586 matches
-
dl Popescu niciodată, înainte de acest editorial care nu exprima, îndefinitiv, și în mod urban, decît o nedumerire: și anume că dl Popescu e în stare să exileze cultura din cotidiane numai fiindcă se lasă pradă unei furii, complet nemotivate, contra "literatorilor" și a "găștii" de la România literară, în loc să încerce a-și pune inteligența, care nu-i lipsește, la contribuție. Nedumerirea că un ziar serios ca ADEVĂRUL se limita să consemneze Întîlnirea organizată de noi în treisprezece rînduri batjocoritoare și minimalizatoare. Dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
din asta. Aude fiecare ce vrea să audă. Mai grav este că umoarea îi întunecă dlui Popescu inteligența, îmboldindu-l să susțină ideea aberantă că, în ziare, cultura n-are ce căuta. După ce descoperă în batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude, de altfel, singur și nesilit de nimeni. Mă simt totuși dator cu cîteva precizări. Cu puține excepții, publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste, vii. O fi crezînd dl Popescu, bunăoară, că România literară
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
literatorii care le fac, nu sînt vii. Las cititorilor să aprecieze cum stau lucrurile: în ce mă privește, cred că viul domn Popescu n-ar trebui să riște a se pune cu mortul Marin Preda și nici chiar cu acei literatori care i se par mai puțin vii decît autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul), Familia, Amicul poporului. Calendar, Țara nouă, Orientul român. Telegraful român crede că obiceiul a fost adus în țara noastră de către Zinca Goleasca, în vreme ce Vestitorul românesc propune ca aducătoare a bradului de Crăciun pe Maria Bibescu, în anul 1848. Telegraful român
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
de ani de la dispariția lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922), în ce măsură reușește autorul Vieții la țară să spargă "pereții sarcofagului de vremi". Partitura interpretativă se dovedește astăzi extrem de generoasă în tonalități și game, de la trîmbița elogiului macedonskian la debutul său liric în Literatorul: "Fie ca o altă epocă să înceapă!", trecînd prin celebra arie gheristă a Pesimistului de la Soleni, pînă la "răzbunarea ciupercilor" despre care vorbește, în necrologul său, Camil Petrescu. Și, după cum precizează sarcastic surprinzătorul admirator interbelic, nu este vorba despre ciupercile
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
a Scriitorului de care toți colegii săi de breaslă se feresc. Dincolo de miza estetică, care la drept vorbind i se pare superfluă, Michel Houellebecq are curajul, nesăbuința sau vanitatea de a se împotrivi situației istorice care a alungat literatura și literatorul tot mai departe de scena conștiinței publice. În plin triumf al individualismului (tradus în literatură printr-un autobiografism ubicuu, hedonist sau dezabuzat, clasic sau “postmodern”), Houellebecq își precizează la maximum contextul și-și ridică protagonistul la coeficientul general. În plin
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
bogat și străin, o ură remanentă, din spuma căreia s-a născut făptura de care te izbești azi la tot pasul în România”. Desigur, „omul nou”, nostalgic al „gloriei” socialismului „invincibil” și resentimentar în raport cu tentativele de reîntoarcere la normalitate. Culpa literatorilor înfeudați producției comandate de partid nu e defel neglijabilă: „S-ar zice că autorii poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
sale: ea n-a crescut din adevăratele valori ale spitritului, ci din forma lor degradată, din așa-numita cultură generală. În România, spre deosebire de civilizațiile avansate, filozofia și științele n-au jucat roluri importante în conturarea culturii publice, rămasă pe mâna "literatorilor". Miza pe expresivitate, în dauna profunzimii, preeminența "frumuseții" în fața "inteligenței", subminarea disciplinei de-o umoare mereu cârcotașă n-au îngăduit decât o evoluție lipsită de armonie interioară, nașterea unui corp de idei gata îmbătrânit, fără flexibilitate și, finalmente, inutil. H.
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
cărți achiziționate cu bani de la buget de Ministerul Culturii și Cultelor pentru bibliotecile publice în 2004 și definitivată de-abia acum, cînd mai sînt doar cîteva luni pînă la sfîrșitul anului. în privința revistelor culturale, în capul listei figurează Contemporanul și Literatorul, cu cîte 300 de abonamente fiecare, urmate de Albina Românească (100 de abonamente). "Interesant este - scrie jurnalistul - că o serie de reviste sunt astfel de două ori subvenționate: după ce au primit o dată bani, ca să poată apărea, de la comisia de subvenții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
membri sau tovarăși de drum ai PSD. I-a întrebat cineva pe bibliotecari care sînt solicitările abonaților sau ce ar dori ei, oameni de meserie, să aibă pe rafturi și să recomande? Avem mari îndoieli că preferințele lor ar fi Literatorul sau "faimoase" cărți editate de Miracol S.R.L. Ion Petrovici și cei 25 Dosarele Securității dau de lucru pentru mult timp de acum înainte cercetătorilor interesați să scoată la lumină adevărul despre perioada comunistă. Prof. Ionel Necula a studiat dosarul 3080
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
maeștrii, între aceștia pe Heliade, pentru erori mult mai mici, ca să nu mai vorbim de necruțătorul tir critic abătut asupra contemporanilor, ținta lui predilectă fiind Eminescu, și de lecțiile predate, cu vocație pedagogică, învățăceilor întru ale poeziei în ședințele de la ,Literatorul", unde o cât de mică imperfecție în sectorul rimei echivala cu o catastrofă. Căci ce altceva este rima bronz/bronz decât o probă irefutabilă a demagogiei, câtă vreme a rima un cuvânt cu el însuși este, în viziunea lui Macedonski
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
ori dovedită și incriminată de domnul Pienescu. Și să mai vorbim despre uzurile și abuzurile textologice nepedepsite de Codul Penal, chiar dacă cei în culpă, aflați la strâmtoare, vor riposta, invocând dictonul din dreptul roman: nulla poena sine lege. 1) în Literatorul (1890), după care suntem asigurați (de fapt, înșelați) că s-a făcut transcrierea, e bonz!
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
Iași despre lecturile din Jules Verne care produseseră asupra sa "o impresie colosală". în "Familia" din 1876 este comentată Călătorie de la pământ la lună, anunțându-se publicarea de "estracturi". Vor urma traduceri în foileton și comentarii în numeroase publicații ("Timpul", "Literatorul", "România", "Gazeta viitorului"), mai târziu în "Ziarul călătoriilor" și în multe altele. La Teatrul Național din București are loc reprezentarea cu mare fast a piesei lui Jules Verne și d'Ennery Ocolul pământului în optzeci de zile, dramatizare după roman
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician al simbolismului și promotor al poeziei moderne românești prin Cenaclul și Revista „Literatorul“ etc. În semn de prețuire lui Florea Firan i-a fost acordată placheta de onoare din partea Consiliului Județean Dolj cu acest mesaj: „Criticului și istoricului literar Florea Firan - Pentru contribuția remarcabilă pe care și-a adus-o în cei peste
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
național-patriotic, încât era aproape Von Bismarck să declare război României. A fost nevoie ca Grădișteanu împreună cu D.A. Sturdza să plece la Viena să îi ceară scuze împăratului. Și parcă acestea n-ar fi fost de ajuns, Alexandru Macedonski, publică în „Literatorul” o epigramă prin care va arunca în aer liniștea așternută asupra bolii lui Eminescu: „Un X... pretins poet-acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum... L-aș plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun, / Căci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
intermediare, la care probabil, Voiculescu a renunțat. Astfel de variante intermediare sînt foarte numeroase pentru toate poeziile lui V. Voiculescu, iar locul lor va fi, în eventualitatea elaborării unei ediții critice, în aparatul de Note și variante, la care colaboratorul "Literatorului" își aduce o contribuție ce va fi fără îndoială menționată. Pentru momentul de față însă, contribuția sa este riscantă din punct de vedere nu intelectual, ci material, întrucît reproducerea integrală a unor texte fără consimțămîntul moștenitorului drepturilor de autor pentru
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
1953 și explic în Nota asupra ediției toate principiile de transcriere folosite. Toate deosebirile între textele aflate în posesia sa, cele din 1999 și cele din 2004 (cînd nu reprezintă intervenții ale autorului), frumos aranjate unul sub altul în paginile "Literatorului", se pot justifica prin aplicarea principiilor de transcriere enunțate. Ele privesc: scrierea cu majusculă sau cu literă mică a punctelor cardinale (Apus/ apus), păstrarea majusculei numai în cazul în care un substantiv are în text valoare alegorică (Viața/ viața), eliminarea
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
publică, cea a fostului C.C. al P.C.R. Răspunsul nu poate fi decît unul singur: prin sustragerea documentului. Dacă justiția are nevoie de probe că s-au sustras documente din arhive publice și că acestea sînt folosite de diverși, iată că "Literatorul" îi furnizează dovada. - Cine a sustras memoriul? George Corbu însuși? Cel căruia îi era adresat, Dumitru Popescu? - Cînd l-a sustras? Cum l-a sustras? - Dacă nu G. Corbu este hoțul, cum a intrat el în posesia documentului? Cine și
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
nemulțumit de indiferența guvernului și de publicul teatrelor. Pe Duiliu Zamfirescu îndrăgostit, mai tîrziu căsătorit cu Henriette Allievi - fiică de senator și de contesă, pe Duiliu Zamfirescu în conflict cu Macedonski sau acuzat de a fi scris articolul antieminescian de la Literatorul. Pe scriitorul și pe diplomatul de succes. Pe scriitorul nemulțumit de aprecierile criticii... în fine, un om în multiple și adesea contradictorii ipostaze, ce-și cucerește cititorii asemenea unui personaj de roman.
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
La Note... editorul scrie negru pe alb : "A apărut, întâia oară, în ŤLiteratorulť, XI, 3, 1890, p. 47". Frumoasă notă, cu menționarea scrupuloasă a tuturor datelor de identificare. Atunci mă întreb : dacă dl Coloșenco tot a răsfoit acel număr din "Literatorul" de ce a transcris bronz în primul vers câtă vreme în revistă e bonz? Răspund tot eu: fiindcă așa e în ediția Marino! Ratarea editorială e cât se poate de clară, dar nu acest lucru e cel mai grav, ci minciuna
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
sau Suzana Gâdea. Acuzând de "escrocherie" miniștrii Culturii pe care i-a prins, el intră cu binecunoscuta-i dezinvoltură pe bază de șpriț, pe porțile murdare ale calomniei. După ce-a păpat bani serioși cu o revistă de două parale, "Literatorul", dl. Neagu s-a metamorfozat în inchizitor inclement, care nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. A afirma despre actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, tocmai el, Fănuș Neagu, c-ar fi o nulitate, că s-
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
în foaierul Teatrului Național Marin Sorescu. "; la pagina 8 se va citi: "...vedeți cazul scriitorului Günter Grass, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]