591 matches
-
partid.// Decembrie 1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața istoriei/ municipale.// Ei sînt veri cu primarul,/ vecini cu prefectul, sînt finii/ redactorului șef.// Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează fără complezențe: „După-amiază de joi în orașul Craiova./ Tramvaie
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
mi se făcuse un irepresibil dor de ducă. Între profesori se nimerise și un membru de partid (în vremea aceea rara avis) cu care am intuit de la început că o să am probleme, ipochimenul, abia ieșit din fabrica de ingineri agricoli, localnic, căsătorit cu directoarea școlii generale din comună, avea în fibră râvna parvenirii și cum aici, în școală, mai sus decât director nu putea ajunge, își propusese să-și atingă țelul săpându-l la partid pe Drăghiceanu, lucru pe care îl
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
aproape nimic. Doar câteva crâmpeie de fotografii, fixând pe hârtia lor lucioasă urmele ghearelor unei feline uriașe, o panteră, probabil, după cum se aventura să creadă, seara, la cârciuma din satul cel mai apropiat, în fața unui pahar de gin, un bătrân localnic, foarte conștient de lașitatea cu care bogătașii excentrici își abandonează, în Anglia și aiurea, animalele de companie." , Ce face o panteră, un mascul de panteră, să zicem, părăsit pe meleaguri străine de stăpânul cinic sau inconștient?", m-am întrebat, și
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
viața de bandit, sau haiduc după unii, pentru că fura de la cei bogați și împărțea o parte din pradă cu cei săraci. La un moment dat, Terente, care era vestit pentru „bărbăția“ sa, a sechestrat timp de o săptămână două fete localnice. Când le-a eliberat, căsătoria acestor fete nu mai era posibilă, conform obiceiurilor locale. În acest fel și l-a făcut dușman pe logodnicul uneia dintre fete, care a început să însoțească jandarmii în căutările lor. La un moment dat
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
decembrie, la Jimbolia Tradiționala tăiere a porcului sau sărbătoarea de Ignat a devenit o sărbătoare așteptată în Jimbolia. În organizarea Primăriei orașului timișean, în 20 decembrie, în Piața agro-alimentară, va avea loc o adevărată sărbătoare populară, care va reuni atât localnici, cât și invitați din orașe înfrățite cu Jimbolia. Cu începere de la ora 10, vor fi sacrificați mai mulți porci, care vor fi preparați după rețete proprii ale fiecărui echipaj participant. Alături de echipa Primăriei jimboliene, vor fi prezente delegații din Kikinda
Agenda2004-51-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283183_a_284512]
-
timp și rezervările. Fusese, așadar, și cea dintâi călătorie a mea cu avionul peste hotare, un IL 18 sovietic, greoi, ce mă impresionase, cu toate că făcusem armata la aviație, zburând însă pe avioane ușoare. După cum avea să ne spună un scriitor localnic, încă din prima zi, Varșovia, distrusă mereu și refăcută, cel mai bine se vede din turnul edificiului central ridicat de sovietici, din prietenie, cică, un fel de Casa Scânteii, întrucât de acolo, de sus, poți să vezi toată Varșovia, minus
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
formează cu aceste popasuri meditative un amestec rar. Memorabile sînt însă povestirile cu adevărat laconice, povestirile pur și simplu. Un bărbat matur și o femeie tînără se întîlnesc întîmplător într-un autobuz în Canada. El e în vizită, ea e localnică. Se îndrăgostesc fulgerător și în cîteva ore ajung să vorbească în amănunt despre viața lor viitoare. El coboară, ea rămîne în autobuz și nu se mai întîlnesc niciodată. Și la început autorul ne spune: "Pe ea o cheamă Carolina. în
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
își amintește artistul însuși, îl cunoaște, în casa părinților săi, pe pictorul francez Leopold Durand Durangel, ale cărui culori le va folosi în mod spontan, dar nu lipsit de semnificație. O încercare de a învăța sistematic pictura cu un profesor localnic, un anume Nicolae Rădulescu, nu va avea cine știe ce efecte, însă neîndoielnic rămâne faptul că interesul copilului pentru pictură este unul ieșit din comun. Un efect direct al acestui interes este deplasarea la București, împreună cu tatăl său, pentru a vizita o
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
zilele următoare, Teodosie nu pierdu vremea, și se folosea de bunăvoința tălmaciului, ca să povestească localnicilor pentru ce venise în Etiopia. Privitorii erau entuziasmați ce cele auzite. Nicicând n-au mai auzit asemenea cuvântări minunate. Astfel, Teodosie avea prilejul să citească localnicilor capitole întregi din Sfânta Evanghelie după Ioan. În câteva zile, reuși să citească tot manuscrisul. Cele citite îi captivară mult de tot pe locuitorii cetății, dar cel mai mult îi uimi minunea că Isus, după ce fusese răstignit, înviase a treia
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
Maria Șalaru desface acest mit și, iată, ea este agreată și iubită în comunitatea sa...! Bacăuanii sunt oameni calzi, blânzi, puțini dintre ei râvnitori a cuceri steaguri, dar mulți apărători și veneratori ai propriului blazon, mândri și ceremonioși în fața personalităților localnice. Așa se face că Maria Șalaru nu se poate ivi într-un spațiu public nicio secundă fără să atragă priviri admirative în orașul Bacău, al poetului îngândurat iremediabil, nici el purtător de căciuli cu pene de curcan, dar scriitor de
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
cu pliscuri și cu gheară Mușcând cu sârg din dânsul lăsatu-l-au scopit. Pizmașe patrupede roiau pe la picioarep Cu boturi ridicate urlând și adulmecând. Și-o fiară mai voinică se agita bolând La mijloc, ca un gâde-asistat de ajutoare. Localnic al Cytherei, născut de cerul sfânt , Tu rabzi cu resemnare insultele murdare, Plătind în felu-acesta păgânele rituale, Păcatele, ce-ți luară și dreptul la mormânt. O spânzurat ridicol îți înțeleg durerea Și, cu infama-ți soartă fraternizând deplin, Îmi strevezește
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
unul prinde calul prin spate, altul care îl apucă de gât, iar al treilea îi taie coadă. Participanții își folosesc doar mâinile. Nu au voie cu unelte sau frânghii. Festivalul a fost condamnat de cei care apără drepturile animalelor, insă localnicii s-au apărat spunând că este o oportunitate de a vedea nevoile animalelor,în caz de sunt bolnave sau infectate de paraziți. Tăierea coamei și a cozii acestora previne supraîncălzirea animalelor în lunile prea calde. După festival, caii sunt duși
Oameni VS Cai sălbatici - Tema unui festival din Spania - Galerie foto - () [Corola-journal/Journalistic/22434_a_23759]
-
frumos și voinic din Voloca, deportat în Siberia. Împreună cu alți chinuiți locuiau și în timp de iarnă, pe un ger aprig de 50 de grade, într-o colibă, unde nu li se permitea să facă foc, căci „stăpânii” lor, comuniștii localnici, le-o spuneau în față: „Voi sunteți dușmani ai poporului, de aceea trebuie să vă nimicim”. Și dacă soarta i-a zâmbit cu norocul de a se întoarce la casa părintească, la baștină, cea cu coasa în spinare l-a
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
grătar. Până și fructele de mare sunt pregătite așa.... - Este perfect,de-acolo de unde vin eu,grătarul e la mare căutare..... - Si de unde anume veniți, dacă-mi permiteți să vă întreb ? încearcă să-și lămurească curiozitatea. - Din România ! Tu? Ești localnic ? - Nu ,tot de acolo sunt și eu ,îi răspunde în cea mai curată limbă românească. - Oau ! Se pare că lumea nu e destul de mare pentru noi ,nu ne putem ascunde nicăieri ! - Așa se pare ! Mă duc să cumpăr ! Nu se
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
istorie a comunei și s-o tipărim la București! Și un album de fotografii!" Primăria, biserica, școala, monumentul și notabilitățile. Într-o săptămînă,dl Ștefan Theodorescu, artist-fotograf, Slobozia a pozat tot, chiar și pe șeful de post, deși nu era localnic. Pozele nu erau cine știe ce - artistul încă își făcea mîna în vederea expedițiilor la bîlciuri și nu stăpînea toate tainele developării. Toată comuna s-a dus la primărie să le vadă. Dl Fănică i-a fotografiat pe treptele primăriei. Preotul era în
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
puține dungi negre pe partea superioară a picioarelor, avînd talia unui cal mijlociu și urechile de o lungime extraordinară". Gazela Walleri are un gît foarte lung, care o face să semene cu o girafă. Iepurele african, Lepus somalinus, numit de localnici bahaile, e mai mic și mai puțin flocos decît omologul său european. Coarnele gazelei Soemmeringi, "negre și lungi, cu multe inele, sunt răsucite în forma unei lire". Antilopa Oryx Beisa "are forma unui catîr. Coarnele ei, în lungime aproape de un
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
își amintește artistul însuși, îl cunoaște în casa părinților săi pe pictorul francez Leopold Durand Durangel, ale cărui culori le va folosi în mod spontan, dar nu lipsit de semnificație. O încercare de a învăța sistematic pictura cu un profesor localnic, un anume Nicolae Rădulescu, nu va avea cine știe ce efecte, însă neîndoielnic rămâne faptul că interesul copilului pentru pictură este unul ieșit din comun. Un efect direct al acestui interes este deplasarea la București, împreună cu tatăl său, pentru a vizita o
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
procese de versant determinate de formațiuni geografice mai puțin dure. După 1989, mai exact după 1991 s-au diminuat suprafețele arabile cu cca 130 ha iar explicația constă în faptul că acestea sunt situate în majoritate pe terase, numite de localnici poduri acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă cca 4, 7% (152 haă din suprafața agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
constată că fusese vizitat de un animal mare, după urmele lăsate. Pesemne că fusese un urs. Aranjă cu niște meșteri din sat, care-i ridicară un gard de toată frumusețea. Apoi toată iarna se ocupă de casă. Avea doi tineri localnici ca ajutoare, care mai mult stăteau și se uitau la el cu câtă îndemânare lucra lemnul. Ajutoarele așteptau mereu să li se dea de băut. Erau cu ochii după sculele lui, aduse de la București. Își comandase și tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E. Bratu, o mare personalitate a învățământului lespezean. Absolvent al Școlii Normale, își începe cariera la școala din Buda, în perioada primului război mondial, rămânând în conștiința localnicilor ca un profesionist deosebit, un bun sfătuitor atât pentru copii, cât și pentru părinți. Transferat la școala din Lespezi ca învățător și director, post vacant prin plecarea mentorului său, Vasile Pienescu la Pașcani, se impune ca un cadru didactic de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
relații de tip gazdă-turist similare cu cele din 2 Mai. În tot acest timp, turismul tip pensiune va funcționa fără întrerupere la 2 Mai, unde pe lângă turiștii români vor fi cazați și turiști străini. Prezența acestora apare și în mărturiile localnicilor ca o perioadă profitabilă. „Erau mulți străini, altă treabă. Cehi și polonezi, era plin... dederiști, nemți din Est au tot venit până prin ’80. Între ’80 și ’90 s-a stricat ce-a fost...”, povestește Vava, una dintre interlocutoarele intervievate (Tîrcă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
o instituție. ...Negustorii vând și cumpără, iar cei ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și pentru cei veniți din meleaguri megieșe sau din țări mai depărtate, stăpânirea orânduiește aici popas pentru vămuire... Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel de dialog interior al călugăriței de la Dealu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de la ora 16, se desfășurau antrenamentele echipei de fotbal seniori „Bradul” Vama, iar noi, copiii, eram prezenți să căscăm gura la ei, apoi să lovim o minge adevărată și să fim selecționați în două echipe de pitici de un antrenor localnic, în persoana domnului Ruxandar, salariat la CEC. După culoarea tricourilor, am fost împărțiți în două formații: „Roșii”, ce reprezentau centrul satului, cu Ionică Boșlovan, Aurel și Cornel Bulancea, Doru Cosmațchi, Gicu și Nicu Tănăsan, Sorin și Henry Stehniov, Costel Iosep-Catrina
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fie plantat în zonele amenajate din stațiile CFR) și dintr-o clădire cu birou, magazie, dormitor și bucătărie. Brigada cuprindea un număr de 10 15 muncitori conduși de șeful de echipă Ion Popescu, toți navetiști de la șes și câteva fete localnice, în afară de una puțin șchioapă, dar sexoasă, Florica, măritată mai târziu cu Mihai Balan, omul de încredere și de casă al tatei. Sâmbăta se termina programul de lucru săptămânal și muncitorii plecau acasă la țară, timp în care eu sustrăgeam cheile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vor învia, la care nu puteau răspunde nici măcar cei mai versați teologi, chiar până și cei necontaminați fie de materialismul dialectic și istoric la modă, fie de teoria cărții lui Erich von Daniken, Amintiri despre viitor-era un lucru care dădea localnicilor, prin deceniul opt, prea puține dureri de cap dar ideea cum că au fost nopți în care, zice-se, au apărut acolo în biblioteca orășenească, lumini dubioase, fără ca aceasta să fi fost descuiată de către cineva anume, sau că unul din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]