm" Nicolae Prelipceanu i-a răspuns printr-o butadă: "Ne aflăm unde suntem", vorbind apoi despre "sindromul indiferenței dobândite" și despre faptul că "dinosaurii politici" se opun pieței libere. în încercarea de a cuceri
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
urmare, pe de o parte nu mai exista un real pericol "sămănătorist", iar pe de altă parte "criteriile fundamentale" indicate de dl Poantă, preeminența esteticului, spiritul citadin, sincronismul etc., nu mai puteau fi specifice unei grupări, fiind decelabile în viața literar-artistică în genere. Prin forța lucrurilor, Echinoxul nu se afla în postura de a miza, în contextul maximei "deschideri" de la sfîrșitul deceniului șapte, pe un impact protestatar singular, așa cum s-a întîmplat cu cerchiștii. Orientarea în cauză s-a așezat temeinic
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
li se mai spune, din spațiul Banatului montan. Două asemenea reviste au preluat deja mesajul acestei solide tradiții și apar sistematic în două localități rurale din Valea Almăjului, mai exact la Bozovici și la Dalboșeț. La Bozovici, editată de Cercul literar-artistic al Liceului teoretic Eftimie Murgu și de Centrul zonal de învățămînt, apare, de cinci ani, revista Alm|jana, iar la Dalboșeț, editat de asociația Reuniunea de Citire și Cîntări din Dalboșeț, apare buletinul informativ Foaie dalboșean| pentru Alm|j, al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
Sergiu Fărcășanu și Petre Iosif. O nouă serie a revistei, de data aceasta cu periodicitate lunară, lansată în mai 1952, este salutată cu entuziasm în Scânteia: ,Zilele acestea a apărut primul număr al unei noi publicații lunare, revista social-politică și literar-artistică Flacăra. Tipărită în frumoase condiții grafice, revista conține numeroase și variate reportagii, schițe literare, poezii, semnate de scriitori și poeți cunoscuți, note bibliografice, precum și rubrici de cinema, sport, șah, cuvinte încrucișate etc. Revista cuprinde deasemeni numeroase fotografii, desene și reproduceri
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
însemnat schimbarea la față a sensibilității și conștiinței artistice românești, sincronizarea și internaționalizarea acestora. Avangardismul a fost poate cea mai revoluționară înfăptuire după momentul Eminescu, ceea ce și demonstrează cartea lui Nicolae Bârna, prin virtutea ei de aide-mémoire al unei aventuri literar-artistice cu protagoniști de talia unor Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner, Geo Bogza (prezent cu Poemul invectivă, dar și cu eseul Reabilitarea visului ), Sașa Pană, Stephan Roll, Gellu Naum (care alături de Paul Păun și
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
totuși, cu uimire, viața de fiecare zi din România. Unul dintre aceste CD-uri prezintă micul oraș Petrila, în care locuiește Ion Barbu, și în care a fost cândva vagonetar în mină proscrisul Ion D. Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru funambulesc. Citate bine alese din opera marelui și nedreptățitului scriitor au fost plasate de grafician pe frontispiciile unor clădiri, pe garduri și mai ales pe acele panouri de pe trotuare pe care, în timpul comunismului, erau înscrise îndemnuri la "întrecerea
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
Excepția o reprezintă Emil Botta, în care vedea "un mare poet, un actor fin, un suflet rar, un tip de secolul XVIII, un întârziat printre noi și reactualizat de poetica modernă, cea de azi" (1932). Petru Comarnescu are o viață literar-artistică și socială foarte bogată: publică în mai multe reviste, traduce Straniul interludiu de O� Neill, se duce la spectacole și concerte, susține cronica plastică și teatrală, vizitează expozițiile și atelierele artiștilor, participă la reuniuni mondene, conferințele devin aproape o permanență
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
sală, de o bună apreciere din partea criticii europene. În ceea ce-l privește însă pe cronicarul nostru teatral, el n-a fost prea încântat de calitatea spectacolelor la care a asistat. Mai întâi el se declară nu prea mulțumit de înfățișarea literar-artistică a dramelor lui Loi-Fu, al căror cuprins i se pare prea brutal, de o cruzime pe care spiritul european n-o prea gusta. Prea multe morți, prea multe gâturi! A doua observație are în vedere titulatura de „dramă”, dată unor
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
și de fixare a imitaților introduse pe cale revoluțonară." Fragmentul citat aparțne celui de-al treilea volum al Istoriei civilizaței române moderne, operă în care E. Lovinescu își formulează celebra sa teorie a sincronismului, aplicabilă atît fenomenelor socio-economice, cît și celor literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor fără fond", contribuța lui E. Lovinescu la definirea
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
Cu ajutorul istoricului Călin Felezău am reușit să deslușesc câte ceva din cele cuprinse în acest articol. Astfel, Cavit Yamaç arată încă de la început că traducerea în limba turcă a romanului Pădurea spânzurațilori este considerată ca fiind un adevărat eveniment în peisajul literar-artistic turcesc, deoarece cititorul turc este pus în contact cu opera celui pe care comentatorul îl consideră ,creatorul romanului românesc modern". Romanul său a fost ales spre traducere, deoarece autorul lui este membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
nu le încerca. Nimic mai neadevărat. Curajul lui Ion D. Sîrbu se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza " Am trăit periculos, scriu periculos". Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. Stilul, care poate fi la Sîrbu de o plasticitate remarcabilă, se subsumează acestei concepții auctoriale ce respinge, programatic, calofilia, abuzul metaforic, simbolistica
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
pasionați și care doresc să-și împlinească astfel un vis. Informații și înscrieri, la tel. 0724 346 276. S. POPOVICI Vers și cânt la cenaclul C.A.R.P. l Sub semnul lui Alecsandri Miercuri, 17 septembrie, ora 16, membrii cenaclului literar-artistic al C.A.R.P. se vor reuni pentru o nouă ședință-spectacol, la sediul de pe C. Bogdăneștilor nr. 4. Tema centrală a manifestării o va reprezenta creația bardului de la Mircești. Deschiderea ședinței va fi făcută de protopopul Ioan Drăgoi, cu medalionul „Vasile
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
seniorul Alexandru Gheorghiu, se află pe locul 3 după disputarea a trei etape din Campionatul Național Individual de Scrabble. ( C. V) Lansare A văzut lumina tiparului numărul 9 (pe septembrie) al revistei „Nădejdea noastră“, realizată și editată de membrii Cenaclului literar-artistic al pensionarilor C.A.R.P. Timișoara. Noul număr va fi lansat miercuri, 17 septembrie 2003, la sediul C.A.R.P. de pe Calea Bogdăneștilor nr. 4, fiind prezentat de publicistul Ilie Cinciu. ( M. H.) Europubele la Arad S.C. „Salubritate“ S.A. Arad
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
Dan Necșa, Ion Drăgan, Nucă Georgel, Aura Poneavă, Marius Josceanu, Sima Mihai, sub conducerea muzicală a lui Ion Dorel, Ansamblul folcloric de copii și faimoșii Dubași din Brănești. Cunoscutul cantautor George Popovici își va lansa albumul muzical „Clepsidra”. În cadrul cenaclului literar-artistic „George Gârda” se vor lansa mai multe volume de literatură dialectală și va avea loc un recital de poezie în grai bănățean. Olarii din Jupânești și din întreaga vatră a Făgetului vor fi prezenți cu o expoziție de artă populară
Agenda2003-25-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281155_a_282484]