56 matches
-
către instanța de recurs, pentru prima dată și cu titlu definitiv, a fondului cauzei, exclude de la controlul imediat al instanței ierarhic superioare legalitatea și temeinicia soluției și conduce la încălcarea accesului liber la justiție, în condițiile în care părțile litigante nu beneficiază de o garanție procedurală efectivă și imediată pentru a se putea apăra în mod corespunzător. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
de petenta A - S.R.L. și cu apărările intimaților, având în vedere soluția CNSC și Adresa din 1 iulie 2020 a Comisiei Naționale pentru Produse Biocide, chestiunea de drept este una veritabilă, fiind susceptibilă de interpretările diferite redate în apărările părților litigante; (ii) chestiunea de drept este nouă, întrucât nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu aceasta, aspect ce justifică formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, scopul fiind acela de prevenire a apariției unei practici neunitare, generată de
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
a fost formulată sesizarea. ... 44. Or, o asemenea situație este întâlnită în cazul tuturor litigiilor, iar rolul instanței este de a înclina balanța, pe baza raționamentului logico-juridic, în procesul de interpretare și aplicare a legii, în favoarea uneia dintre părțile litigante, rolul judecătorului fiind tocmai acela de a aplica legea, pe baza metodelor de interpretare, în circumstanțele concrete ale cauzei deduse judecății, așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Înalta Curte
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
întâmpinare, recurenta-reclamantă a reiterat, în esență, aspectele expuse prin memoriul de recurs. ... 6. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, cu aplicarea și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
părții, cât și caracterul unei prezumții de desistare tacită, niciunul dintre acestea neregăsindu-se în ipoteza analizată. ... 53. Dimpotrivă, în cazul suspendării facultative clasice instanța nu este obligată să urmărească finalizarea celuilalt proces, care privește raporturi juridice între aceleași părți litigante, acestea din urmă fiind datoare să țină sub observație respectivul proces și să ceară în timp util repunerea cauzei pe rol, sub sancțiunea intervenirii perimării cererii lor. ... 54. Față de cele arătate, în considerarea faptului că perimarea presupune o prezumție
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
a apreciat ca fiind îndeplinită în cauză cerința noutății chestiunii de drept invocate, problemă care a primit interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și este susceptibilă a crea în continuare controverse, după cum reiese din jurisprudența invocată de părțile litigante. ... 27. Astfel, s-a constatat că practica la nivelul Curții de Apel Timișoara nu este unitară cu privire la chestiunea de drept în discuție, fiind pronunțate soluții contradictorii. ... 28. În acest sens, tribunalul a arătat că au fost introduse la
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
și pe cale de consecință menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică. ... ... 5. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471^1 și art. 201 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă, cu aplicarea și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
prin art. I din Legea nr. 230/2020 și fără a motiva, efectiv, în ce constă dificultatea de interpretare a normelor menționate. ... 71. Divergența de interpretare în aplicarea concretă a acestor norme, identificată în punctul de vedere al celor două părți litigante, nu este de natură a demonstra dificultatea acestei operațiuni logico-juridice, iar o analiză a normelor legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile și previzibile. ... 72. Pe de altă parte, așa cum s-a remarcat în jurisprudența Completului
DECIZIA nr. 41 din 22 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271928]
-
își are originile într-un principiu mai general încorporat în Convenție, care protejează individul împotriva arbitrarului, în sensul că decizia instanței trebuie să conțină motive suficiente pentru a face față aspectelor esențiale de fapt și de drept invocate de părțile litigante - argumente de fond sau de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Ruiz Torija împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). ... 17. În continuare, prin Decizia nr. 868 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 23 și 24, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care protejează un individ împotriva arbitrarului; decizia internă ar trebui să conțină motivele care sunt suficiente pentru a face față aspectelor esențiale de fapt și de drept în cazul părților litigante - argumentul de fond sau de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Ruiz Torija împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). ... 22. Curtea Constituțională a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat că obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
în cauză. ... 85. De altfel, distinct de faptul că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textelor legale a căror lămurire se solicită, se constată că titularul sesizării a pus în discuția părților litigante incidența efectelor juridice generate de cele două decrete prezidențiale și nu a întâmpinat dificultăți în interpretarea acestora, exprimându-și, dimpotrivă, un punct de vedere clar și concis, în acord cu jurisprudența în materie. ... 86. Așadar, verificarea premiselor sesizării relevă faptul
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
exercitării liberului acces la justiție. Astfel, scopul primordial al controlului de constituționalitate - interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părți litigante care au folosit excepția de neconstituționalitate drept pretext pentru amânarea soluției pronunțate de instanța în fața căreia a fost dedus litigiul. Or, prin adoptarea Legii nr. 177/2010, voința legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepției de neconstituționalitate în
DECIZIA nr. 514 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262525]
-
are originile într-un principiu mai general încorporat în Convenție, care protejează un individ împotriva arbitrarului; decizia internă ar trebui să conțină motivele care sunt suficiente pentru a face față aspectelor esențiale de fapt și de drept în cazul părților litigante - argumentul de fond sau de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Ruiz Torija împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). ... 26. În mod similar, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, consideră că punctul de vedere al instanței este obligatoriu doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate este invocată din oficiu, însă în celelalte ipoteze, atunci când titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. În Dosarul Curții Constituționale nr. 3.459D/2019, instanța consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, legiuitorul instituind o excepție de la regula primirii în profesia de avocat doar pe bază de examen
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
de fond al cauzei. ... 63. În acest context, instanța supremă găsește de cuviință să sublinieze că o judecată pe fond a procesului presupune în mod necesar dezbaterea și cercetarea împrejurărilor de fapt și a temeiurilor de drept invocate de părțile litigante în cererile lor sau, după caz, ridicate din oficiu, precum și aprecierea probelor administrate, cu consecința formării convingerii instanței asupra substanței și a conținutului raportului juridic dedus judecății și pronunțării hotărârii, în sensul tranșării de o manieră efectivă a litigiului
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
casație este înțeleasă nu ca având valențele unei noi judecări a procesului, ci pe cele, limitate și specifice, care se circumscriu verificării legalității hotărârii. În concepția Legii din 1861, judecata în casație ar fi mai puțin un proces între părțile litigante și mai mult unul între hotărâre și lege („În casație nu se judecă procesul, ci hotărârea“, afirmau doctrinarii francezi ai epocii). ... c) Interesul asociat Curții de Casație este unul precumpănitor public, în condițiile în care funcția fundamentală a instanței supreme
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
a fi păzitoarea legalității și a menținerii unității de jurisprudență, căci ea se achită de această misiune examinând în principal temeinicia motivelor de recurs și odată soluționată problema de drept pusă în discuțiune, este de un interes necontestabil pentru părțile litigante ca procesul să-și ia sfârșit prin aplicațiunea legii la faptele stabilite de instanța de fond. Și fiindcă Curtea de casație trebuie să soluționeze punctele de drept deduse înaintea sa cu o autoritate egală, atât în caz de respingerea recursului
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 doar în măsura în care excepția de neconstituționalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, anume atunci când titularul excepției este una din părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. ... 57. Tribunalul Buzău - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt clare și previzibile și nu contravin prevederilor constituționale invocate. ... 58. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă - contencios
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
de recuzare, dispoziția legală criticată prevede ascultarea acestuia numai în mod facultativ, acest demers fiind la latitudinea completului învestit cu soluționarea declarației de abținere sau a cererii de recuzare, complet care, dacă apreciază necesar, poate proceda și la ascultarea părților litigante. ... 20. Referitor la judecarea cererii de recuzare, Curtea a reținut că aceasta nu constituie o acțiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al
DECIZIA nr. 646 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266229]
-
pentru neexecutarea în natură a obligației de a face care implică faptul personal al debitorului.“ Totuși, în cazul acestei decizii, instanța supremă a exclus relevanța Legii nr. 310/2018 pentru analiza efectuată, arătând că „52. ...., este de observat că atât părțile litigante, cât și instanța titulară a sesizării se raportează în mod greșit, în propriile analize, la art. 24 din Legea nr. 554/2004 prin coroborare cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum acestea au fost modificate, începând cu data de 21
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]
-
solicitat, cea legată de sfera de aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. S-639/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că divergența de opinie dintre părțile litigante, cu privire la aplicarea acestor dispoziții legale, s-a ivit într-un singur litigiu, dintre cele în care s-au formulat sesizări înregistrate la instanța supremă ce au fost ulterior conexate, respectiv în Dosarul nr. 3.620/3/2024 al Tribunalului București - Secția
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
urgență a Guvernului nr. 62/2024, aceea ca de lămurirea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Așa cum se poate observa, în dosarele menționate la pct. III din prezenta decizie, disputa dintre părțile litigante nu poartă asupra modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale invocate de reclamanți, pârâtul recunoscând că reclamanții au fost îndreptățiți la încasarea drepturilor prevăzute de dispozițiile legale invocate. Prin urmare, atâta vreme cât pârâtul nu contestă îndreptățirea reclamanților la
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei, nu este îndeplinită. ... 108. Pe de altă parte, având în vedere că în cadrul Dosarului nr. 3.620/3/2024 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale părțile litigante au exprimat opinii divergente cu privire la incidența, interpretarea și aplicarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, pârâtul susținând că reclamantul nu este îndreptățit la diurna reglementată de acest text de lege întrucât a beneficiat pe perioada
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
nr. 99/2000 vorbește despre „veniturile realizate ilicit“, aceasta fiind, de fapt, esența sesizării puse în discuție. ... 54. Pe de altă parte, plecând de la premisa că sintagma „venituri realizate ilicit“ poate comporta două interpretări, după cum au învederat și părțile litigante, punctul de vedere al instanței este că textul nu face distincție între venitul brut și cel net tocmai pentru că acesta vizează, de fapt, toate încasările înregistrate în urma adoptării unei conduite ilicite, de natură contravențională, fără deosebire după cum
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
în primă instanță, vizează raportul de serviciu al reclamantului cu pârâta și are ca obiect obligarea pârâtei la plata unor drepturi bănești aferente orelor suplimentare efectuate de reclamant pe perioada în care era încă în activitate. ... 49. Divergența dintre părțile litigante asupra căreia instanța de trimitere este chemată să statueze vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale care dispun asupra condițiilor în care se pot compensa bănesc orele suplimentare lucrate. ... 50. Examinând cerințele de admisibilitate a sesizării din perspectiva art. 1 și
DECIZIA nr. 64 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296571]