560 matches
-
bumbac alb pe mâini. - Bună Getuța! Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că mă sufoc, răspunse ea precipitat, lividă în obraji din cauza evenimentelor ce au surprins-o, cu ochii adânciți în orbite și fără de sclipirea de inteligență ce-o avea de obicei. Părea un om dărâmat de efectele unui eveniment căruia nu-i putea face față. - Dar ce ți
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
din cămările lui goale ne-a dat puțin să înmulțim puținul. și atât l-am înmulțit că nu ne mai recunoaștem. pe abel căinatul nu l-am omorât eu minte cartea. se auzea în cartierul drumul taberei de o umbră lividă sub o grozavă piatră. că l-au găsit dându-mă drept abel. și l-au mâncat că era așa păcat de carnea lui bună. l-au mâncat pe cain și au crezut că e abel. avea ochii deschiși. ochii deschiși
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1456012638.html [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
un chimval daurit: Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ce-am rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă!// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
se pregătesc să tempereze anchetele DNA, vor să ducă abuzul în serviciu în afara zonei penale și să ne scoată tehnocrația din cap, îmbrăcând-o în incompetență și bâlbă. Memorie colectivă de 3 secunde au toți cei care au uitat fețele livide ale liderilor politici în noiembrie 2014, promițând că au înțeles semnalul românilor și-și vor reforma partidele, ridicând imunități la foc automat în Parlament și desprinzându-se de trecut. Azi, în România, închisoarea cu suspendare este echivalată în gura mare
Revolta dusă niciodată la capăt în țara minciunilor sponsored by https://republica.ro/revolta-dusa-niciodata-la-capat_2 [Corola-blog/BlogPost/339122_a_340451]
-
țară agonizantă, cu o economie muribundă și cu locuitori fără o cât de câtă perspectivă, căzută acrobatic, direct în groapa morții, cu frunza metastazei pe siglă...! O țară cu femei călătoare ce-și întrețin tenul în Occident și cu bărbații livizi și singuratici prin taverne mizerabile și ieftine, o țară cu „moși crăciuni”, săraci lipiți, cu traista goală, ori „moși crăciuni” turmentați, bâjbâind pe la uși, ca să ceară ceva, nu ca să dăruiască, trăiește an de an, la sărbătorile iernii, nopți de coșmar
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
au strivit - gonit din casă și din fire de-și lăsă și cer și soare-n părăsire... *** VREMURI FĂRĂ CEAS păsări vremuiesc cu glasuri sure vremea nu mai știe cum să fie vântul bate parcă stă să-njure o lume lividă - vineție așteptăm să fie iarnă - -a câta oară ? - urmele să ni se șteargă în zăpezi ...cârd de gânduri - cârd de ciori coboară făcând întuneric beznă la nămiezi am uitat să-ntorc vreun ceas să meargă stau la geam și-aștept
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Vremuri_fara_ceas.html [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CANDID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Domnul acela din oglindă livid De-o veșnicie mă privește candid Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă Sora mea mâine este mireasă Parcă adoarme și cade în unde Și somnul l-ar duce și nu are unde Îl spală zefirul și iar
CANDID de ION UNTARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Candid_ion_untaru_1328364184.html [Corola-blog/BlogPost/346654_a_347983]
-
carne! Mâini nevăzute aruncă otrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă, în timp ce stranii senzații mă răscolesc. Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează. - Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu lacrimi șiroindu'i obrazul livid. un suflet pustiu; rătăcind pierdut pe drumul spinos către niciunde! Mă dor pașii lui care'și târâsc neputința cu urme de sânge prin glod și tărână. Mă doare mirarea ce'și amprentează adânc în creier sentimentul inutilității mele, al nimicului
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1431856417.html [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
spus: - Ce bine că ați venit, fată... Te-a căutat cineva la telefon, de mai multe ori... Insista, era agitată... Era o femeie și voia doar cu tine să vorbească... A spus să o suni. - Cine? întrebă Emanuela speriată, devenind lividă la față cu fiecare cuvânt rostit de mama ei... Cine a sunat? - Nu mi-a spus numele, maică..., deși am întrebat-o... Doar repeta să o suni. Emanuela puse mâna tremurând pe telefon și o sună pe Simona, gândindu-se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
-și permit De un sfert de veac de viață Ceea ce i-au ispitit.. . Văd copiii la vitrine Zăbovind și salivând: Galantarele sunt pline, Dar postesc poftind în gând... Când și când câte-o gravidă Nu găsește mărunțiș, Are cearcăne,-i lividă Și postește pe furiș... Unii pe la coș aruncă Resturi, coji, firimituri... Postesc cei fără de muncă Hrănind astfel multe guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi și triști; postesc... Doamne
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426342963.html [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia Ș-ntregul Univers
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Rostogolit prin raze de aur și de-argint,Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale;Mi-s gândurile arse de astre-n labirintCe se prefac în cioburi ș-n aripi abisale.Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire,Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând,Plutesc printre himere prin marea strălucireConsolidând tăcerea din aerul plăpând.Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct,Un punct devine Terra, un punct e Galaxiaș-ntregul Univers devine-n mine
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
pe piramida socială, care este lipsită de șuvoiul energetic al unei piramide obișnuite, dimpotrivă, este înconjurată de un vifor care îngheață cele mai multe inimi. Apa mării este balsam catifelat, reconfortant. Soarele ne îmbrîtisează din înalt. Întoarcem spre el chipuri încă albe, livide. El va împrumuta pielii o părere din aurul sau, care se prelinge spre noi cu fiecare rază binecuvântata. Dacă la duș am urmat faleză, întoarcerea o facem de-a lungul plajei. Valurile se sparg lângă picioarele noastre, apa amestecata cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
cu idealuri Ce zbucium de finaluri și-nceputuri... Se-ntrec pe ceruri mii de Perseide Doar serafimii scriu cu aripi albe Pe-ntunecimi ce se întrec, perfide, Să-ntoarne stele, înșirate-n salbe, Spre un pătrar de lună deocheată. Pe frunți livide, umbre răsucite Din evantaiul lui „a fost odată” Trec spre apusuri reci, nestingherite, Rodind văpăi și limbi de foc șirete. Nisipul fin s-a-namorat de valuri Doar visele-au rămas să se îmbete Când amuțesc viorile pe maluri... --------------------------------------------- Georgeta RESTEMAN Săcuieu
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1407908721.html [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ BUCHETUL DIN FLORI DE CÂMP Pe chipul Oliei zâmbetul dispăru încet.Șuvița blondă care îi cădea mereu pe frunte nu o mai deranja. Obrajii căpătau o culoare livida lăsând roșeața să alunece pe gâtul subțire. Ochii albaștri se măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
viață, cel aflat în agonie are - pe lângă vederea spațială tridimensională - și o vedere astrală. Ceea ce înseamnă că vede în ... lumea de dincolo ! Respectivul muribund (nu are importanță cine era persoana) se regăsea foarte aproape de marea trecere. Brusc, își întoarse fața lividă către mine și - cu o voce slăbită, sacadată - mă întrebă mirat. - Cine sunt cei doi bărbați care stau la masă ? Nu-i cunosc. Ce caută ei în casa mea ? În încăpere se aflau fiica persoanei în cauză, eu și cu
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se-scunde lumina prin desișuri de ceață zăpada scrâșnește sub un zâmbet livid, se strâng primăveri pe sub iriși de gheață și pașii îți sună ca o daltă-ntr-un zid. Te uiți pe sub chipu-mi urmărind o nălucă eu tac și ascult doar tăceri de vinil, pereții scobesc pe sub pielea-ți de nucă
SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462686946.html [Corola-blog/BlogPost/382623_a_383952]
-
evenimentele din familia ei, pășind mai departe spre clasa unde avea curs, ținându-și catalogul și culegerea de matematică sub braț. Gestul colegului și prietenului său îi aduse pentru câteva secunde o strălucire în ochi și puțină culoare în obrajii livizi. Nu se simțea singură, părăsită de toți în necazul ei. Nu știa prea multe despre afacerile soțului. Nu s-a băgat în nimic din tot ce făcea el, nici când era un simplu avocat și nici când s-a apucat
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
O potecă șerpuită, / Plină de mister” (Cana de lacrimi). Desigur, nu e mult, dar nici puțin, având în vedere că, goi venim pe lume și tot așa plecăm, cu mâinile goale, dar cu un șarpe de ceară încolăcit pe mâinile livide. Sunt și viziuni apocaliptice, într-o zi cu cer plumburiu: „Cerul plumburiu acoperă brazii, / Iar străzile sunt pline de cioburi.../ Aerul încă miroase a sulf. / Capete de petarde și rachete / Răsar din litiera ruginie.../ Copiii aleargă pe role / De ici
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
Din Vinci, satul cel învecinat. Și ne mai spune că, de fapt, Gioconda E o strămoașă a ei mai zâmbăreață, Iar Leonardo - mai spune legenda A îndrăgit-o și-ar fi vrut-o soață. Când a cerut-o, era cam lividă Că o duruse-un dinte și...l-a scos Și cum nu putea gura să-și deschidă Doar a zâmbit, puțin misterios. Vom adăsta noaptea-n cocheta casă În parfum de leandri și petunii, Vom mânca paste, iară după masă
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459841922.html [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
câmpia inimii mele!`` (Ianuarie gri). O iarnă fantastică în care norul ``emigrează``, supus și el unui destin : ``Unde te duci? Unde clipa ``m-așază``... (Voaluri de abur) Iarna se lasă ``răsfoită`` de priviri... Pare ``clădită`` din umbra cu chipu-i livid, împodobită cu ``înghețata cunună de stele`` (Iarna). Gerul stăpânește deopotrivă teluricul și cosmicul. Anotimpul hibernal se preface în ``tabloul de zăpadă``, cadrul în care tremură începutul de iubire, atras de ``fulgi pufoși ca niște pui ``. Trezirea miraculoasă a naturii după
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
sunteți părinți și că este spre binele ei. Nicolae înțepenise pe scaun, simțind cum sângele îi părăsește corpul. Acei fiori de gheață care-i simțise în ultima perioadă pe șira spinării, acum puneau stăpânire pe fiecare părticică din organism, devenise livid și nu se mai putea mișca. Gura-i era uscată și buzele refuzau să se miște pentru a reuși să articuleze sunetul ce exprima necesitatea imperioasă pentru puțină apă. Lena, care vorbise întruna fără a respira, fiind cu spatele la Nicolae, nu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CANDID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 746 din 15 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Domnul acela din oglindă livid De-o veșnicie mă privește candid Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă Sora mea mâine este mireasă Parcă adoarme și cade în unde Și somnul l-ar duce și nu are unde Îl spală zefirul și iar
CANDID de ION UNTARU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Candid_ion_untaru_1358319484.html [Corola-blog/BlogPost/348800_a_350129]