KorAP: Find »[drukola/base=lobular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

90 matches

Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821

Pe secțiune de culoare castaniu-gălbuie cu desenul vascular evident, consistentă diminuată. Vezicula biliara conține circa 2 ml bilă de culoare maroniu verzuie. Mucoasa catifelata, cu aspect muriform. Pancreasul: micșorat ca volum, consistentă crescută. Pe secțiune de culoare cenusiu-gălbuie, cu desenul lobular estompat." etc. Există însă, în special în procesul-verbal întocmit de Procuratură, pasaje de o expresivitate involuntara (pentru a relua productivă idee a lui Eugen Negrici). Descrierea rece, oficială, mai putin folosită în literatura și netransformata încă într-o convenție literară

MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu (1999) [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794

a fost făcută în țesut macroscopic sănătos. Hemostaza completă s-a efectuat folosind diatermia bipolară. Evoluția postoperatorie a fost simplă, fără complicații locale. La un an după intervenția chirurgicală nu sunt semne de recidivă locală. Examenul histopatologic a evidențiat proliferarea lobulară de vase capilare turgescente, compacte, cu formare de structuri nodulare, dens celulare; proliferările vasculare sunt localizate în derm și pătrund în hipoderm . Peritumoral și intratumoral sunt prezente focare de infiltrat inflamator limfocitar și de inflamație granulomatoasă cu histiocite multinucleate tip

Revista Medicală Română by Adriana Dănilă (2014) [Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

lichid tulbure; intestinele sunt destinse de gaze, cu conținutul corespunzător segmentelor anatomice; ficatul cca 3.000 g, cu capsula netedă, lucioasă, întinsă și marginea inferioară ascuțită, de culoare brună roșiatică; pe secțiuni de culoare brună-roșiatică, de consistență scăzută, cu desen lobular șters; pe suprafața de secțiune se scurge sânge lichid închis la culoare; pancreasul cenușiu-gălbui, sclera-edematos; splina cca 300g, cu capsula ușor încrețită, pe secțiune de culoare roșiatică-violacee, medulară violacee și contrast cortio-medular estompat; vezica urinară cu mucoasă cenușie-albicioasă și conține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-journal/Journalistic/63589_a_64914

mai mult de 10 ani, cresc riscul dezvoltării carcinomului ductal de sân. Cercetătorii americani au realizat un studiu pe 2.763 femei, cu vârste cuprinse între 55-74 ani și apărut în revista. Rezultatul a arătat că riscul apariției unui carcinom lobular a crescut de 2,6 ori pentru femeile care au luat antihipertensive. 880 de femei au dezvoltat un carcinom agresiv de sân și 1027 un carcinom lobular avansat. Un număr de 856 nu s-a constatat niciun fel de tumoră

Ce medicamente cresc riscul de cancer la sân by Covrig Roxana (2013) [Corola-journal/Journalistic/63589_a_64914]
ani și apărut în revista. Rezultatul a arătat că riscul apariției unui carcinom lobular a crescut de 2,6 ori pentru femeile care au luat antihipertensive. 880 de femei au dezvoltat un carcinom agresiv de sân și 1027 un carcinom lobular avansat. Un număr de 856 nu s-a constatat niciun fel de tumoră, scrie doctorulzilei.ro. Cercetătorii au mai arătat că tratamentele cu betablocantele sau diureticele nu duc la creșterea riscului de cancer la sân.

Ce medicamente cresc riscul de cancer la sân by Covrig Roxana (2013) [Corola-journal/Journalistic/63589_a_64914]
Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293

cancerelor mamare a dovedit-o schema lui Ackerman, conform căreia tumorile sunt departajate în patru tipuri cu malignitate progresiv crescândă: -tipul I, tumori neinvazive, nemetastazante: carcinoame intraductale; -tipul II, tumori invazive, rar metastazante: adenocarcinoame bine diferențiate, carcinoame medulare, mucipare, papilifere, lobulare; -tipul III, tumori invazive, moderat metastazante: adenocarcinoame infilfrative, carcinoame intraductale cu invazie stromală; -tipul IV, tumori invazive, cu metastazare ridicată: carcinoame trabeculare lipsite de diferențiere glandulară și toate variantele de tumori care invadează vasele sangvine. Valoarea prognostică a tipului histologic

Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741

în mod corect boala. Astfel, după cum precizează doctrina 2 și practica medicală, DCIS (ductal carcinoma in situ) este o leziune premalignă, care poate fi tratată chirurgical pentru a obține margini negative, și, uneori, cu radioterapie sau mastectomie. Spre deosebire de DCIS, LCIS (lobular carcinoma in situ) și ADH (atypical duct hyperplasia) sunt doar semne - „markeri“ - care indică riscul privind ambii sâni și starea lor poate fi menținută stabilă doar prin supraveghere. Din această diferențiere, se consideră a constitui o sursă de malpraxis medical

MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
situ, drept carcinom ductal invaziv. Prejudiciul rezultă dacă mastectomia se realizează fără a face mai întâi o biopsie excizională a leziunilor sau dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timp ce se procedează și la biopsia excizională; b) Diagnosticul incorect al carcinomului lobular in situ, drept carcinom ductal de grad redus. Deoarece LCIS este doar marker de risc ridicat, în timp ce DCIS este o leziune premalignă, tratamentul este total diferit. Prejudicierea pacientei apare dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timpul biopsiei excizionale; c) Neobservarea

MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
de risc ridicat, în timp ce DCIS este o leziune premalignă, tratamentul este total diferit. Prejudicierea pacientei apare dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timpul biopsiei excizionale; c) Neobservarea la timp a focarelor reduse ca dimensiuni, dar ușor de recunoscut, ale carcinomului lobular invaziv. La fel de gravă ca și incompetența sau pregătirea necorespunzătoare este și încrederea excesivă a medicului în propria opțiune și în propriul diagnostic și privarea pacientului fie de o a doua opinie, fie - mai mult - de opinia unui specialist, cu reală

MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

des utilizând laserul). 5. Tehnici de reconstrucție 3-D. Acum și 4-D (în funcție de timp a 4-a dimensiune). 6. Imagistică cu frecvență-înaltă; 7.Metode de caracterizare tisulară IVUS este capabil de a identifica trombul pe o imagine de bună calitate (masă lobulară, ocazional cu canale incomplete, țesut “scintilant”) și de a-l diferenția de placa lipidică (“placa moale”). Avantaje Dezavantaje extensie a tratamentelor nechirugicale de dezobstrucție : vizualizarea leziunii asigură un tratament mai bun; unghiul drept de emergență a fascicolului de ultrasunete; studiul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

transformări. Se pare că nu doza totală de clorură de sodiu este importantă, ci concentrația sa. Secreția redusă de acid gastric și refluxul alcalin iatrogen (rezecție gastrică, 18 b. Histopatologie Cancerul pavimentos esofagian Tumora cel mai frecvent are o arhitectură lobulară mai rar trabeculară sau cordonală. După gradul de diferențiere celulară se disting 3 forme: a. Forma bine diferențiată Celulele sunt poligonale cu numeroase punți de unire. Atipiile nucleocitoplasmatice sunt ușor marcate. Există o maturare cheratozică variabilă fie cu aspect parakeratozic

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

tumorale crescute ale oncoproteinei HER-2 pot fi candidați la tratamentul cu trastuzumab - un anticorp monoclonal umanizat anti-HER-2. În cancerul mamar, prezența oncoproteinei HER-2 la nivel crescut ca și amplificarea genei sunt asociate cu carcinoamele ductale și mai puțin cu cele lobulare, un grad ridicat de diferențiere, aneuploidia ADN, rată ridicată de proliferare, negativitatea receptorilor hormonali, mutația p53, amplificarea topoizomerazei IIα precum și cu alterarea altor biomarkeri moleculari ai invaziei și metastazării (Ross și colab., 2004). Rezultatele amplificării genei her-2 în tumora primară

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență locală după rezecție [11]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE BENIGNE Anatomia patologică Aspect macroscopic Macroscopic, tumorile fibroase pleurale localizate benigne se prezintă ca o masă solitară lobulară, încapsulată, solidă, atașată de pleură printr-un pedicul bine vascularizat sau printr-o bază largă, acoperită de o capsulă netedă strălucitoare. Pe secțiune se constată o masă uniformă sau nodulară, solidă, de culoare gri palid, cu aspect „whorled” caracteristic sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692

Malignitatea se observă arareori în leziunile mai mici de 4 cm diametru, iar prezența unui nodul mural este sugestiva de malignitate cu o sensibilitate de 100% și o specificitate de 98% [76]. Rezonanță magnetică Decelează o leziune macrochistică, de aspect lobular, de mărime medie de 8 cm, localizată în corp și coadă pancreasului, fără comunicare cu ductul Wirsung, cu accentuare a semnalului T2 la nivelul pereților și septelor [75]. Ecoendoscopia Este cea mai performantă explorare imagistică pentru a evalua micile modificări

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622

din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul clasic al ficatului este înconjurat, în medie, de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
Corola-website/Law/139583_a_140912

Criterii clinice (majore): - ficat îndurat și splenomegalie; - ficat îndurat și icter sau subicter prelungit; - steluțe vasculare multiple. Criterii morfologice (majore): - puncție bioptica heptica (efectuată în unități specializate) indicatoare de procese inflamatorii infiltrative portale și periportale cu invadarea evidență a periferiei lobulare, cu hiperplazia sistemului Kupfferian eventual cu noduli inflamatori interlobulari. Leziuni distrofice parenchimatoase variate; - echografie (efectuată în spitale sau clinici universitare) cu elemente caracteristice. Criterii paraclinice: - electroforeza cu albumine între 35-45% și/sau gamaglobuline peste 30% (peste de 2 ori valoarea

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
10% la 45 min.; - bilirubinemie peste 2 mg%. Pentru diagnostic sunt necesare cel puțin două semne majore (de preferat din planul clinic și morfologic) sau un semn major și două semne paraclinice. 2. Hepatite cronice persitente (neevolutive, fără leziuni agresive lobulare). În această categorie se include hepatitele cronice care întrunesc minimum de semne pentru hepatite cronice active dar care la examene repetate, nu s-au agravat, nici nu au retrocedat evident. 3. Hepatite cronice inactive (stabilizate, reziduale, cicatriciale): - hepatomegalie moderată sau

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
clinice (majore): - ficat atrofic sau hipertrofic cu marginea interioară taioas și suprafață neregulata; - splenomegalie marcată; - semnele de hipertensiune portala (circulație colaterala și/sau ascita). Criterii morfologice (majore): - puncție bioptica hepatică cu aspecte de scleroza perilobulara și intralobulara, cu pierderea structurii lobulare și noduri de regenerare parenchimatoasa. Variate modificări distrofice parenchimatoase; - echografie cu semne caracteristice la nivelul ficatului și cele de hipertensiune portala. Criterti paraclinice: - cele de la hepatitele cronice active; - varice esofagiene (radiologic sau endoscopic). Pentru diagnostic sunt necesare minimum două semne

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

receptorii steroidieni [124]; markerii invaziei locale [96,124,142]; metaloproteinaze [24,48]; alterări genetice [45,73,76]. TIPURILE HISTOLOGICE DE CANCER MAMAR Examenul histopatologic al tumorii permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Din punct de vedere al tipurilor histologice, carcinomul mamar este foarte variat, unele din aceste variante prezentând corelații clinice și prognostice [138]. Clasificarea histologică a carcinomului mamar (OMS 1981) are la bază criteriile histologic și histogenetic. Sunt incluse mai multe

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
foarte variat, unele din aceste variante prezentând corelații clinice și prognostice [138]. Clasificarea histologică a carcinomului mamar (OMS 1981) are la bază criteriile histologic și histogenetic. Sunt incluse mai multe categorii [363,386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la bază criteriile histologic și histogenetic. Sunt incluse mai multe categorii [363,386]: Carcinoame neinvazive Carcinomul intraductal Boala Paget Carcinomul lobular in situ Carcinoame invazive Carcinomul ductal invaziv Boala Paget a mamelonului Carcinomul ductal invaziv cu componentă intraductală predominantă; Carcinom lobular invaziv Carcinom medular Carcinom mucinos Carcinom papilar invaziv Carcinom tubular Carcinom adenoid chistic Carcinom secretor (juvenil) Carcinom apocrin Carcinom cu metaplazie Carcinom cu celule giganze osteoclast-like Carcinom hipersecretor chistic invaziv Carcinom cu diferențiere endocrină Carcinom cu acumulare de glicogen Carcinom

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la bărbat Carcinom la copil Carcinomul ductal in situ se caracterizează prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală. Prezintă patru tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ interesează canaliculele intralobulare, ce prezintă disten-sie și sunt distorsionate de o populație uniformă de celule de talie mică sau moderată, cu nucleu rotund, cu cromatina bine structurată și cu puține mitoze. În carcinomul ductal invaziv apar o serie

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
carcinom metaplastic: squamos și pseudo sarcomatos (cu prognostic nefavorabil). Carcinomul papilar reprezintă 1-2% din carcinoamele mamare. Histologic sunt carcinoame care formează mase în care predomină creșteri de tip frondos. Frecvent apar scurgeri mamelonare. Metastazele ganglionare sunt relativ puțin frecevente Carcinomul lobular infiltrativ reprezintă 14% din carcinoamele invazive [414]. Leziunea este insuficient delimitată, cu tendință la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la care au apărut recurențele fiind evidentă, cel puțin pentru T1 și T2. La cazurile cu tumori ce nu sunt însoțite de adenopatie axilară, la care diametrul maxim al tumorii nu depășește 1 cm. iar tipul histologic este ductal sau lobular sau la cele cu diametre mai mici de 3 cm. de tip histologic special (mucinos, papilar, tubular, medular sau adenochistic) prognosticul este foarte bun [97]. Sunt autori care nu iau în considerare semnificația prognostică a dimensiunilor tumorale în cazurile fără

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tumoral prezintă relații semnificative cu: invazia ganglionară; numărul ganglionilor invadați; rata recurențelor; supraviețuirea globală; procesul de metastazare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Examenul histopatologic al tumorii permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Obiectivele studiului sunt de a identifica formele histologice de cancer mamar la pacientele din lotul studiat, gradul lor de diferențiere, influența asupra altor parametri tumorali (invazia ganglionară) precum și relația cu alți markeri tumorali luați în studiu (ER, PR, c-erbB

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]