103 matches
-
Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe luciul tău de fluviu înghețat, Aș patina o viață și-ncă-o eră. Și-n pulpele cu iz tergiversat, Eu m-aș ascunde ca în litosferă. Ai unghii lungi, tăioase ca de linx. Și-acum mai port pe umeri cicatrici. Mi-ai consumat cerneala dintr-un pix înțepător ca acele de-arici. Privirea ta mi-ngheață clorofila ce-o port timid în vene și-n neștire
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1475335021.html [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
unui text coerent după un algoritm dat. 5.1 Să analizeze geografic componentele unui teritoriu. 5.2 Să sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu într-un text coerent. III. CONȚINUTURI Clasa. a IX-a GEOGRAFIE FIZICĂ GENERALĂ Capitolul 3. Dinamică litosferei și relieful: - Structura internă a Pământului - Plăcile tectonice și dinamica scoarței terestre - Procese și fenomene asociate dinamicii scoarței terestre - Relieful major al Terrei - Relieful creat de agenții externi - tipuri de relief create de agenții externi: - a) relieful fluvial (valea, eroziunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș. - Categorii și tipuri de aglomerări umane; Urbanizarea și explozia urbană: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană. - Factorii principali ai urbanizării. - Ritmul de creștere a populației urbane și explozia urbană. Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ - Resursele naturale - Resursele litosferei CLASA a XI-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - Tipuri de medii geografice pe Terra Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de didactica geologiei. GEOLOGIE Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, incepand cu anul școlar 2005/2006 I. Geologie generală 1. Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte științe. Mișcările Pământului și efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera și plăcile litosferice. Câmpurile terestre: definiții, elemente, variații și efecte geologice. 2. Elemente de geodinamica internă. Magmatismul: procese și produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Mișcările tectonice: cauze și caractere generale. Mișcările seismice: elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
de temperatură joasă. Biofizica Biofizica radiațiilor ionizante și a interactiei cu câmpuri fizice neionizante; interacțiunea câmpurilor electromagnetice cu structuri biologice. Fizică Pământului Hazardul seismic și cercetări privind cutremurele de pământ; fizică sursei seismice și seismotectonica României; cercetarea structurii adânci a litosferei. Fizică spațială și raze cosmice Raze cosmice și astrofizica; fizică spațială și plasma cosmică. B.15.a.3. Rezultate estimate: - metode, sisteme formale, teorii și rezultate noi în domeniul fizicii nucleare, atomice și moleculare; - materiale, tehnici și tehnologii noi bazate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198467_a_199796]
-
mediului, Aurel Constantin Ilie Anexă ───── (Anexă nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.313/1996 ) ────────────────────────────────────────────────────── INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICĂ PĂMÂNTULUI - INCDFP BUCUREȘTI �� STRUCTURA ORGANIZATORICĂ B C D E F NAȚIONAL DE DATE D = LABORATORUL STUDIUL STRUCTURII ȘI DINAMICII LITOSFEREI E = LABORATORUL SEISMOLOGIE INGINEREASCA F = COLECTIVUL DE STUDII MAGNETOTELURICE ȘI BIOSEISMICE G = SERVICIUL ECONOMIC ȘI DE PERSONAL H = SERVICIUL TEHNICO-ADMINISTRATIV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136066_a_137395]
-
de didactica geologiei. GEOLOGIE Programa pentru examenul de titularizare în învățământ, incepand cu anul școlar 2005/2006 I. Geologie generală 1. Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte științe. Mișcările Pământului și efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera și plăcile litosferice. Câmpurile terestre: definiții, elemente, variații și efecte geologice. 2. Elemente de geodinamica internă. Magmatismul: procese și produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Mișcările tectonice: cauze și caractere generale. Mișcările seismice: elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
contrare prevederii din paragraful 1 al acestui articol. Articolul 2 În sensul art. I, termenul tehnici de modificare a mediului se referă la orice tehnică menită să schimbe - prin manipularea deliberată a proceselor naturale - dinamică sau structura pămîntului, inclusiv biosferă, litosfera, hidrosfera și atmosfera sau spațiul extraatmosferic. Articolul 3 1. Prevederile prezenței convenții nu vor împiedica utilizarea tehnicilor de modificare a mediului în scopuri pașnice, nu vor aduce prejudicii principiilor general acceptate și regulilor aplicabile ale dreptului internațional cu privire la o astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137020_a_138349]
-
noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș. - Categorii și tipuri de aglomerări umane; Urbanizarea și explozia urbană: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană. - Factorii principali ai urbanizării. - Ritmul de creștere a populației urbane și explozia urbană. Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ - Resursele naturale - Resursele litosferei CLASA a XI-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - Tipuri de medii geografice pe Terra Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
bio-organică; - modelarea și simularea proceselor chimice, a proprietăților moleculare și de material. 17.5. Geologie și geofizica: - tehnici și tehnologii de analiză, modelare și simulare a fenomenelor geomagnetice și tectonice; - tectonofizica; - studiul geonomic al Sistemului Pământ; - investigarea structurii și evoluției litosferei și studiul câmpului geomagnetic pe teritoriul României; - tehnici și tehnologii de evidențiere a resurselor de apă; - metode geofizice pentru evidențierea condițiilor de acumulare și de valorificare a substanțelor minerale utile; - geofizica aplicată ca suport de investigare în diverse domenii; - tehnologii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
că cele șapte grupuri tematice ale rețelei europene de observare și date privind mediul marin sunt adecvate. Având în vedere complexitatea și specificitatea grupurilor tematice geologie și hidrografie, comasarea acestora nu este recomandabilă. Interacțiunea permanentă a hidrosferei, atmosferei și a litosferei, în special în zona costieră, conduce la ideea de monitorizare globală, interdisciplinară. În contextul actualelor modificări climatice, sunt necesare observarea și furnizarea de informații și previziuni privind oceanele și mările în timp real, pentru aceasta fiind necesar un buget operațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245965_a_247294]
-
Termenii izostazie și izostatic sunt utilizați în domeniul Științelor Pământului (în special în Geologie, Geofizică și Geodinamică) în legătură cu sistemul format din cele două straturi superioare ale Pământului, litosferă și astenosfera terestră, pentru a desemna: În lb. română cuvintele "izostazie/izostatic" au ajuns prin intermediul lb. fr. [ "isostasie/isostatique" ], care le-a preluat din lb. engl. [ "isostasy/isostatic" ] unde "isostasy" s-a format prin concatenarea cuvintelor grecești "isos" [egal, identic
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
geologul american Joseph Barrell ("1869 -1919") dezvoltă într-o serie de lucrări ideea "că porțiunea din scoarță aflată imediat deasupra nivelului de compensație trebuie să fie rigidă" (altfel aceasta nu ar putea suporta greutatea munților) și introduce conceptul geofizic de litosferă (stratul rigid și tare de la suprafața globului format din "scoarța terestră și partea superioară a mantalei terestre - mantaua litosferică" -, cu un "comportament de solid elastic" ce manifestă o anumită "rezistență" la eforturile aplicate în intervale de timp geologice și unde
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
mecanic cu partea mai profundă a mantalei terestre, astenosfera (substrat ductil/maleabil cu o rigiditate mult mai mică, având "comportamentul unui solid deformabil" care, pentru a menține compensarea izostatică, poate „"curge"” foarte încet, în perioade de timp geologice) : Diferența dintre litosferă și astenosferă constă doar într-un comportament mecanic diferit (elastic, respectiv plastic) cauzat de creșterea temperaturii cu adâncimea. Barrel fixează granița dintre cele două straturi la o adâncime de cca. 100 km (azi aceasta nu apare ca o "suprafață de
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
la o adâncime de cca. 60 km ). Modelul propus de Barrell este similar cu modelul Airy în care compensarea izostatică se realizează prin "modificarea grosimii scoarței terestre", dar, diferă prin faptul că ține cont și de "rezistența la forfecare a litosferei", iar compensarea izostatică se produce în astenosferă. Meinesz face distincție între scoarța „"chimică"” care este subiectul izostaziei lui Airy și scoarța „"elastică"” definită reologic, și propune ( 1939 , "Vening-Meinesz, F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
produce în astenosferă. Meinesz face distincție între scoarța „"chimică"” care este subiectul izostaziei lui Airy și scoarța „"elastică"” definită reologic, și propune ( 1939 , "Vening-Meinesz, F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776"„) un model pentru sistemul litosferă/astenosferă, în care litosfera, având densitatea ρ plutește pe astenosfera (stratul subiacent) ce are densitatea ρ > ρ . Litosfera este modelată printr-o "placă elastică subțire infinită" (nedivizată în blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
face distincție între scoarța „"chimică"” care este subiectul izostaziei lui Airy și scoarța „"elastică"” definită reologic, și propune ( 1939 , "Vening-Meinesz, F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776"„) un model pentru sistemul litosferă/astenosferă, în care litosfera, având densitatea ρ plutește pe astenosfera (stratul subiacent) ce are densitatea ρ > ρ . Litosfera este modelată printr-o "placă elastică subțire infinită" (nedivizată în blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
definită reologic, și propune ( 1939 , "Vening-Meinesz, F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776"„) un model pentru sistemul litosferă/astenosferă, în care litosfera, având densitatea ρ plutește pe astenosfera (stratul subiacent) ce are densitatea ρ > ρ . Litosfera este modelată printr-o "placă elastică subțire infinită" (nedivizată în blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
o "placă elastică subțire infinită" (nedivizată în blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde analog cu o placa elastică subțire: se deformează (se produce o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se comportă aproximativ ca o placă subțire în răspunsul la încărcări a fost larg acceptat. Izostazia regională presupune că încărcările sunt suportate parțial de "tensiunile din litosfera elastică" și parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se comportă aproximativ ca o placă subțire în răspunsul la încărcări a fost larg acceptat. Izostazia regională presupune că încărcările sunt suportate parțial de "tensiunile din litosfera elastică" și parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
că litosfera se comportă aproximativ ca o placă subțire în răspunsul la încărcări a fost larg acceptat. Izostazia regională presupune că încărcările sunt suportate parțial de "tensiunile din litosfera elastică" și parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată) de Vening Meinesz la măsurătorile gravitației în oceane (1941) a fost studiată și cuantificată de mulți alți cercetători. După 1943 izostazia regională , a început să fie cunoscută sub numele de izostazie flexurală . "Deformația
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]