185 matches
-
ipoteză incredibilă, conform căreia tot ce s-a întâmplat atunci în România a fost coordonat de Rusia și SUA și conform căreia nu a existat o revoluție în adevăratul sens al cuvântului, în decembrie 1989. George Costache era un tânăr locotenent-major din Armata Română atunci când la Timișoara au izbucnit revoltele împotriva regimului comunist. El povestește pentru DeCe News că abea la mulți de la acele evenimente a reușit să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat atunci. Timișorenii, instigați la revoltă cu
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
revoluție. Totul era un plan care se executa. Întocmai și la timp. De ce zic asta? Am avut un coleg care era mare cu partidul. Care era băgat în chestia aia. Era mai mare în grad ca mine, eu eram un locotenent-major pe vremea aia. Care a tras. N-a vrut să omoare, dar a tras către cineva, ascuns după niște chestii într-o seară, tocmai ca să creeze ideea că - vezi - tocmai în cazarmă au pătruns teroriștii și că e prăpăd. Dar
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
sergent-major; - plutonier; - plutonier-major; - plutonier-adjutant; d) pentru maiștri militari: ... - maistru militar clasa a IV-a; - maistru militar clasa a III-a; - maistru militar clasa a II-a; - maistru militar clasa I; - maistru militar principal; e) pentru ofițeri: ... - ofițeri inferiori: - sublocotenent; - locotenent; - locotenent-major; - căpitan, căpitan-locotenent pentru marină militară; - ofițeri superiori: - maior, căpitan de rangul III pentru marină militară; - locotenent-colonel, căpitan de rangul ÎI pentru marină militară; - colonel, căpitan de rangul I pentru marină militară; - generali și amirali: - general-maior, contraamiral pentru marină militară; - general-locotenent
LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106350_a_107679]
-
generalizeze. (Foarte bine face). Numai că, înțelege la fel de bine, dacă nu toți turnătorii vor fi avut profilul moral al lui „Cristian”, măcar o parte dintre ei tot trebuie să-i fi semănat. Două „povești” prezente în sumarul eseului (cea a locotenentului-major C.A. și cea a maiorului Ion Pătrulescu, responsabilul dosarului „Lungeanu”), scrise cu mare finețe prozastică, la o imaginară persoană întâi, dovedesc fără drept de apel că nu revanșa îl interesează pe Gabriel Liiceanu. El vrea cu adevărat să înțeleagă
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
activiști, muncitori și ofițeri. Unul era un muncitor de pe la Hemeiuși, avea și el o armă de vânătoare cu care a împușcat un iepure pe Cocolia din Slobozia, dar s-a auzit la raion și a fost pedepsit. Altul era un locotenent-major, Toader îl chema, care îi spunea tatălui meu că el nu se urcă în podurile oamenilor; îi era rușine de oameni și de sărăcia lor. Pentru strângerea cotelor erau fel de fel de băgători de seamă: colectori, delegați, membri în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de aspră s-ar dovedi a fi. A fost condus la corpul de gardă și trecut în arest. Ghemuit în încăperea răcoroasă a arestului și-a recăpătat respectul față de sine. Făcuse ceea ce trebuia făcut. Vestea arestării lui a ajuns la locotenentul-major Mănescu, medicul batalionului. Papp, sanitarul, i-a adus la cunoștință motivul arestării cât și alte considerente împărtășite de mai toți camarazii. Albert nu numai că era îndreptățit dar avea chiar obligația de a-i servi această lecție bucătarului încrezut. Toate
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
anilor '80. Eram deja stabilit în Australia. Mă reîntorsesem „acasă” la Oradea unde locuiau părinții mei, pentru o vizită de trei luni. Ai mei locuiau pe strada Eminescu, la două case de clădirea Cercului Militar al cărui comandant era tânărul locotenent-major Ioan Țepelea. Trecând pe stradă, îl vedeam deseori la poarta edificiului. Înalt, suplu, oacheș, milităros. Am început să ne salutăm, iar mai apoi să conversăm. Era dornic de cunoaștere. Îi plăcea să îi povestesc despre locurile pe care le-am
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
o deschidere spre piscurile înalte ale unei cariere militare împlinite. Nae și Fane, amândoi urcam treptele Academiei de Înalte Studii Militare din București, amândoi făceam primii pași în această instituție de elită a Armatei României. Eram tineri cu gradul de locotenent-major. Pe parcursul anilor de studii am fost colegi de bancă, la bine și la greu. Am cunoscut oameni deosebiți, profesori, profesioniști și specialiști ai tuturor domeniilor militare, în special în aviația militară, oameni de o înaltă ținută academică, cu vocație, dăruire
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
să surpe aceste gospodării”. „Linia partidului” și sinuozitățile acesteia influențau hotărâtor nu doar acțiunile Securității, ci și modul de gândire și exprimare a ofițerilor de securitate. Astfel, în 11 februarie 1953, în cadrul unei ședințe convocată la Ministerul Securității Statului, un locotenent-major din D.R.S.S. Timișoara sesiza existența în cadrul direcțiilor centrale și regionale de securitate a unor „probleme oportuniste”: „cum a fost la Direcția a III-a, problema așa-ziselor teorii cu privire la bande, că acestea sunt drept rezultat al măsurilor represive luate de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oamenilor muncii, al cadrelor de ofițeri și subofițeri și ai militarilor în termen din trupele de securitate. Numele muncitorilor Levădaru Ion și Bucescu Romulus; țăranilor Cernescu Lazăr, Pârvu Dumitru și Andrei Gheorghe; inginerului Vențu Petru; ofițerilor: maior post-mortem Vieru Constantin, locotenent-major post-mortem Vamanu Ștefan, locotenent Sipoș Iosif, locotenent Jora Ionel și sublocotenent post-mortem Apăvăloaie Constantin; subofițerilor: plutonier-major Băiș Ghervase, plutonier-major Năstase Pavel, plutonier-major Bogdan Iacob și plutonier Albușoiu Nicolae; militarilor în termen: Belate Alexandru, Oros Ioan, Vălimăreanu Mihai, Popescu Ioan, Dumitrache
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate de Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ionescu i-a mărturisit mai târziu lui Pătrășcanu că fusese bătut în mai, la Pitești, de către Țurcanu. În urma acestui scandal, observă Pătrășcanu, Biroul Inspecții a dat înapoi și nu a mai sprijinit eforturile agresorilor. În data de 2 octombrie 1950, locotenentul-major Livezeanu de la Securitatea Târgu Ocna afirma într-o discuție cu „Nutti” Pătrășcanu că regimul nu admitea ce s-a întâmplat la Pitești și că informațiile false care s-au dat în cadrul acțiunii violente de acolo au pus Securitatea pe drumuri
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cezar Tănase, prima victimă a agresiunilor din Târgu Ocna, i-a povestit lui Itul ce a pățit, acesta îndemnându-l să raporteze totul directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că acesta nu era informat despre violențele din sanatoriu. Mai mult decât atât, Livezeanu ar fi cerut confirmarea agresiunilor și de la alte victime, la indicațiile lui Itul, și se pare că a încercat să oprească bătăile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
începutul lui august 1950, articole pedagogice din Makarenko, citite la Pitești, când în cameră erau doar deținuți aflați de partea acțiunii. În această perioadă, Pătrășcanu a dat primele semne că și-ar pierde încrederea în acțiune, întrucât în octombrie 1950 locotenentul-major Livezeanu de la Securitatea din Târgu Ocna i-a spus că regimul comunist nu admite ce s-a întâmplat la Pitești, iar informațiile false care au fost obținute de la deținuți au pus Securitatea pe drumuri. Mai mult, inițiatorul acțiunii de la Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Victor 121 Leahul Victor 25, 231-232 Leiz Gyorgy (Leiz György, Leitz) 127, 158 Lenin 25, 30, 107-108 Leonida Titus 14, 16, 55, 91, 93, 128, 133, 137, 144-146, 150, 155-157, 171, 173-174, 183, 212, 225-227, 231-232, 238 Lică Livezeanu (Lövenstein, locotenent-major) 63, 140, 169 Lie Pompiliu 79-80 Limberea Paul 146, 181, 223 Livinschi Anton 30, 147 Livinschi Mihai 50-51, 55, 68-71, 73, 76-77, 85, 87, 92-93, 95-96, 111, 119, 126-127, 129, 137, 144, 147-148, 151-152, 156, 172, 175-176, 183, 185, 188-189
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
32, 74, 76, 94, 96, 148, 151-152 Neagu Gheorghe P. 94 Nedelcu, Mihail (colonel) 36, 168 Negoiță Constantin 29, 32-33 Negoiță Ioan 29 Negrescu Fag 112, 232 Negrilă Viorel 53, 55, 68, 72, 90, 121, 175, 177, 210, 214 Negulescu (locotenent-major) 33-34 Negulescu Valeriu („Vică”) 100-102, 117, 119 Negură Ion 24-26, 35-36, 48, 93, 105, 131, 139, 179, 182, 202-203, 205, 209 Nemeș Martinel 29 Nemeș Iosif (colonel) 23, 26, 36, 38-39, 53, 55-58, 61, 63, 66, 76, 91, 93, 98
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
asupra persoanelor fidele regimului. O ultimă variabilă analizată ia În calcul gradul militar maxim la care au ajuns subiecții: Gradul militar maxim la care a ajuns Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid locotenent 8 8 8,1 8,1 locotenent-major 8 8 8,1 16,2 căpitan 16 16 16,2 32,3 maior 6 6 6,1 38,4 locotenent-colonel 15 15 15,2 53,5 colonel 41 41 41,4 94,9 general 2 2 2 97 sublocotenent
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Comandamentului Miliției București l-a repartizat la Direcțiunea Unităților de Muncă din MAI. De aici va fi trimis la Unitatea de Muncă MAI nr. 3 Cernavodă km. 4, Înființată la 16 iulie 1950, În funcția de comandant, cu gradul de locotenent-major de miliție; comandant al Unității de Muncă nr. 1 Capul Midia (1 iulie 1951 - august 1953). Câtă vreme a fost comandant la Capul Midia, a manifestat o brutalitate excesivă atât față de deținuți cât și față de cadrele lagărului. Literatura memorialistică Îl
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
el, au declanșat de altfel o anchetă, urmată de un proces. Iată un fragment din declarația deținutului Radu Liviu, fost medic la Colonia Capul Midia, dată În fața Procuraturii Militare, În 22 decembrie 1955, cu ocazia acelei anchete: „Prin octombrie 1952, locotenentul-major Borcea Liviu, aflând că deținutul general Ignat se afla bolnav În baracă, mi-a dat ordin să-l aduc În fața sa, deși acest deținut nu putea merge, având o fractură a coloanei vertebrale neconsolidată. Deținutul a fost adus de alți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se afla bolnav În baracă, mi-a dat ordin să-l aduc În fața sa, deși acest deținut nu putea merge, având o fractură a coloanei vertebrale neconsolidată. Deținutul a fost adus de alți doi deținuți călare pe o bâtă În fața locotenentului-major Borcea Liviu, care, după ce l-a văzut, m-a Întrebat pe mine ce are și de ce nu vrea să meargă. După ce i-am spus că are coloana vertebrală ruptă a Început să-l lovească cu parul până când s-a ridicat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
serviciu la Penitenciarul Cluj Minori, În funcția de ajutor de serviciu al comandantului. Printr-un ordin al ministrului Afacerilor Interne, general-colonel Alexandru Drăghici, datat 29 iulie 1958, va fi trecut În rezervă cu gradul de căpitan. Grade succesive: locotenent (1947), locotenent-major (1949), căpitan (1958). Decorații: Medalia „Luptător antifascist”. Pedepse: sancționat cu „mustrare” pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie 1952. FICIOR IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
iunie 1976); comandant secție deținere la penitenciarul Ilfov (1 iunie 1976 - 1 august 1977); comandant secție deținere și locțiitor comandant pentru pază și regim la Spitalul penitenciar București (1 aprilie 1978 - 31 decembrie 1981). Grade succesive: locotenent (23 august 1950); locotenent-major (15 aprilie 1954); căpitan (1 mai 1957); maior (23 august 1962); locotenent-colonel (23 august 1968); colonel (12 decembrie 1978). Decorații: Medalia „A 5-a aniversare a RPR” (1952); Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1955); Medalia „Pentru servicii deosebite
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-l trimită la dracu’ pe marele și zâmbărețul Conducător. Se Întoarse brusc pe călcâie când auzi În spatele lui un glas pe care Îl cunoștea prea bine de pe vremea când fusese militar. Foameangât avea acum pe umăr cele trei steluțe de locotenent-major și comanda un pluton de răcani la fel de Înspăimântați ca și el. Stătea trântit pe burtă lângă șenila unui tanc și urla Întruna către soldați să nu risipească muniția. Însă el Însuși se lăsa stăpânit de groază și slobozea rafale scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Turela se roti, țeava păru că șovăie puțin, apoi rămase neclintită, Îndreptată către cupola bibliotecii. Urmară o bubuitură, un vuiet și din clădire se Înălțară flăcări aproape nesfârșite. „He-he! Dracu’ i-a luat!” auzi Monstrulică un glas Încântat. În spatele tancului, locotenentul-major Foameangât leșinase de durere, cu un picior prins Între fioroasele angrenaje de oțel ale șenilei. Monstrulică se cățără pe turelă și bătu cu pumnul. Le spuse celor dinăuntru să nu mai miște hărăbaia, apoi sări și se Îndreptă către rănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scoate de-o aripă pe unul din șir, după care Îi Închide ușa dormitorului În nas. — Acum intră, zbiară el, ca să fie sigur că-l aude. Amice, ai băut gaz? Dar fețele noastre sînt sobre. Într-una din zile, un locotenent-major mă cheamă În biroul lui să-mi dea un pachet. N-am avut ocazia să-l cunosc pînă acum și nu Înțeleg de unde vine aerul amical pe care mi-l arată fără reținere. Pur și simplu mă chiorăsc incredul la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]