14,092 matches
-
plăcere va ține în seara aceasta o conferință publică la Teatrul D. Maria II... Această conferință va fi pentru mine prima probă a focului în Portugalia. Vechiul teatru este situat în Piața Rossio. Mult înainte de ora stabilită pentru începerea conferinței, localul era complet ocupat de un public care mi s-a părut cam surescitat. În fundalul scenei deschise se vedea o masă lungă împodobită cu flori. (Ah! Faimoasele, formalele, ultraplictisitoarele mese de la ceremoniile publice, la care iau loc autoritățile și așa-
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
and active the rest of the time? Research helps uș în this regard. În this article we present conclusions supported by surveys conducted în recent years by the InfoPolitic Center for Studies and Research (SITC), for the Multimedia Foundation for Local Democracy.The list of questions is extensive because it takes into account a huge dissonance noticed during the 90s by people în our generation - the great distance from words to actions! Romanians received rights and freedoms which, from our point
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cooperatives, unions etc.). A person with a high degree of community participation trusts people, is prone to involvement în the community, is caring and helps relatives or neighbors, often discussed local projects with friends, is willing to get involved în local activities. - Electoral participation - it is easy to understand (it refers not only to turnout, but also to participation în elections by running for office or involvement în the campaign). A person with a high degree of electoral participation hâș confidence
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
or, this is what citizens and the civil society want and it is not a goal for parties (nor for their leaderships).Similarly, civic participation (essential for the life of civil society) or community participation (essential for the cohesion of local communities) should be functions and purposes for civil society, not for parties. Șo, if we see that only electoral participation works and the other do not, it means that we see a performance evaluation for institutions that support different types
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
political literacy) and the Anglo-Saxon tradition shall be inquired from three perspectives: 1. Aș a step-by-step evolution; 2. Aș an ideal standard of political civilization; 3. Aș a mediation formulă between opposite realities and principles (absolutism - democracy/ constituțional monarchy; centralisation - local autonomy/ federalism etc.). În the first part of the article, I propose a list of English words that are imported în the Romanian language of the 19th century and are puț into circulation by the speeches delivered în the Romanian
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Augustin Ioan. Zice Dorin Ștefan: Instalația este o interfață între carte și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
frecventat-o în studenție. Mi-l aduc aminte și pe Adrian Cioroianu printre clienți, mai înainte să dea în politică. Pescarul adolescenței mele, prin anii 70, era locul de intilnire a avocaților și studenților invitați. Mă bucur să citesc că localul a rămas la nivelul de atunci, nivel cu nimic mai prejos că cel al localurilor pariziene și londoneze pe care le-am vizitat de-a lungul anilor. I’ve been there too...și am băut o Frâncușa de Cotnari...mmmmmm
Pescarul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82842_a_84167]
-
înainte să dea în politică. Pescarul adolescenței mele, prin anii 70, era locul de intilnire a avocaților și studenților invitați. Mă bucur să citesc că localul a rămas la nivelul de atunci, nivel cu nimic mai prejos că cel al localurilor pariziene și londoneze pe care le-am vizitat de-a lungul anilor. I’ve been there too...și am băut o Frâncușa de Cotnari...mmmmmm:) și devine din ce in ce mai interesant când încep și lăutarii să-i cânte câte una veche la
Pescarul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82842_a_84167]
-
întreg de cârciumi unde poți să-i asculți. Nu cântă doar cei plătiți s-o facă, dacă ai noroc poți s-o aculti și pe bucătăreasa, si pe omul de la garderobă și chiar și pe unul sau doi dintre clienții localului. Pe o stradă din Lisabona o femeie în vârstă cântă fado acompaniata de un chitarist. O fac pentru ceva mărunțiș. Un domn bine îmbrăcat se oprește lângă ei și cântă în duet cu bătrânica. Doamna care îl însoțește pare soția
Fado impromptu la Lisboa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83002_a_84327]
-
nimeni...nimeni care se plimbă/ține de mână/săruta...brusc de ‘ziua indragostilor’ îi apucă pe toți, right? eu de valentine’s day am mers la teatru cu prietenele mele după care am încercat să găsim un loc într’un local (între tone de iubareți). toată lumea extrem de surprinsă...de ce să ieși pe 14 febr cu altcineva decât un tip? poate pt că eu ‘sărbătoresc’ în fiecare zi cu lumea la care chiar țin... ca să trec la o altă chestie...mi se
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
Am ajuns sâmbătă noapte în , clubul de fitze deschis în Floreasca, despre care imi trecuseră pe la urechi mai mereu lucruri bune. E drept că era vorba despre evenimente de PR, organizate la ceas de seară, nu în toiul nopții. Fauna localului nu m-a surprins, sunt obișnuit cu cocktailul de fotomodele, copii de bani gata și fetze de mafiotzi. Lumea era, totuși, măi spălata decât în Kristal și, cu siguranta, oferta de droguri era mult limitată. Câteva figuri stilate completau, totuși
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
Gelu Barbu, lucruri care te-au marcat? - În luna iulie s-a petrecut reîntâlnirea mea miraculoasă cu zeul dansului Misa Barâsnikov, care a venit împreună cu compania să în Las Pălmaș pentru a da câteva reprezentații. Repetițiile s-au făcut în localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu cincisprezece ani mai mare decât el. Cand a coborât acum din mașină, la Las Pălmaș
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
genul proxim al definiției este "substanță medicamentoasă". La aproape toate denumirile specifice - hașiș, marijuana, canabis, opiu, cocaină, heroină - definiția e "meliorativă", punînd în relief întrebuințările pozitive ale substanțelor: cocaina e un "alcaloid extras din frunzele de coca, întrbuințat ca anestezic local și ca stupefiant"; heroina - "medicament derivat din morfină, cu acțiune analgezică și stupefiantă" etc. Desigur, o asemenea tratare nu e nejustificată din punct de vedere științific; după cum nu e automat preferabilă maniera explicit contextualizată a altor dicționare (The Concise Oxford
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
simple. Ipotezele devin concluzii. Minciunile devin adevăruri. Cîrciumile și cafenelele sînt bune conducătoare de prejudecată pentru că au tot atîtea canale de răspîndire a informației cîți clienți le frecventează. Dacă auzi a doua oară aceeași enormitate despre un om, la un local diferit, înseamnă că e vorba de un adevăr verificat: îl poți spune mai departe cu conștiința împăcată. Cînd auzi enormitatea a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
elucubrații și se afișează cele mai năucitoare goluri de cultură, cîrciuma, cafeneaua și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine în scurt timp un amic. întîlnirile monotone se fac brusc palpitante cînd sînt colorate de bîrfă. Seri cu prietenia atît de subțiată încît se deșiră sînt salvate de critica groasă. Conversația
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
a exercițiului critic făcut după ureche, cu un talent care te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui Arghezi despre �instituția literară Capșa": aici se fac și se desfac gloriile scriitoricești, cine e prost la Capșa nu poate fi deștept în
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
istoriile literare. Prioritatea urechii care ascultă față de ochii care citesc nu ține de generație, ci de înclinație, nu ține de o grupare (revistă) literară, ci de grupuscule de amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară, ci cu arta de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din publicistica noastră de azi. Se citește cu urechile, nu cu ochii. Nu se scrie, se țipă. Dacă Gogol
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Întuneric și câini mulți. Ce să fac? Până la urmă nu am avut de ales și am luat-o către bariera trenului, reperul de unde venisem. La barieră era un restaurant „La Ligheru”. Cred că era ora două-trei dimineața, oameni puțini În local, care veniseră cu trenul sau care așteptau să plece, unii dormeau cu capul pe masă, fum gros de țigară, miros de picioare. Am văzut un ciomag la ușă ca o coadă de sapă de gros, l-am luat În mână
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
cea dintîi prefectul își exprima opinia că țiganilor ar trebui să li se interzică accesul în spitale, școli și facultăți. Cea de-a doua, și mai gravă, e că el, prefectul, ar fi stat de vorbă cu șeful SRI-ului local care l-ar fi informat că ziariștii l-ar fi anunțat pe șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, despre opiniile sale privitoare la țigani. De unde concluzia lui Scheele că SRI-ul îi ascultă telefonul. După dezmințirile șefului local
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
de el, La Dame blanche și Gaudeamus. De unde, coborând colina salvatoarei Parisului, dai într-o mică piațetă de restaurantul La Méthode, cu strada Descartes, lăsând în stânga străduța Laplace. Nu lipsește nici romancierul pornit în căutarea timpului pierdut, evocat pe firma localului pe care scrie apăsat La Madeleine de Proust. Istovit de atâta umblet pe jos, pe înserat, în iulie, când ziua-i lungă, mă întind pe pajiștea dindărătul Catedralei Notre Dame, să-mi trag sufletul. La un moment dat, văd o
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
și în istoria comportamentelor, în general. De altfel, tu l-ai cunoscut și ești chiar prima care mi-ai recomandat să-i trimit cartea. Încă de atunci era foarte bolnav. Totuși, a venit la prima lansare a cărții mele, în localul oferit de l'Harmattan. Am fost profund mișcată cînd mi-a trimis cîteva rînduri foarte elogioase. Era un om de o mare modestie; era implicat "în viață", dacă pot să spun așa. Nu era cărturarul rece, care rămîne în turnul
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
situația fondului de carte din Biblioteca Națională este dezastruoasă și bine cunoscută guvernanților. Dacă ei erau cu adevărat preocupați de soarta cărții românești, trebuiau să caute soluții concrete care să împiedice degradarea celor 13 milioane de volume, risipite în multe localuri și depozite insalubre, expuse creșterii pînzei de apă freatică din Capitală care a invadat subsolurile - după regularizarea greșită a albiei Dîmboviței - și accesibile cititorilor doar într-un procent mai mic de 8%. Ministerul Culturii însă nu numai că nu caută
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
atât mai mult ceea ce n-ar crede niciodată să fie, cu cât își închipuie mai puțin a fi..." (Théethéte. Platon) * Lecturi intense, și lângă ele, realitatea... Toți zac în plictiseală ca într-un sos negru... La masa mea lungă din localul ieftin, numai femei, nu știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
de celălalt sex altfel decât cu obișnuita apelațiune de la oraș și nu neapărat din cercurile selecte, fără îndoială că dânsul nu a cunoscut și prețul, întocmai cum cineva, ispitit de fericitele figuri pe geam văzute, ale unor consumatori dintr-un local de cinci stele, intră, papă, spre a i se întinde o notă de plată pe care nu o poate onora în această existență. O experiență, adică, de pe urma căreia, admițând că scapă de execuție, nu va mai pătrunde nici în birturile
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
90 e îngrozit de crimele lui Călugărul, președintele, soția acestuia și ministrul de interne sînt simple transpuneri ale unor caricaturi de ziar, un criminal de copii se ascunde în blocurile neterminate de lîngă Circul Foamei, o universitate particulară își are localurile într-o clădire dărăpănată etc. Femeile răpite sînt demonizate și violențele se multiplică: "jos, pe pămînt, hoarda s-a împlinit cu studentele din stație, cu simpatizantele prinse spontan în mișcarea ei de tăvălug. Falanga nu iartă nimic, sparge vitrine, geamuri
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]