166 matches
-
versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie și numai din motivul de a ne bagă singuri în vorbă (nu de alta, dar nu ne mai rabdă gură!), ne dăm și noi cu părerea și întrebăm: 1. cam pe unde ar fi versurile, apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
versurilor”, presupuselor aplauze de la tribuna, asupra reverenței creatorului și, mai conservatori din fire, ne facem cruce, apoi scuipam. Scuipam și în sân, nu de alta, dar la vremuri noi, tot ei, cu recreații noi! Fără a fi istorici sau critici literări în domeniu, totuși, fie și numai din motivul de a ne bagă singuri în vorbă (nu de alta, dar nu ne mai rabdă gură!), ne dăm și noi cu părerea și întrebăm: 1. cam pe unde ar fi versurile, apoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pagină. Am gândit că numai uniți, vom putea să realizăm mai multe acțiuni pentru cunoașterea și recunoașterea culturii noastre românești în Canada și în lume. Ai menționat câteva țări unde avem legături culturale - pot să-ți spun că avem prieteni literări și în alte țari - Federația Rusă, Mexic, Finlanda, Franța, Macedonia, Georgia, Anglia, Syria, Cipru... dar încă nu am ajuns să le publicam materiale și prezentări în Destine Literare. Mai sunt multe de făcut - timpul ne este cel mai mare dușman
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
puțin cum s-a ajuns la această problematizare. Mă interesează și mai puțin dacă e nevoie, azi, de o direcție normata în literatura română. Tot ceea ce doresc e că literatura care se scrie să fie citită cu atenție de criticii literări. E prima oară cînd folosesc acest microscop din motive strict personale, de scriitor. O fac deoarece am fost silit să-mi fac loc în literatura, ocolind diverse norme care altor scriitori, din generații anterioare, li se păreau de neevitat. Am
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
ceva neașteptat, ciudat, un grăunțe de neliniște. Ating ușor tot ceea ce frămînta omenirea, precum scînteile unui foc. De aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti filozoficeă." Mie tocmai de aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că ea nu este, am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Flacăra Iașului”, „Alpina” etc, În culegeri de poezii editate de Iași, Bacău, București; colaborator al Studioului de radio Iași, București și al televiziunii. Laureat al ediției Întâia a Festivalului muncii și creației „Cântarea României”. Se pare Însă că mulți critici literări, creatori de tot felul, trec sub tăcere adevăratul volum de Început al poetului. Acum, după ani, Încerc să cred că cei de la CUG Iași au avut un mare câștig schimbându-i profesia omului lor - din proiectant În acela de bibliotecar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
eseuri și articole de istorie și teorie literară, folcloristica. literatura comparată etc. (E.P.L., 1969); Istoria literaturii române. Vol. III. (Tratat academic colectiv, colab. cu studiul: Familia, Tribuna și alte publicații transilvănene din epoca). București, Ed. Academiei, 1973; Dicționar de termeni literări (Colectiv, București, Ed. Academiei, 1976); Artă și literatura în slujba independenței naționale. Coordonator, cu Ion Frunzetti (București, 1977); Independența României (Colab. cu studiul: Literatura Independenței: București, 1977); Istoria literaturii romane-studii. (Compendiu colectiv; 1978); Literatura română contemporană. Vol. I. Poezia (colectiv
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
partid Liberal Democrat. Februarie » „Suplimentul de cultură“ publică un dosar special: „Tinerii traducători dau glas marilor autori“. Tot mai multe dintre volumele apărute în colecțiile de literatură universală ale editurilor sunt traduse de nume cunoscute din lumea scriitorilor, a criticilor literări și, în general, din cea culturală. Sunt tineri foarte prezenți în spațiul public, unii „posesori“ de job-uri cu un profil destul de îndepărtat de meseria de traducător. Au participat: Luminița Marcu, Andra Matzal, Radu Pavel Gheo, Mihai Chirilov, Adrian Buz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
scoate în Occident. Foarte pe scurt, despre asta s-a vorbit timp de trei zile la Tescani, în județul Bacău, între 27 și 30 iulie. Aici s-au strâns, cu ajutorul Pro Helvetia și al Muzeului „George Enescu“, 10 scriitori, critici literări și jurnaliști aparținând unor generații diferite și cu parcursuri profesionale diverse: Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Marius Chivu, Caius Dobrescu, Vasile Ernu, Gabriela Gavril, Bogdan Ghiu, Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici și George Onofrei. » Povestea unui experiment teatral - „Academia itineranta Andrei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
se poate, răspunse Adrian. Oricum, îmi prind bine drepturile de autor. — Aveam o gașcă la scoala, isi aminti Fanny. Eram că o societate secretă. Citeam Adăpostul cu glas tare și ne contraziceam pe tema asta, dar nu ca niște critici literări, ci în privința personajului care ne plăcea cel mai mult - Maggie, Steve sau Alex - și în legătură cu ce li s-o mai fi întâmplat după terminarea românului. Era, într-un fel, religia noastră. Adăpostul a fost Biblia noastră. — Doamne Dumnezeule! se cruci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
e numai frumos, dar, la nevoie, e și ocrotitor. Tratarea literară în cadrul textelor de limba română a unor fenomene din natură, care prin corelare pot fi puse în legătură cu fenomenul științific, va duce la delimitarea de către elevi a producerii și descrierii literarea a fenomenului respectiv. De exemplu, la lecția „Furtuna”, de Calistrat Hogaș, explicarea în detaliu a trăsnetului care „despica bolta în două” se poate face astfel: trăsnetul este o descărcare electrică în atmosferă, însoțit de o lumină vie și de un
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
odioase, ale c? ror numeroase capete hidoase Iorga, �nve? m�ntat �n haine de lupt? , a pornit s? le distrug?. Vederile lui istorice ? i estetice formeaz? un tot unitar, iar critică lui literar? s?a politizat. Iorga se ridică deasupra altor critici literări rom�ni prin erudi? ia să. Nici Maiorescu, nici Gherea nu? l egalau. Trebuie s? ne amintim c? Iorga citea literatur? universal? �nc? de c�nd avea cinci ani � ? i �ntr? un mod foarte scrupulos. �n timpul acestor ani de formare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? le adapteze na? ionalismului s? u cultural. �n 1890 (la nou? sprezece ani), Iorga scria: Artistul ? i publicul. El sus? inea c? autorii contemporani trebuie s? fac? unele concesii din moment ce scriau pentru un public larg ? i nu numai pentru �mandarinii literări r? ț? citori�. Cu toate acestea, conceptele ? i gustul scriitorului s�nt superioare celor ale publicului. El nu trebuie s? permit? manipularea artei sale de c? tre acesta, ci s? �n? eleag? func? ia social? a artei sale78. Iorga consideră c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a fondat o nou? publică? ie literar? intitulat? �Cuget clar�. A ap? rut p�n? �n aprilie 1936 ? i a reap? rut sub numele de �Noul s? m?n? tor� . Principalii colaboratori erau Iorga ? i scriitorul s? m?n? torist N. Batzaria. Criticii literări rom�ni aveau �ndoieli �n privin? a talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia constă �n capacitatea lui de a respecta cu stricte? e linia s? m?n? torist?. Mai era ? i Br? tescu? Voine? ți. Primul num? r explică limpede c? era vorba de o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iar publicistica - Alex. Ungureanu, Ovidiu Râureanu, Cornel Robu. Anul 1983 consemnează și publicarea unui fragment dramatic aparținând lui Romulus Bărbulescu și George Anania, piesa SF într-un act Fântânile. Alexandru Mironov, Sorin Antohi, Victor Bârlădeanu și Adrian Rogoz sunt criticii literări ai publicației. Sub titlul Despre individualitate și nemurire, Dan Ursuleanu descoperă o colaborare a lui H. G. Wells la „Viața românească” din 1930. Traducerile sunt făcute de Petru Iamandi și Cristian Tamâș. Alți colaboratori: Eduard Jurist, Ioan Popa, Horia Arama, Doru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
În cazul unei bune jumătăți a pieselor există și variante tipărite anterior, într-o ediție in-quarto, echivalentul elizabetan al edițiilor broșate de astăzi. Astfel, deoarece textele pieselor lui Shakespeare depind de calitatea tipăririi lor în editurile elizabetane și iacobite, criticii literări au acordat o atenție crescîndă metodelor și tehnicilor acestor edituri. Rezultatele cercetărilor lui Charlton Hinman au fost uimitoare. În ciuda afirmațiilor din "Epistola cu dedicație" a ediției in-folio, așa-numita 'citire în șpalt' pare a fi fost superficială, incluzînd corecturi de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]