1,327 matches
-
am missing”? Va ofer și puțin ajutor cultural - vulgarizator : Veniți cu argumente din Habermas ! You are missing the whole point ? Constantin Noica observa că lumea modernă este esențialmente adverbiala. Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
adverbiala. Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca bună parte din literatura este serializata în locuțiuni adverbiale. Bine, acum înțeleg și eu ca pentru universitarul român din America
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer demonstrează ostensiv, în cartea Serii și grupuri, ca bună parte din literatura este serializata în locuțiuni adverbiale. Bine, acum înțeleg și eu ca pentru universitarul român din America este necesar să fie politicește corect și să predice că un eseu despre Irak sau bandă Gază trebuie să se limiteze strict la șase cuvinte. “Șase” înseamnă, pe
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
moștenite - greu / ușor - și cea a neologismelor facil / dificil echivalența e doar parțială, raportul - asimetric. Ca în multe alte cazuri, termenii pătrunși mai tîrziu în limbă au sensuri mai puține, mai precise, intră în mai mică măsură în expresii și locuțiuni. în uzul limbii actuale există însă o aplecare către prețiozitate - care evoluează simultan cu direcția opusă, de accentuare a caracterului oral, popular și chiar vulgar, fără ca una să o stingherească pe cealaltă. Prețiozitatea se manifestă în mod tipic în tendința
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
ales la plural: facilități) circulă la fel de mult în limbajul tehnic, și datorită corespondentelor lor din engleză (mai ales a lui facility ). Mai puțin așteptată și mai puțin convingătoare e utilizarea tot mai frecventă a lui facil ca adverb, cu sensul locuțiunii "cu ușurință" - "desenele pot fi însoțite de liste de materiale create automat sau inserate facil de către utilizator" (pcreport.ro) - și mai ales în structura prepozițională cu supinul: facil de... (în franceză: facile à...): facil de utilizat, facil de manevrat. De
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
pușcărie pentru judecătorul șpăgar" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 12.06.20001), din diminutivul șpăguță ("Nici o șpăguță, nimic, nici un verzișor? Păi e posibil să avem asemenea pretenții?" - domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în texte, de exemplu la participiu - "Ultimul buticar taxat, amendat și șpăguit" (arhiva Curierului Național).
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
se spune în popor", are un ciudat aer desuet: în ea pare a supraviețui ceva din frazeologia poporanistă. Expresia se poate referi la obiceiuri și tradiții, dar și strict la limbaj; însă fără o riguroasă apreciere a "popularului", cuprinzînd proverbe, locuțiuni tradiționale, dar și formule familiare mai moderne: "n-au ce pune pe masă, cum se spune în popor, n-au după ce bea apă" (Dimineața 87, 1998); Când țara arde, baba se piaptănă, se spune în popor și parlamentarii români nu
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
politice față de proprietate, precizându-se că "eu vreau asta!" nu este politică, dar "eu am dreptul să vreau asta" este politică. Unele popoare nu cuprind încă în vocabular verbul "a avea", în sensul de "a poseda", ele înlocuindu-le cu locuțiuni posesive: "la mine, la tine... la noi, la voi" etc. Altfel spus, "dacă se află la mine, este al meu". Așa se justifică natural teritorii ocupate prin agresiuni, capturi de război, tezaure, a căror returnare devine inconcevabilă... Scris de o
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
adesea", "prea adesea", "cel mai adesea") și extrem de puțin probabile cu celelalte ("mai deseori", "foarte deseori", "prea deseori", "cel mai deseori" - ?). Toate cele trei forme sînt asociate mai curînd scrisului, unui stil cult, supravegheat; în vorbirea colocvială pare mai firească locuțiunea de multe ori. Adeseori e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar putea fi determinată uneori de structura ritmică diferită (amfibrah vs. troheu). Mai interesantă ar
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
adverbele citate se pot oricînd substitui reciproc. Care e însă situația preferințelor individuale și de grup? Cercetînd în arhiva electronică a Evenimentului zilei, găsim 901 de ocurențe pentru adesea, 582 pentru deseori, 317 pentru adeseori; frecvența zdrobitoare o atinge însă locuțiunea de multe ori - cu 20.257 de prezențe (normale pentru limbajul jurnalistic, apropiat de cel standard și colocvial). Sînt însă autori care folosesc aproape întotdeauna una din forme: în compendiul Istoriei literaturii române..., Călinescu utilizează de 15 ori adesea și
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
Fond FOr Svensk Kultur. Este primul dicționar suedez-român de o asemenea anvergură apărut la o editură din România. El cuprinde un fond de aproximativ 38.000 de cuvinte din toate domeniile, precum și un foarte mare număr de expresii uzuale și locuțiuni, cu sinonime perfecte sau parțiale. Materialul lexical și frazeologic alcătuit pe baza unei ample bibliografii reflectă variate situații de limbaj. Destinat vorbitorilor de limbă română, dicționarul constituie un instrument de lucru pentru studenții programelor universitare de studii scandinave din România
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
-l crucea (ucigă-l toaca / tămîia / pietrele / bolovanii /vederea / mînia / focul / întunericul etc.). Remarcabilă e mulținea de sensuri a unor cuvinte fundamentale - a umbla, a (se) uita, a umple, umbră, urmă; merită să fie cunoscută și bogăția de expresii și locuțiuni înregistrate la cuvintele-titlu unde, unghie, ureche. Între toate acestea, semnalez în încheiere - pentru valoarea sa pitoresc-senzaționalistă - înregistrarea termenului "tehnic" urcelnic : "gaură prin care iese și intră strigoiul în mormînt". Cuvîntul este ilustrat prin două citate din instructiva broșură a lui
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
istoria lumii noi, pînă la metonimia nordului cu întreg continentul, autorul ajunge la tragedia din 11 septembrie. Nu cumva în urma ei America a devenit pur și simplu Statele Unite, iar siguranța și rotunjimea americană s-au pierdut? într-un articol despre locuțiunea adjectivală "așa-zisul"/"așa-zisa", Andrei Cornea devine un adevărat maiorescian al timpurilor noastre. într-o lume a aproximării, în care a devenit aproape un tic relativizarea, imprecizia și ambiguitatea, nimic nu mai este ce pare a fi. De aici
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
la acest moment modernitatea tîrzie sau a ceea ce pare ea să devină realizează în primul rînd aceste eseuri, ci o panoramare nemiloasă a greșelilor și compromisurilor ei într-o încercare de a deschide ochii și de a găsi "cuvintele și locuțiunile" noilor realități. Claude Karnoouh Adio diferenței. Eseu asupra modernității tîrzii, ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Idea Design & Print, Colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 2001, 180 p., f.p. (în librării, 115 000 lei)
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
prezumtivului � "ci ce fel de pomeniri le va fi făcut numai Dumnezeu le va fi știind"). Dar și depărtarea în timp se face simțită, nu numai prin turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
fie întrebuințat, mai întâiu în București, apoi și în provincie, în înțelesul de haimana (...), om chefliu, berbant (...), desmățat, desfrânat, libertin, om fără căpătâi" etc. De altfel, această explicație apare deja la G.I. Ionescu-Gion, care vorbește (în Istoria Bucureștilor, 1899) de "locuțiunea bucureșteană de «Crai de Curtea-Veche», ștrengari și hoțomani"; arătînd că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, Curtea domnească, părăsită, devenise "un fel de adevărată «Cour des Miracles»". După același autor, "la 1796, «Craii de Curtea-Veche» reapar sub numele
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
un context relativ stabil , mult evocatele anecdote istorice nu sînt decît etimologizări populare, contemporane sau ulterioare. E caracteristic pentru o expresie familiar-argotică să producă printre contemporani explicații anecdotice. Tendința vorbitorilor non-lingviști e de a fixa un început, o origine a locuțiunii, de preferință într-o întîmplare pitorească. De fapt, locuțiunile apar cel mai adesea prin analogie, prin variații în sintagme preexistente. Anecdotele istorice atestă de obicei doar ocazia în care cel care le povestește a auzit pentru prima oară o expresie
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
sînt decît etimologizări populare, contemporane sau ulterioare. E caracteristic pentru o expresie familiar-argotică să producă printre contemporani explicații anecdotice. Tendința vorbitorilor non-lingviști e de a fixa un început, o origine a locuțiunii, de preferință într-o întîmplare pitorească. De fapt, locuțiunile apar cel mai adesea prin analogie, prin variații în sintagme preexistente. Anecdotele istorice atestă de obicei doar ocazia în care cel care le povestește a auzit pentru prima oară o expresie. Și în cazul nostru, nu se poate susține cu
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
mulțumesc respectuos, stopându-se diseminarea unui neadevăr. Prin contribuția domniei-sale se limpezește (vizavi și de conținut) succesiunea titlurilor poeziei lui Coșbuc în discuție - Noaptea Crăciunului, Noapte de Crăciun, după 14 ani schimbate în Colindătorii. Greșeala mea e impardonabilă și nici măcar locuțiunea "errare humanum est" nu o invoc ca scuză. Iar acea palidă precauție scrisă între paranteze, "după a mea știință", nu-mi atenuează răspunderea. Pentru rotunjirea adevărului replicii era binevenită pronunțarea profesorului și asupra fotografiei socotită tot inedită, al cărui original
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
vorbirii curente"; "folosințele diferite ale prepoziției, pe care filologul nu poate decît să le enumere nesistematizat" ( 1987, p. 27-34) etc. Interpretarea avansează cu prudență, făcînd opiniei lingvistice toate concesiile posibile ( cu privire la întru arhaizant, întru sinonim cu în, întru păstrat în locuțiuni), pentru a o transforma în aliat pentru concluziile hiperbolizante. Considerată dintr-un punct de vedere lingvistic, interpretarea noiciană e esențialmente speculativă, evadînd în spații în care disciplina filologică vede condiționări mai banale, dar verificabile: în esență, întru rămîne sinonimul aproape
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
în spiritul", poate de obicei să apară la fel de bine și prepoziția în; întru are doar avantajul specializării marcate stilistic. De fapt, într-o analiză a uzurilor și a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul nehotărît și a locuțiunilor tip întru totul este în limba de azi o marcă a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al limbii. Sau cel puțin era pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
Rodica Zafiu Locuțiunea cu banii jos a devenit indispensabilă în varianta informală a limbajului financiar actual: folosită intens în presă, în publicitate, în mesajele de pe Internet, ea pare a avea (cel puțin deocamdată) un avans considerabil în competiția cu numeroasele echivalente, mai vechi
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
diferențiere care se întîlnește și în definirea termenului englezesc cash: "money in coins or notes", dar și "money in any form as an available resource", cf. Concise Oxford Dictionary, 1999). Utilizările actuale pun în evidență sensurile diferențiate în context ale locuțiunii, mai ales prin indicarea formulelor antonime, a alternativelor: "cumpărarea se poate face în rate sau cu banii jos" (Evenimentul zilei = EZ 7.07.2006, 8); "am un prieten care vrea să-și cumpere un chevrolet lacetti sedan și mă întreba
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
confuzii. Din seria de mai sus, peșin și cash sînt poate termenii cei mai interesanți prin conotațiile lor culturale: cuvinte-pereche și cuvinte-emblemă ale comerțului oriental și occidental, vechi și modern. Între ele, la mijloc de drum, își consolidează poziția și locuțiunea cu banii jos.
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]