568 matches
-
ceea ce Înseamnă că ingredientele trebuie amestecate armonios, dar să-și păstreze gustul și aroma proprie. Prezența celor cinci gusturi principale (sărat, acru, amar, dulce și iute) joacă un rol Însemnat la fiecare masă. Negustorii indieni, perși, arabi au preluat de la localnici cuișoare, scorțișoară, nucșoara, macul, ghimbir, curry-ului indonezian „gulai” sau Kare. Usturoiul, chimenul și coriandru au venit din India. Portughezii au introdus de la indienii americani porumbul, roșiile, ardeiul iute, ingrediente pe care societatea locală indoneziană le-a preluat repede, alături de pește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și cumetrii, în sărbătorile de iarnă împlinind datinile, sătenii ieșeau din obișnuința apăsătoare a muncii. În zilele de sărbători ei se adunau în săli improvizate în centrul satului și la sunetul cobzelor, mai târziu și al viorilor purtate de țiganii localnici, jucau jocurile moștenite din străbuni. Când în sat au apărut școlile și manualele școlare, cei care mergeau la școală citeau în casă părinților și moșilor poveștile (de multe ori cu conținut istoric) și poeziile din cărțile de citire. Diminețile zilelor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și o schimbare de atitudine politică, Gh. Asachi, redactorul ei, rămânând străin de noile cerințe sociale și culturale ale epocii. Caracterul de publicație pentru toți românii, specific „Albinei românești”, este, de asemenea, abandonat. Noua gazetă va avea „un color mai localnic”, preocupându-se de chestiunile care puteau interesa îndeosebi pe locuitorii din stânga Milcovului. Acest regionalism, într-o vreme când ideea Unirii începuse să nu mai pară o utopie, este el însuși o mărturie a modificărilor pe care le suferise orientarea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au fost internați. Astfel: Se adună în grupuri mari pe străzile din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără a fi controlate. Primesc vizita a diferite persoane (mascate rude) ce se deplasează cu mașinile dela Iași la Podul Iloaei. Supravegherea acestor internați pare că este foarte slabă. Informație verificată. *) Adnotări: "No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
motiv în serviciul lor personal evrei sau evreice din lagăr. 4. Trupa va fi instruită și controlată spre a evita în mod desăvârșit contactul cu evreii sau evreicele și discuțiunile cu aceștia. 5. Contactul dintre evreii din lagăr și furnizorii localnici sau pasanți să fie îndeaproape supravegheat. 6. Comandanții și funcționarii lagărelor vor cerceta prin toate mijloacele posibile să afle sursa fondurilor pe care le procură evreii spre a putea trăi. 7. Cum numeroși evrei și poate din cei mai periculoși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
personal evrei sau evreice din lagăr. 3. Interzicerea ziarelor fie chiar românești. 4. Cenzurarea corespondenței. Corespondența adresată rudelor și cunoscuților din Odessa să treacă în prealabil pe la Bir. 2 al Comandamentului Militar. 5. Supravegherea contactului evreilor din lagăr cu populația localnică. 6. Percheziționarea vehiculelor furnizorilor ce vin în lagăr. 7. Semnalarea acestor furnizori la organele polițienești sau jandarmerie spre a-i supraveghea îndeaproape. 8. Comunicarea la Comandamentul Militar cel mai apropiat al tuturor zvonurilor ce se răspândesc în lagăr. 9. Semnalarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este la Râbnița, Odessa și Tiraspol, realizându-se în felul acesta un venit necesar întreținerii ghettourilor și un ajutor populației locale care poate întrebuința acești meseriași la prețuri rezonabile și aceasta cu atât mai mult cu cât lipsesc complet meseriașii localnici, iar de o problemă a românizării meseriilor nu poate fi vorba. Trebuie să subliniez încă faptul că unitățile militare au rechiziționat de la evrei 10 mașini de cusut, luându-le astfel posibilitatea de câștig. În ghettou mai sunt două orfelinate, la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Am onoare a raporta următoarele: EVREI DEPORTAȚI ÎN TRANSNISTRIA. Prin Iampol ................................ 35.276. Prin Moghilev ............................ 55.913. Prin Tiraspol ................................ 1.090. Prin Râbnița ............................... 24.570. Prin Ovidiopol ........................... 2.216. Total deportați. 119.065. EVREI AFLAȚI ÎN PREZENT ÎN TRANSNISTRIA. (inclusiv localnici) 82.921. MIȘCAREA EVREILOR LOCALNICI: Jud. Odessa .............................. 65.000 dispăruți Jud. Moghilev .......................... 4.000 dispăruți Jud. Berezovca ......................... " Jud. Ananiev ............................ " Jud. Ovidiopol .......................... " Jud. Oceacov ............................ " INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Colonel, ss. Grosu AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 159-161; Ancel, Contribuții, volumul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
EVREI DEPORTAȚI ÎN TRANSNISTRIA. Prin Iampol ................................ 35.276. Prin Moghilev ............................ 55.913. Prin Tiraspol ................................ 1.090. Prin Râbnița ............................... 24.570. Prin Ovidiopol ........................... 2.216. Total deportați. 119.065. EVREI AFLAȚI ÎN PREZENT ÎN TRANSNISTRIA. (inclusiv localnici) 82.921. MIȘCAREA EVREILOR LOCALNICI: Jud. Odessa .............................. 65.000 dispăruți Jud. Moghilev .......................... 4.000 dispăruți Jud. Berezovca ......................... " Jud. Ananiev ............................ " Jud. Ovidiopol .......................... " Jud. Oceacov ............................ " INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Colonel, ss. Grosu AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 159-161; Ancel, Contribuții, volumul II, partea a doua, p.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cazuri de tuberculoză pectorală. Aceștia, cu toate că sunt separați, nu primesc nici o îngrijrie medicală, întrucât lipsesc cu desăvârșire medicamentele. 5. Îmbrăcăminte. 90% din cei internați sunt îmbrăcați în zdrențe, producând o impresie oribilă. Hainele ce le-au avut le-au dat localnicilor, în schimbul alimentelor sau chiriei sau le-au vândut spre a-și procura alimente. De asemenea, n-au lingerie, toți fiind îmbrăcați în zdrențe, iar prin camere sunt agățate spre uscare aceste zdrențe, producând astfel o impresie cât se poate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să aibă evrei, și unde conviețuirea s'a dovedit a fi pașnică. Bineînțeles ar trebui repartizați proporțional între toate orașele din Ardeal și Vechiul Regat. Orfelinatele ar putea fi organizate în localitățile balneare sau climaterice, nefrecventate iarna, a căror populație localnică ar avea astfel și o posibilitate nouă de câștig. IV. Munca obligatorie. Trimeterea la muncă a repatriaților va fi posibilă numai după o perioadă de refacere în centrele ce se vor fixa și după ce vor fi echipați, întrucât în starea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
însuși constatările d-lui Charles Kolb, se supune Dvs. constatările făcute de subsemnatul din punctul de vedere privitor pe Marele Stat Major, Secția II-a: Evreii din ghettouri manifestă o deosebită îngrijorare din cauza apropierii frontului. Evreii evacuați, cât și evreii localnici doresc cu toții a se refugia pe teritoriul românesc -, fapt ce i-a determinat să facă intervenții în acest sens pe lângă delegatul Crucii Roșii Internaționale din Geneva, dl. Charles Kolb. Starea de spirit a acestei populații este liniștită, lucru confirmat și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare, cu diverse specii de copaci, predominant fiind stejarul și ulmul; iar în lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente, răzeșii ținând cu orice preț să fie despăgubiți cu 1.442 lei, bani dați de ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În 1856, cu prilejul procesului dintre răzeșii umbrăreșteni și sinpărtașul lor Sandu Avram, când funcționarul întocmește ceea ce el numește Lămurire de câți anume răzeși fac parte în trupul a zece bătrâni din hotarul Umbrăreștilor, la cei 57 capi de familie localnici adaugă pe „sărdariul Ioniță Hrisanti și slugar Gheorghe Hâncu sunt răzăși în zece bătrâni, iar cu locuința în poliția (orașul) Tecuci”. Există și alte situații similare, dar exemplele date sunt suficiente pentru a înțelege fenomenul la care ne-am referit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt răzăși în zece bătrâni, iar cu locuința în poliția (orașul) Tecuci”. Există și alte situații similare, dar exemplele date sunt suficiente pentru a înțelege fenomenul la care ne-am referit. Cu timpul, mulți dintre răzeșii înstrăinați își vor vinde localnicilor, cu precădere rudelor, părțile lor de răzeșie, numeroase acte de vânzare-cumpărare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla ușor explicația, la o privire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoaștem cine a fost primul învățător al școlii din Condrea, unde învățau și copiii locuitorilor din Salcia; în 1905, când se cer situații cu date despre istoricul școlilor, ele au fost prezentate de învățătorul Jan Marcu; se pare că era localnic. La data înființării primelor școli primare de stat, localitatea Torcești forma comună de sine stătătoare, purtând respectivul nume, având în componență și satul Blăjerii de Sus, așa cum s-a mai arătat. Prima școală din comuna Torcești a fost deschisă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]