31 matches
-
de la Români spre români. Întâmplarea m-a pus pe o urmă inedită a scriitorului Tudor Arghezi. Treceam prin comuna Sinești din județul Ialomița, împreună cu prietenul și colegul de condei Aurel David. „Hai să facem o mică abatere - zice - până în satul Livedea, să-ți arăt locul unde, cândva, a poposit Arghezi”. Mirarea și curiozitatea mea s-au aprins dintr-o dată: Ce să caute poetul aici, într-un sat ascuns într-o văgăună de pădure, chiar dacă se află la numai 20 de kilometri
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Mirarea și curiozitatea mea s-au aprins dintr-o dată: Ce să caute poetul aici, într-un sat ascuns într-o văgăună de pădure, chiar dacă se află la numai 20 de kilometri de București? Prietenul gazetar avea să-mi spulbere nedumeririle. Livedea - fostă comună - s-a numărat printre primele localități în care s-au înființat gospodării agricole colective - atunci, în 1949. I se dusese vestea; „miracolul” era atât de umflat cu pompa propagandei de partid, încât dăduse pe de lături. Veneau (erau
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
răspundă cum se cuvine lozincii cântate „Hai să facem o gospodărie / Colectivă și la noi în sat”... ori îndemnului celor sosiți din „schimburi de experiență” petrecute în „șiraka strana maia radnaia”, în „colhozurile mari/ unde-s krasnâi proletari”... Acolo, la Livedea - acest nume frumos, cu arome de fructe și poezie - a poposit într-o zi de toamnă (mai exact, în 25 octombrie 1954) și poetul Tudor Arghezi, ispitit și el de ineditul lucrurilor, dar și de meteahna lui Toma „necredinciosul”. Nu știu care
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
adevărată, dar urma trecerii sale prin acel loc a rămas: poetul a semnat în Cartea de Onoare, sub o notiță specifică personalității sale. Iată textul, inscripționat cu scrisul său mărunt și disciplinat, nedescoperit încă de ochiul istoricului literar: „În satul Livedea aș vrea să mă mut cu copiii și caprele și câinii mei, să stau într-o casă ca a țaței Voica și să mă gândesc cât s-a schimbat lumea, țara și peizajul gospodăresc, în numai câțiva ani. Omagii frământatului
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
s-a schimbat lumea, țara și peizajul gospodăresc, în numai câțiva ani. Omagii frământatului socotitor Socrate Ene, care ne-a delectat o dimineață cu teafăra d-sale personalitate - și noroc! Tudor Arghezi. 25 octombrie 1954”. ...Am revenit nu demult la Livedea, cu intenția de a-i ruga pe noii mai-mari ai locului să ofere Muzeului Literaturii Române pagina cu autograful lui Arghezi. Din păcate, Cartea de Onoare dispăruse în vârtejul Revoluției decembriste ’89; o pusese cineva pe foc sau o aruncase
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
C spre sfârșitul lunii, în sud și sud-vest. Cantitățile de precipitații vor fi în general normale, iar în sud-estul țării, ușor excedentare. Jurnale meteorologice Titu Maiorescu - „Însemnări zilnice“: „Ne-am deșteptat cu neaua pretutindeni, până departe. Dar se topește în livede. Din zăpadă privesc încă ciudat petuniile în plină înflorire“ (30 oct. /11 nov. 1873); „Frig, dar neaua deloc și înainte nici ploaie, pământul uscat foarte (27 dec./8 ian. 1874); „Toată zăpada a dispărut. Vânt cald, puternic, multă pulbere“ (3
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]
-
înscrie căi viclene, / și tardiva ta ofensă / înghiți te-va, imensă, / căci roșeața cea de sfeclă / de pe cer nu-i foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă / în grădini fosforescente / ferecate cu patente, / în livede cu boeme / pentru care-ți trebe gheme...“ etc. Rimele „sfeclă - e clă...“ și „ce dă - ledă“ dovedesc o anumită inventivitate (rebusistică), dar nu au nici o funcție estetică, iar versurile din care fac parte - „căci roșeața cea de sfeclă / de pe cer
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
piesei Apolodor , după Gellu Naum, prezentată anul trecut tot de elevii Școlii, pe muzică live a Adei Milea, în coregrafia Silviei Călin. Și deosebit de supărător a fost și faptul că așa pretinsa improvizație s-a desfășurat pe muzica admirabila interpretată livede Alexander Bălănescu. Trebuia să văd până la capăt ce se petrecea pe scenă, altfel aș fi închis ochii ca să ascult numai muzică. În schimb, în contextul unui recital închinat artei dansului m-aș fi putut lipsi de muzică de la sfarsit a
Partea plină a paharului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7602_a_8927]
-
o expresie din folclorul urban de-acum două secole, „a lua din gardul Mântulesei", pe care o traduce și-o interpretează cu suficient de mult tact. Iată fragmentul care conține explicația terestră și anecdotică a lui Gion: „pe-aicea era livedea precupețului Mantu, a căruia văduvă, Stanca Mântuleasa încongiurase livedea cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de câini. Azi așa, mâine așa, pene ce
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
a lua din gardul Mântulesei", pe care o traduce și-o interpretează cu suficient de mult tact. Iată fragmentul care conține explicația terestră și anecdotică a lui Gion: „pe-aicea era livedea precupețului Mantu, a căruia văduvă, Stanca Mântuleasa încongiurase livedea cu gard de nuiele. Câinii fiind mulți și rei în mahala, cine trecea noaptea pe acolo rupea nuiele din gard să se apere de câini. Azi așa, mâine așa, pene ce nu au mai rămas nici urmă de gard - de unde
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
cinema ca s-o văd pe Marea Doamna Maria Tănase, fiind însoțit de colegii mei, dintre care amintesc pe Constantin Leca - fratele lui Ion Chiriac, primul campion al Europei la box profesionist, la categoria musca, care locuia alături de Ion Coandă, Livedea cu Duzi nr. 14 și pe Capșa Boris. http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cum-am-cunoscut-o-pe-maria-t-nase-centenar-maria-t-nase ***news marin mihai/ Măiestria și sensibilitatea cântecului popular românesc - Centenar Maria Tănase marcat de Romfilatelia Romfilatelia, promotoare a valorilor și personalităților românești, introduce în circulație
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
de a îmblânzi (un control „estetic”) cadrul vegetal (n-aș vrea să trec cu vederea nici „intervenția” lui Matei Basarab, care, om gospodar și plin de respect pentru duhul autohton, poruncise ca, la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată „livedea gospod.” [livada domnească]), de a oferi condiții pentru un repaus într-un spațiu disciplinat, pătrunde riguros la Curțile Domnești românești (după cum, la fel, se răspândise după 1550 și în Occident). Grădina domnească era un spațiu vegetal privat, realizat, la început
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie o turturea sinucigașă, isterizată de singurătate. Alegoria dezvoltă o singură imagine și nu iese din cercul unor abstracțiuni previzibile. În Amărîtă turturea există mai multă mișcare lirică și o mai mare varietate de elemente (În stilul poeziei populare): flori, livede, pădure verde, ramură uscată, dumbravă adîncă, apă rece, vînătorul, cu care Însă poezia nu vine În contact În chip direct, ci prin intermediul unei fabule. CÎnd, la urmă, poetul se hotărăște să atace tema pe față: „Dar eu om de-naltă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș, În Gropi, În Mărginia Bucureștiului, Între Gîrle, La Luncă, Livedea lui Filaret, Moara Dr. Guchi, Morile Foișor, Privalul, Puțu Foișor, Ulița Grădinarilor, Ulița Măturari, Ulița Mielușelei, Ulița Paiului, Ulița Strugurari, Ulița Tabacilor, Ulița Tăierii (de vite), Vadurile Mirelui, Via Brînzaru, Vadul Moșului, Via Cupețului, Viile Paharnicului Enache Rohanu etc. Numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
strofe, în Spitalul Amorului (1850). La V. impresionează siguranța cu care paralelismul dintre om și natură, tradus în plastica imaginilor repetitive și în ritmul popular, este integrat unei alegorii a pierderii sufletului în melancolie și doliu: „Trece prin flori, prin livede,/ Nu să uită, nici nu vede.// Trece prin pădurea verde/Și să duce de se perde.[...]// Și când șade câteodată,/Tot pre ramură uscată./ Umblă prin dumbrav-adâncă,/ Nici nu bea, nici nu mănâncă.[...]// Dar eu om de naltă fire,/Decât
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Rași 43. Săveni 1. Săveni 2. Fratilesti 3. Lacusteni 4. Platonesti 44. Scînteia 1. Scînteia 2. Iazu 45. Sfîntu Gheorghe 1. Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti 1. Sinesti 2. Boteni 3. Catrunesti 4. Hagiesti 5. Lilieci 6. Livedea 47. Stelnica 1. Stelnica 2. Maltezi 3. Retezatu 48. Sudiți 1. Sudiți 2. Gură Văii 49. Valea Ciorii 1. Valea Ciorii 2. Bucșa 3. Dumitresti 4. Murgeanca 50. Valea Măcrișului 1. Valea Măcrișului 2. Grindasi 51. Vlădeni 1. Vlădeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────── JUDEȚUL
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
monastirei Răchitoasa În Întindere ca de 114 falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova În Întindere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oficial la 9/22 mai 1914). 151. Pe locul Ateneului Român de astăzi se afla grădina Episcopiei, una dintre cele mai vechi grădini din București, cuprinsă între Calea Victoriei și strada Nicolae Golescu (ulița Poșta Veche); grădina fusese proprietatea familiei Văcărescu („livedea Văcărescului“), apoi a Episcopiei de Râmnic care avea aici un metoc; grădina a fost modernizată prin 1872, devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
147; I.V. Socec (librăria-editură) 114, 147, 148, 175; H.C. Wartha (librăria editură) liceul: Matei Basarab, Sf. Gheorghe 122; Sf. Sava: 5, 50, 54-56, 108, 113, 118, 124, 131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 l’Indépendance Roumaine (localul): 119 livedea Văcărescului: 121 Lucrătorul român (redacția): 129 magazinul (v. și băcănia): Stancu R. Becheanu 123; Gh. Coemgiopolu 149; A.B. Dancovici 149, 398; „La Globul verde“ 123; Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
6,5 Periați Perieți 10,3 Misleanu 10,9 Stejaru 2,9 Roșiori Roșiori 0,3 Sărățeni Sărățeni 3,9 Săveni Săveni 2,4 Sfântă Gheorghe Sfântu Gheorghe 3,3 Malu 2,5 Butoiu 1,5 Sinești Sinești 2,7 Livedea 0,9 Cloșca 0,2 Lilieci 5,8 Boteni 2,0 Hagiești 2,2 Cătrunești 0,4 Sudiți Sudiți 3,5 Gură Văii 4,3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL IALOMIȚA 33 comune 65 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IAȘI Brăești Brăiești 21,3 Comarna Cormarna 1,0
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
de la G.A.S., un imobil compus din o casă cu 5 încăperi, o remiză, un patul, 2 magazii pentru cereale, un grajd, o cocina și un coteț pentru păsări; ... p) Gospodăriei Agricole Colective "Drumul lui Lenin" din com. Catrunesti, sătul Livedea, jud. Ilfov: 40 ha teren arabil din patrimoniul G.A.S. Leonte Filipescu-Maineasca, și din patrimoniul comunei Catrunesti 0,5000 ha teren cu 2 clădiri situate în satul Livedea; ... r) Gospodăriei Agricole Colective "11 Iunie 1948", din comuna Pechea, jud. Covurlui
HOT��RÂRE nr. 914 din 18 august 1949 privind trecerea din patrimoniul Statului, în folosinţă pe veci la Gospodăriile Agricole Colective, a mai multor bunuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128200_a_129529]
-
păsări; ... p) Gospodăriei Agricole Colective "Drumul lui Lenin" din com. Catrunesti, sătul Livedea, jud. Ilfov: 40 ha teren arabil din patrimoniul G.A.S. Leonte Filipescu-Maineasca, și din patrimoniul comunei Catrunesti 0,5000 ha teren cu 2 clădiri situate în satul Livedea; ... r) Gospodăriei Agricole Colective "11 Iunie 1948", din comuna Pechea, jud. Covurlui: una casă de locuit cu 4 camere; una casă de locuit cu 6 camere; un grajd; una magazie pentru cereale, un patul și 20 ha teren arabil, situat
HOT��RÂRE nr. 914 din 18 august 1949 privind trecerea din patrimoniul Statului, în folosinţă pe veci la Gospodăriile Agricole Colective, a mai multor bunuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128200_a_129529]
-
46", coloana 3 va avea următorul cuprins: "str. Bulevardul cel Mare pe o lungime de 1.330 m", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "36.907,5"; - la poziția nr. 9, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Dc 19 Livedea - Boteni - pietruit sat Livedea", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum din DN 2 București-Urziceni până în satul Livedea la biserică, pe o lungime de 2.000 m", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "49.950"; - la poziția nr. 10
HOTĂRÂRE nr. 601 din 23 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225034_a_226363]