282 matches
-
un public-martor imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot, pentru a releva atât disponibilitatea satirică a pamfletului, cât și încadrarea lui firească în sfera discursului critic modern. Sarcasm, ideologie, literaritate, ironie, satiră, comic, grotesc, parodie - toate concură pentru a îndeplini funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică a pamfletului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie rescrise, "trase" înspre literatură (chiar ficțiune) pentru că pixul reporterului strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
de acum încolo literatura tolerată). în etapa relativei liberalizări („diversiunea sugerării normalității") dintre 1964-1971, literatura aservită înseamnă doar proze cu tematică istorică orientată politic, în timp ce literatura tolerată se diversifică în funcție de două mari probleme: problema adevărului (literatura ca reflectare) și problema literarității (literatura ca literatură). Apare astfel literatura obsedantului deceniu, a echilibristicii ideologice (dezvăluirea tarelor societății socialiste, precum și problematica omului și a opțiunilor morale în comunism), revelarea prin recurs la alegorie sau literatura reflecțiilor filosofice și morale în travesti literar. Aspirația la
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
literatura ca literatură). Apare astfel literatura obsedantului deceniu, a echilibristicii ideologice (dezvăluirea tarelor societății socialiste, precum și problematica omului și a opțiunilor morale în comunism), revelarea prin recurs la alegorie sau literatura reflecțiilor filosofice și morale în travesti literar. Aspirația la literaritate înseamnă, de fapt, în această perioadă, reciclarea realismului tradițional și încercările de modernizare prin manifestarea interesului pentru individ și complexitatea naturii umane (proza biografică de subiectivitate auctorială și de introspecție) și apoi prin tendința de transfigurare a realului și experimentele
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
și simpluțe în alte descrieri, acestea sunt constantele unui stil destul de inconstant și inegal, asta fiindcă există și texte frumoase, cu un sâmbure de nou și de expresie șmecheră care scoate pasajul din banal și maculatură făcându-l pasibil de literaritate. Flora și fauna tramvaiului 21, Calea Moșilor - Voluntari, cu cerșetorii recitând din Eminescu, basarabencele și chinezii ar fi fost cu adevărat reportaj literar, demn de un Brunea Fox de exemplu, dacă neorealismul aglomerării ar fi rămas descris ca atare, fără
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
una morală. Atunci când autorul a fost reporter de război în fosta Jugoslavie, a adunat un material faptic enorm, pe care l-a decantat cu greutate în momentul rescrierii. Repet, cartea nu se încadrează în cele mai stricte canoane estetice iar literaritatea nu cred să fi fost scopul ei. Mărturia sau mărturisirea, aproape în sens creștin, îmi apar a motiva acest enorm tablou de război. Merrill se întâlnește cu persoane importante, stă de vorbă ce Radovan Karadzic și îi face acestuia un
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
a-și face sau nu publice însemnările. În cazul în care avem de-a face cu un produs adresat publicului (chiar cu precizarea autorului că publicarea lui este permisă doar după moartea tuturor persoanelor implicate), se poate vorbi de intenția literarității. În momentul în care și-a făcut însemnările, autorul a avut în vedere un cititor virtual, se presupune că și-a cizelat stilul pentru a fi pe gustul acestuia, iar selectarea și expunerea faptelor s-a făcut în complicitate cu
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
Nu scrii cu mîna, scrii cu capul. Scrii cu corpul... RB: Ascultîndu-vă, am avut sentimentul că prin simplul fapt de a vă auzi povestindu-vă amintirile mă aflam deja în fața literaturii, poate și fiindcă întîmplările aveau acea forță cathartică a literarității vieții. ALA: Nu știu...(...) la primele cărți aveam planuri foarte amănunțite. Nu însă și acum. O carte este un organism viu, care-și are legile ei, diferite de ale tale, de ale mele, de ale oricui altcuiva. Nu trebuie decît
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
formare și totodată un crez și o spovedanie a traducătorului experimentat. Practico-teoria traducerii propusă de Irina Mavrodin nu este, cum se întîmplă frecvent în traductologie, de inspirație lingvistică, ci de inspirație poetică/poietică și în ea intră concepte precum ambiguitate, literaritate, literalitate, serie deschisă, care își au originea în teoria și analiza literară. Un moment decisiv al reflecției despre traducere îl constituie în 1983 un număr întreg din Cahiers roumains d'Etudes litteraires, coordonat de Irina Mavrodin, dedicat unei Poietici/Poetici
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
mă privește, am fost atras de posibila latură artistică a unor texte științifice, nu în sensul "expresivității involuntare" pe care a teoretizat-o atât de frumos Eugen Negrici și care și pe mine m-a stimulat, ci în cel al literarității inevitabile cu care sunt învestite acestea. Mă gândesc la autori ca Lucrețiu (în De rerum natura), la Galileo Galilei, la J. Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Kepler, la Trigonometria lui Gh. Lazăr și la memoriile de algebră și teoria numerelor ale lui Dan Barbilian, pentru a da numai câteva exemple. Deci textele științifice pot fi și texte literare! Dilema în fața căreia ne aflăm este următoarea: este literaritatea o proprietate intrinsecă pe care o au anumite texte sau este ea numai o ipostază pe care acestea o pot dobândi sau abandona (suspenda)? În mod obișnuit, judecăm literaritatea în cadrul limbilor naturale, dar nu există o rațiune serioasă de a
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
și texte literare! Dilema în fața căreia ne aflăm este următoarea: este literaritatea o proprietate intrinsecă pe care o au anumite texte sau este ea numai o ipostază pe care acestea o pot dobândi sau abandona (suspenda)? În mod obișnuit, judecăm literaritatea în cadrul limbilor naturale, dar nu există o rațiune serioasă de a o refuza limbajului uman de orice formă, deoarece literatura este o creație umană. Limbajul științific, în orice variantă a sa, este în esență construit pe structura limbajului natural, chiar dacă
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
chiar cînd păstrează stîngăciile și clișeele limbii de lemn ("Atenție sporită în vederea finalizării pozitive a aderării României la Uniunea Europeană", MIR). E interesant de urmărit și inventarul de titluri ale unui singur parlamentar, pentru a observa preferințele sale stilistice; judecînd după literaritatea titlurilor, textele par gîndite pentru o iminentă publicare în volum: ,Brandul", ,Comisarul", ,Audi", ,Restaurantul", ,Cometa", ,Metafora", ,Blasfemia", ,Marja", ,Narco", ,Surpriza", ,Bastonul", ,Meniul", ,Recunioașterea", ,Înțelegerea", ,Acvariul", ,Neprietenul", ,Nașul", ,Febra", ,Peisajul", ,Lacul", ,Blitz", ,Samuraii", Supărare", ,Jocul", ,Maratonul", ,Bicicleta, ,țeapa", ,Dicționarul", ,Oglinda" etc.
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
decenii, se bucură, alături de celelalte „erezii” ale biograficului, de o popularitate considerabilă. Să încercăm să aflăm motivațiile acestui interes ar însemna să ne lansăm într-o nesfârșită discuție nu doar despre raporturile dintre ficțiune și realitate sau dintre ficționalitate și literaritate (adesea, suprapuse fără rest), ci și despre cum arată cititorul actual, în contextul complicat al postmodernității. Cert e că orizontul de așteptare s-a modificat substanțial și romanul, ca gen dominant al ultimelor secole, a evoluat înspre o formulă hibridă
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
acesta mic-burghez care se numește sentiment. Călinescu n-a băgat în seamă subsolurile din Țiganiada. Greu de crezut! (Nu venise încă vremea, mi-a spus, fair play, N.M.). De altfel, încep să cad pe gânduri. Urmează textele de aproape, de unde literaritatea, din felul cum le povestește, ca și din biografii. Critica propriu-zisă deocamdată nu-i cine știe ce. Mici observații exacte. Dar când scrie despre Costache Conachi că e „un Petrarca ras în cap”, îți dai seama de ce ți-ai petrecut adolescența citindu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
țării, cele mai larg răspândite și mai realizate aflându-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică, cercetătorul purcede la o discutare comparativă a lor și la prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în materie. Toma Alimoș apare când ca boier, când ca haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
dacă nu, în termenii lui Stanley Fish, două „comunități interpretative”? Cistelecan nu folosește noțiunea, dar e clar că o are în vedere. Aceasta e, sociologic, prima delimitare posibilă: între cititorii profesioniști și diletanți. Primii sunt obsedați de literatură (și de literaritate), ultimii, de exploatarea (în varii scopuri) a literaturii (literaritatea nici nu există pentru ei). Unii așteaptă, de la lectură, iluminări stilistice, ceilalți o percep îngust, motivațional. Schema propusă de Al. Cistelecan fiind corectă, mă întreb cum ar putea fi ea depășită
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
interpretative”? Cistelecan nu folosește noțiunea, dar e clar că o are în vedere. Aceasta e, sociologic, prima delimitare posibilă: între cititorii profesioniști și diletanți. Primii sunt obsedați de literatură (și de literaritate), ultimii, de exploatarea (în varii scopuri) a literaturii (literaritatea nici nu există pentru ei). Unii așteaptă, de la lectură, iluminări stilistice, ceilalți o percep îngust, motivațional. Schema propusă de Al. Cistelecan fiind corectă, mă întreb cum ar putea fi ea depășită. (Criticul pare indiferent față de orice eventuală soluție). Am văzut
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
Șerban Foarță!); și se plângea că sunt "prea multe coduri de spart". Pe un ton mai grav, dar și mai în afara subiectului se exprima Radu Vancu, pentru care "circuitul metaforei în palimpsest e mai important decât circuitul apei în natură. Literaritatea e mai importantă decât umanitatea". Or, ceea ce dă dramatismul acestui volum e tocmai tentativa poetului de a se elibera de Text, de literaritate, de palimpsestul prea încărcat. De cultura absorbită care l-a intoxicat, transformându-l într-un om de
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
exprima Radu Vancu, pentru care "circuitul metaforei în palimpsest e mai important decât circuitul apei în natură. Literaritatea e mai importantă decât umanitatea". Or, ceea ce dă dramatismul acestui volum e tocmai tentativa poetului de a se elibera de Text, de literaritate, de palimpsestul prea încărcat. De cultura absorbită care l-a intoxicat, transformându-l într-un om de hârtie; sau, în mediul electronic, într-un profil pixelat. Scrisorile către Emil Brumaru, ce dau o unitate de perspectivă volumului polimorf, sunt tensionate
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu și, pe urmele lor, mulți dintre optzeciști). Textualismul, experimentalismul și postmodernismul au devenit în anii ´80 soluții salvatoare, în aceeași sferă, devenită din ce în ce mai largă, a literaturii evazioniste. Pentru a păstra șansele estetice ale literarității, important era ca literatura (partea ei salvată) să nu intre în sistem, să nu se adapteze la sistemul comunist, să nu se conformeze limbajului ideologic oficial. Nu putea și nu trebuia să răspundă cu o altă ideologie (contrarie sau piezișe
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
avangardistă și experimentalistă. Dacă acceptăm ideea călinesciană că tradiționalismul e o formă de modernism și ideea că experimentalismul e un avangardism constructiv, structura cvadripartită se reduce la una bipolară, esențială: dihotomia modernism-avangardism. Poezia experimentalistă ca "fapt scriptural" care relevă mecanismele literarității (Nichita Stănescu din ultima etapă de creație) produce exegetului cea mai mare bucurie și satisfacție speculativă. În definirea poeticității moderne și postmoderne, Marin Mincu relevă cu obstinație antilirismul arghezian din Flori de mucigai, din poezia lui Ion Caraion, din discursul
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
celui de-al Treilea Reich. Dacă Littell însuși subscrie la această explicație, rămîne o chestiune învăluită în mister. Scriitorul a preferat să zîmbească sibilinic, să se învăluie în fumul albăstrui al unor țigarete fine, să se concentreze mai degrabă asupra literarității romanului său decît asupra conținutului și să refuze ante-festum și post-festum, interviurile. Dacă dimensiunile receptării se vor menține la aceleași cote numerice ca pînă acum, peste puțină vreme dosarul de presă va depăși numărul de pagini al romanului - aproape 1400
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
la rându-i, o perpetuează în scurte rafale în care întrevezi multistratificarea lumii așa cum este ea: primitivă, sălbatică, lipsită de compasiune. Gianni Brunoro a intuit natura ambivalentă (delicată și brutală) a lui Corto Maltese, atunci când și-a început cartea dedicată literarității citând un fragment din eseul lui Raymond Chandler, The Simple Art of Murder: „În tot ce poate fi numit artă există un soi de mântuire. Poate fi vorba de o tragedie pură, dacă este tragedie înaltă, sau poate fi milă
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
e clar că literatura română postdecembristă se scrie într-un alt climat ideologic decât cea imediat postbelică, deși efectele sunt cam aceleași. Dictatura pieței și a divertismentului funcționează într-un mod la fel de opresiv și de nefast ca dictatura politică. Distorsiunile literarității și corupția esteticului sunt pericole la fel de mari și într-un caz (perioada comunistă) și în celălalt (perioada consumistă sau epoca divertismentului). De aceea, pe baza acestei comparații, aș fi fost tentat să răspund că i s-a întâmplat literaturii române
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]