22 matches
-
pămînt. Încerc. - Ai dreptate, n-am întîlnit la nimeni, ca la Van Gogh, plăcerea de a descrie ce a pictat, ce pictează, ce va picta. Rămîi consternat de obstinația meticuloasă cu care își detaliază tablourile, de fantazarea subiectului pictat, de literarizarea lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
în principiu două direcții. Mai întâi, lupta lui Caragiale cu retorismul romantic: demontarea și denudarea procedeelor uzate, compromise, care confirmă așteptările comode și stimulează inerțiile de lectură. Apoi, pe un front paralel, prozatorul stimulează impunerea unui nou canon, contribuind la literarizarea unor forme provenind din aria de frontieră a presei. Proza scurtă, alertă, concentrată a lui Caragiale - asupra căreia se oprește C. în cartea sa, închizând metodic între paranteze restul operei -, își are ereditatea formală în notițele, pseudoreportajele, faptele diverse, nimicurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
început narativ, 243-244, 247-250, 252-253, 281 deschis, 248 dialogul ca început narativ, 242 emic-etic, 248-250, 255 personal, 250 și final narativ, 66, 248 Konzeptionsmonolog, 266 limbajul naratorului, v. "contaminat" de vorbirea personajelor diferențiere, colocvializare, nivelare, 286-291 literaritate, 28, 31, 250 literarizare a filmului, v. film literatura memoriilor, 162 lume exterioară lume interioară, 103, 124-125, 127, 181, 189, 194, 204, 224, 230, 278, 280, 331, 310, 339-340 prezentarea lumii interioare, 103, 200-203, 205, 215 medialitate, 305 mediu, auctorial, 265-267, 288, 290, 342
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
filmul reprezintă o formă mixtă de artă a spațiului și a timpului. Comparația cu mediul film se face aici mai ales în privința reprezentării spațiale. O comparație în detaliu a ambelor medii ar trebui desigur să ia în considerare și efectul literarizării filmului, prin care aceste deosebiri sînt parțial eliminate din nou. Horst Meixner enumeră următoarea "mostră literar-tehnică", preluată din film: "Fabula, metaforica în forma montajului atracțiilor, integrarea trecutului ca flash-back, tipizarea personajelor (de exemplu, bun-rău), tehnica legării acțiunii interne de cea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
monologul interior sub forma vocilor din off, deplasarea nivelurilor temporale (de asemenea, prin voci din off), discursul indirect liber și perspectivismul alienării (desfășurat teoretic la Pasolini), în fine autoreflectarea mediului (de exemplu în Blow up, Roma, Noapte americană). În cadrul acestei literarizări, pretențiosul film a atins totuși nivelul tehnicii narative de pe la 1950. Preluarea tehnicilor narative din domeniul literar a făcut din filmul narativ un "Frate al romanului"". Horst Meixner, "Filmische Literatur und literarisierter Film", în: Literaturwissenschaft Medienwissenschaft, 36. 273 Vezi Roman Ingarden
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-lea a fost teatrul unor multiple masacre, a căror estetizare pune probleme etice și estetice; problemele nu apar la nivel reprezentațional, care implică dihotomia adevărat/ fals, ci funcțional, întrucât se literarizează experiențe cutremurătoare. În viziunea unor cercetători ai fenomenului, această literarizare intră în tensiune cu însăși funcția artei, care este hedonismul. Oroarea nu este acceptată ca obiect artistic, invocându-se consecințe cum este aceea că, dacă totul poate fi transpus în literatură, atunci literatura (loc al tuturor posibilităților, putând contribui la
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și pasionale 227. Ceea ce emană din această literatură despre țările balcanice, inclusiv despre România, este amestecul bizar de barbarie și poezie, tiranie și pasivitate, exotism și atracție vinovată, concretețea pericolului iminent și aparența idilică, realitatea crudă și legenda, iar prin literarizare, prozaic și poetic. Trecutul barbar este oglindit în ceea ce observatorii consideră ca fiind înclinația genetic moștenită înspre despotism și ipostazele moderne ale dictaturii. Nimic nu este însă simplu și clar în acest spațiu. Această trăsătură este atenuată din fericire oare
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a Celuilalt răsăritean sau oriental (inferior, imaginativ, contemplativ, pasiv) se încadrează în analiza relației de putere, explicită sau implicită, ce stă la baza construirii discursului orientalist sau balcanist. Acesta presupune generalizarea trăsăturilor Celuilalt: corelarea lor cu trăsături atribuite genului și literarizarea lor pe aceleași structuri ale construcției de gen, îndepărtând și mai mult alteritatea de realitatea sa materială. În cazul reprezentărilor literare despre România comunistă sau post-comunistă, orientalitatea (efeminare, lascivitate, atracție) sau balcanitatea (barbarie, corupție, înclinații spre violență, virilitate agresivă) sunt
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
alteritatea de realitatea sa materială. În cazul reprezentărilor literare despre România comunistă sau post-comunistă, orientalitatea (efeminare, lascivitate, atracție) sau balcanitatea (barbarie, corupție, înclinații spre violență, virilitate agresivă) sunt rareori explicite în discurs, fiind mai degrabă sugerate metaforic și atenuate prin literarizare : ca în basmele orientale, femeia româncă reprezintă același pericol pentru bărbatul apusean, însă strategia ei este motivată de dorința sa de a se elibera din ghearele unui regim opresiv, devenind astfel un personaj care atrage înțelegerea și compasiunea autorului, simbolizând
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în vederea apariției cărții. Cuprins Argument / 11 Capitolul I Convertirea / 17 I.1. Aspecte generale / 17 I.2. Cazuri particulare / 21 I.2.1. Nicolae Steinhardt / 21 I.2.2. André Frossard / 24 I.2.3. Richard Wurmbrand / 25 Capitolul II Literarizarea experienței convertirii / 27 II.1. Privire generală / 27 II.2. Cazuri particulare / 29 II.2.1 Jurnalul fericirii / 29 II.2.2 Dumnezeu există, eu L-am întâlnit / 35 II.2.3 Cu Dumnezeu în subterană / 39 NICOLAE STEINHARDT / 43
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de Sfântul Apostol Pavel. În finalul acestor aprecieri generale asupra convertirii ne vom opri asupra unor considerații cuprinse în studiul Povestiri autobiografice despre convertire în Imperiul Roman, al lui Nancy Gauthier, cu scopul de a anticipa următorul capitol, cel dedicat literarizării experienței convertirii. Nancy Gauthier vorbește despre o adevărată nevoie a convertiților antichității de a purcede la o "relatare autobiografică", ceea ce-i face pe aceștia să depășească bariera impusă de lumea antică, care "era refractară la punerea în valaoare a individualității
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lucrării ne vom întoarce spre acest fenomen atât de sensibil, ori de câte ori acest fapt se va impune. Acum este însă momentul să vedem dacă și în ce fel un astfel de complex proces poate fi transpus în text literar. Capitolul II Literarizarea experienței convertirii II. 1. Privire generală Așadar, întrebarea ce se impune încă de acum, de la început, după cum am afirmat și în Argument, este următoarea: Este ceea ce au scris aceste mari personalități creștine ale secolului al XX-lea literatură sau nu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
tradusă în mai multe limbi de circulație internațională. Cu Dumnezeu în subterană e diferită de Jurnalul fericirii și de Dumnezeu există, eu L-am întâlnit prin faptul că, spre deosebire de cele două, în care în centrul atenției stă relatarea experienței convertirii, literarizarea ei, în cazul cărții lui Wurmbrand relatarea accentuează pe " Lucrurile petrecute în închisorile României suferința cumplită, răutatea unora, eroismul și virtutea altora...", pe care autorul le consideră "...ceva cu totul nou pentru lumea cititorilor", referindu-se în mod deosebit la
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
carte care este rodul unui spirit cuceritor, este rezultatul frământărilor și al experiențelor unui adevărat model de moralitate într-o societate bolnavă la toate nivelele ei. Argumentele în favoarea literaritații capodoperei lui Steinhardt fiind oferite în al doilea capitol al lucrării, Literarizarea experienței convertirii, mai exact în subcapitolul dedicat Jurnalului fericirii, considerăm de cuviință a aprofunda această "carte-eveniment" (Ion Manolescu) din perspectiva unor concepte precum: memoria, istoria, uitarea, iertarea, libertatea, curajul, credința, paradoxul. Tot atâtea teme de reflecție morală. IV.1. Povestea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
tradusă la noi abia după '89 și publicată pentru prima dată la editura Casa Școalelor, în 1994. Despre Cu Dumnezeu în subterană, lucrarea cea mai însemnată a creației lui Wurmbrand am scris în al doilea capitol al lucrării de față, Literarizarea experienței convertirii, unde am subliniat argumentele în favoarea literarității cărții, cum ar fi: expresivitatea, criteriul "regulii pragmatice", subiectivitatea, tehnica redactării textului care are ca efect dinamismul dat de alternanța narațiune-dialog. Spre deosebire de Jurnalul fericirii și de Dumnezeu există, eu L-am întâlnit
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
asupra mea au lăsat doar destinele acestor trei mari convertiți ai veacului XX, cât și felul în care aceste destine sunt reflectate în creațiile lor. De altfel, în al doilea capitol al acestei lucrări am abordat tocmai această problemă a literarizării experienței convertirii. Apoi, fiecare dintre cei trei autori avuți în vedere au fost tratați în mod separat, pentru ca în ultimul capitol perspectiva de abordare să fie una colectivă, sintetică și comparativă. În ceea ce-l privește pe Steinhardt, trebuie subliniat că
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rememorare înseamnă ficțiune, atunci putem spune că în Jurnalul fericirii există ficțiune. A.S. Dacă nu, Jurnalul ar rămâne în sfera literaturii, în primul rând, prin ceea ce Paul Cornea teoretizează ca fiind, "convenția expresivității"? G.A. Există și opinii după care literarizarea sau expresivitatea, estetizarea în memorii ar duce la o formă de inautenticitate. Conform acestor opinii jurnalul și memoriile nu ar trebui să mizeze pe niște criterii estetice, ci pe expresia brută. E un punct de vedere. Pe de altă parte
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
140-141. 3 Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Editura Stephanus, București, 2001, p. 210. 4 André Frossard, Întrebări despre Dumnezeu, Traducere de Irina Eliade, Humanistas, București, 1992, p. 131. 5 Ibidem, p. 155. ----------------------------------------------------------------------- LITERATURĂ ȘI CONVERTIRE 16 1 Argument Convertirea Literarizarea experienței convertirii Notă autobiografică Biobibliografie Alții despre Steinhardt Steinhardt literatul Jurnalul fericirii din perspectiva memoriei Convertirea și intrarea în monahism Steinhardt și fenomenul românesc Steinhardt și Securitatea Biobibliografie Dumnezeu există, eu L-am întâlnit... Răspunsuri-eseu despre Dumnezeu Biobibliografie Cu Dumnezeu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sa în senin - căci simțirile sale sunt senine și dulci ca razele [cele] mai strălucite și cele mai albe ale soarelui de mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea unui obiect. [ARTA CA MOZAIC] 2257 Domnul Grande a numit-o mozaic - cum s-o numesc eu? HOMERISMUL 2276A Homerismul consistă în atribute. A homeriza va să zică a atribui unui substantiv un atribut care să-l izoleze de toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
senin - căci simțirile sale sunt senine și dulci ca razele [cele] mai strălucite și cele mai albe ale soarelui de mai. 142 {EminescuOpXV 143} ["RĂZVAN VODĂ... "] 2258 Răzvan Vodă nu e o dramă - ci epopeea unui caracter ordinar. ["LITERARIZAREA... "] 2258 Literarizarea unui obiect. [ARTA CA MOZAIC] 2257 Domnul Grande a numit-o mozaic - cum s-o numesc eu? HOMERISMUL 2276A Homerismul consistă în atribute. A homeriza va să zică a atribui unui substantiv un atribut care să-l izoleze de toate celelalte în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noii ortografii În editarea scriitorilor noștri”, Limba română, anul IV, nr. 3, mai-iunie, 1955, pp. 55-81. Fisher, I., „Principii de transcriere a textelor românești”, Limba română, anul IX, nr. 5, 1962, pp. 577-581. Funeriu, 1995. Istrate, G., „O problemă controversată: literarizarea”, În Studii și cercetări științifice, Seria Filologie, Iași, VII, 1956. Rad, Ilie, „Și eu sînt pentru sunt!”, Excelsior, anul IV, nr. 9, 1994, p. 5. Ursu, N.A., „Problema interpretării grafiei chirilice românești din jurul anului 1800”, Limba română, anul IX, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sunt încă fixate, limbajul eminescian reflectă concepția autorului cu privire la problemele limbii și eforturile de modernizare a mijloacelor de expresie. Analizând trăsăturile majore ale limbii folosite de Eminescu în articole, Maria Stanciu-Istrate evidențiază două caracteristici ale acesteia: fenomenul modernizării sau al "literarizării", cum îl numește Garabet Ibrăileanu, constând în orientarea limbii articolelor după modelul formelor literare muntenești, și modernizarea lexicului, manifestată în preferința autorului pentru neologisme 300. Vorbind despre practica redactării și despre exigența pe care poetul o manifesta în alcătuirea textelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]