7 matches
-
la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pădure, până la "podzolurile humico-feriluviale" și "turbele oligotrofe", iar în zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele "humico-silicatice podzolice". Apariția unor anumite roci a determinat formarea de "soluri intrazonale". Astfel, pe calcare s-au format soluri "litomorfe", "rendzinice", iar pe roci acide solurile "brune acide", "criptopodzolice" și "podzolice" care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociațiile vegetale s-au dovedit a fi un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
stepă pe terenurile cu altitudini mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în zonă (la nivelul unui abrupt de lângă "Peștera Puturoasă"). Văile pâraielor bazinului Turiei sunt săpate în marne și gresii. În arealul montan solurile sunt brune și brune acide, iar în "microdepresiunea Bálványos" apar soluri argiloiluviale podzolice și mai puțin soluri litomorfe. Zăcământul hidromineral este localizat în fisurile grezoase și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane și submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune și brune gălbui, precum și solurile silvestre podzolice. Din grupa solurilor litomorfe întâlnim rendzine roșii-brune și "terra rossa", sub formă de petice. Solurile „terra rossa” prezintă un profil diferențiat textural de cel al solurilor brune acide, cu un colorit roșiatic închis în partea superioară în stare umedă, cu fragmente de calcar, care
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri și serpentinite) și reprezintă cernisoluri cu caracter litomorf, întâlnite doar în regiunea Defileului Dunării. Au o răspândire mai largă pe versanți, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri în funcție de înclinare. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale de 8-11 oC și precipitații medii de 700-1000 mm/an
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]