1,901 matches
-
numără 21 107 de locuitori. În ceea ce privește structura etnică majoritatea erau români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși (92 locuitori), sârbi, croați, sloveni(557 locuitori), polonezi (13 locuitori, evrei(396 locuitori), greci (164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
a fi” în detrimentul verticalizării acesteia, un drum ce împinge puternic și vizibil omenirea către o fundătură a propensiunii ei inerente. Astăzi, mitul capătă o turnură delicată, alunecând cu bruschețe pe planul înclinat al imaginii care „vorbește”, „comunică” totul în absența locutorului principal, Omul. De fapt, avem de-a face cu o pseudo-mitizare forțată a ontos-ului, care înlocuiește și îndepărtează, în același timp, Ființa umană de profunzimile fascinante ale propriei sale alcătuiri, în așa fel încât acesta ajunge să devină un soi
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399435378.html [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
trei ani de la Referendum, am ajuns la cifra năucitoare de 588 de aleși, ... toți unul și unul. Germanii pe un sistem de vot aproape identic cu al nostru au un raport - UN ALES la minim o sută de mii de locutori; noi, mai bogați și mai eficienți, avem - TREI ALEȘI la suta de mii de locuitori. În zona noastră, am întrecut și Polonia care are o populație dublă ca a noastră! Cu rezultatele finale pe masă, ne întrebăm - cine plătește milioanele
Hora ruşinii naţionale by http://balabanesti.net/2012/12/12/hora-rusinii-nationale/ [Corola-blog/BlogPost/339927_a_341256]
-
văzut cusături și costume populare, covoare făcute la război și paturi.... IX. ZIUA DOBROGEI, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015. Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
epoca, „cel dintâi și mai mare dintre regii din Tracia”(2), a stăpânit aceste teritorii după cucerirea lor în anul 55 i Hr. Citește mai mult Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
și organizare de lansări, înlesnesc întâlniri cu oameni pentru care apologia omenescului e diferită de a subomului, precum albul de negru! Faptul de a scrie această carte închinată maestrului Alexandru Arșinel și oamenilor din viața sa e argument ca oricare locutor ce nu știe ce spune, să tacă și să afle adevărul de la cine-l știe și îl oglindește necontorsionat. E o carte document, o carte ce poartă exclamația într-adevăr știută de maestrul Alexandru Arșinel după proprie experiență: „Multă sănătate
ALEXANDRU ARŞINEL. CARTEA OANEI GEORGESCU, O DOCTORIE SPIRITUALĂ ÎN MÂNA CITITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1418765187.html [Corola-blog/BlogPost/340384_a_341713]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > ZIUA DOBROGEI Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ținutul dintre Dunăre și mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui, cunoscutul „părinte al istoriei” Herodot a făcut afirmația că erau „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”(1) chiar în condițiile în care au fost înfrânți de oastea lui Darius I, împăratul persan, care în 514 i Hr
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1446744084.html [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
al enunțării acestuia (persoana I). În raport cu enunțul, el poate fi subiect ori obiect. Comunicatorul, ca sursă a discursului, ca producător al acestuia, îl ordonează și ierarhizează și totodată, se autodefinește, se autocomunică implicit sau explicit, își enunță propria poziție de locutor și definește situația de comunicare în care se găsește; el se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
modalizatori (modalitățile discursului) și formele aspectuale. Semnificația actului de comunicare se poate realiza în mod eficient și corect doar dacă la semnificația enunțului se adaugă semnificațiile actului enunțării care specifică maniera în care trebuie înțeles ceea ce s-a spus, intențiile locutorului la producerea enunțului. Comunicatarul este partenerul de comunicare al comunicatorului. Pentru a-și ocupa în mod legitim poziția, el trebuie să îndeplinească următoarele condiții: un scop sau posibilitatea de a furniza un rezultat util, o stare, exprimată prin mișcări concrete
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
la conceptul relativ impropriu de „participants”, „participant” (Rogers E. M., Kincaid D. L., 1981, p. 63), (Kincaid D. L., 2009, p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
Cehu Silvaniei și comuna Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
din 1898 de alegători înscriși în liste. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația localității este de 2618 locuitori, dintre care 1293 (49,39%) bărbați și 1325 (50,61%) femei. Structura etnică a populației în cadrul localității arată astfel: moldoveni — 2499 locutori, ucraineni — 13 locuitori, români — 71 locuitori, ruși — 10 locuitori, găgăuzi — 8 locuitori, bulgari — 3 locuitori, țigani — 4 locuitori, altele/nedeclarată — 10 locuitori. În 2004 au fost înregistrate 716 de gospodării: inclusiv - 107 gospodării cu un membru, 115 gospodării cu doi
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
by". Un "bygd" poate avea de la 1 la 500 de locuitori. Multe localități au și un nume danez, pe lângă cel groenlandez. Numele daneze, atunci când ele există, sunt indicate în paranteze. Prima listă conține toate așezările cu peste 1.000 de locutori. Cea de-a doua, ordonată după regiune, cuprinde toate așezările cu peste 50 de locuitori și câteva mai mici.
Lista orașelor din Groenlanda () [Corola-website/Science/305715_a_307044]
-
înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Vlahiei Morave din răsăritul actualei Cehia si a unor sate din sudul Poloniei , . În secolele următoare, atât Istro-Românii, cât și Moravo-Românii, au trecut la catolicism și, treptat, la limbile slave dimprejur (au mai rămas, în jurul anului 2000, câteva zeci de locutori ai limbii Istro-Române). Pentru populațiile Daco-Române, limba liturgiei este cea limba slavonă ("Cловѣньскъ"), iar pentru cele Aromâne și Megleno-Române, cea greacă bisericească ("Ακολουθική Ελληνική"). În această perioadă, antica și actuala Tesalie, locuită de mulți Aromâni, era denumită de cronicarii bizantini
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
care este considerat ca fiind leagănul malaiezei moderne. "Pusat Pembinaan dan Pengembangan Bahasa" („Centrul de formare și de dezvoltare a limbii”) din Indonezia și "Dewan Bahasa dan Pustaka" („Consiliul limbii și al scrierii”) din Malaysia cooperează în această problemă. Numărul locutorilor malaiezei este de peste "250 de milioane", dacă îi socotim și pe indonezieni. Indonezienii și malaysienii sunt conștienți că vorbesc aceeași limbă, cu diferențele datorate contextelor politice și culturale. Când un indonezian se adresează unui malaysian, va avea grijă să evite
Limba malaieză () [Corola-website/Science/310883_a_312212]
-
a statului Haiti, alături de limba franceză. Până atunci, limba franceză era unică limba oficială a statului Haiti. Acest statut de limbă oficială a fost confirmat de către "Constituția haitiana" din 1987. Însă, utilizarea să literară este anecdotica, dar în creștere. Mulți locutori sunt bilingvi și vorbesc atât creola cât și franceză, dar creola haitiana are un statut social inferior francezei. Creola haitiana este folosită în mass-media, ca de exemplu în ziare, la televiziune și la radio. Creola haitiana este vorbită în Haiti
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
negativ (în structuri de tipul o groaza de bani, s-au distrat de comă, o petrecere mortală etc.). Invers, prin antifraza, elemente pozitive conferă valoare superlativa unor noțiuni negative (o sfîntă de bătaie). E drept că, în cazul bătăii, perspectiva locutorului nu e întotdeauna cea a victimei, ci poate presupune chiar o valorizare pozitivă: competiție, distracție, lecție etc. De fapt, expresivitatea populară (bătaia fiind unul din cîmpurile lexicale cele mai bogate în sinonimie și frazeologie din limbajul popular și familiar-argotic) pune
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
mai explicită, eventual prin completarea cu elementul indefinit absent ("un an și ceva") sau e indicată grafic, prin subliniere, prin scriere cu caractere cursive etc. în același text, nu e totdeauna clar indicată reproducerea replicilor, a discursului direct, nici măcar cînd locutorii alternează: "A venit acasă și a zis, dragă, plecăm pe vas. Cum plecăm pe vas? Uite așa, m-am săturat". Folosirea virgulei pentru a izola replica reprodusă de verbul de declarație - "a zis, dragă, plecăm" e, în scrierea românească standard
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un altul, nu trebuie să se lase inclus strict Într-o schemă de comunicare În care pozițiile locutorilor să fie reciproce și reversibile. Pentru ca alteritatea să nu fie nici asimilată, și nici redusă, este nevoie de o relație asimetrică. Ca să existe dialog, trebuie să existe diferență de nivel. În această dimensiune apare celălalt. La Înălțimea corpului uman stând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
punând În lumină colaborarea deliberativă dintre protagoniști. Putem astfel să deducem că dialogul nu este nici imposibil, cum afirmă partizanii incomensurabilității teoriilor, și nici, cel mai adesea, superfluu, cum consideră partizanii universalității regulilor metodologice. Primatul relației interlocutive are consecințe importante. Locutorul și partenerul său dau naștere unei vorbiri comune: „Nu este vorba despre punerea În joc sau În scenă ș...ț a alterității persoanelor, simplă distribuire a vocilor care rămân absolut izolate. Nu se pune nici măcar problema unei Înlănțuiri a două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
genera comportamente discriminatorii care au drept contrapartidă dacă nu lupta armată, cel puțin revendicări vizând obținerea unor garanții juridice pentru egalitatea În drepturi. Faptul de a califica drept „etnic” un astfel de conflict nu indică de multe ori decât etnocentrismul locutorului occidental. Este la fel de fals să considerăm că toate etniile sunt vestigii ale unei epoci ancestrale (multe etnii africane apar totuși pe hărți care datează Încă din secolul al XVI-lea) pe cât este de eronat să le identificăm cu triburi (subdiviziuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
esențială pentru dinamicile identitare (Camilleri et alii, 1990). Limbi și identități colective Deși identitatea lingvistică nu este decât o componentă a identității individuale sau colective, trebuie să admitem că practicile lingvistice se află În centrul procesului de identificare, Înscriind subiectul locutor Într-o rețea de interacțiuni. Limba este așadar mai mult decât un „vehicul” al identității: permițând Înscrierea „eului” În sfera socială, ea participă În mod direct la construcția identitară a subiectului individual. Iar În calitate de obiect Împărtășit de membrii unui grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
recunoaștere și reprezentare În cadrul structurilor politice) și de statutul colectivității. Este necesar Însă să procedăm și la o evaluare „subiectivă”, care să țină seama de funcția simbolică a limbii (mai dezvoltată uneori decât practica ei). În cadrul acestei ultime evaluări, atitudinea locutorilor joacă un rol esențial. Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice sau sociolectice) funcționează ca niște marcatori identitari și sunt supuse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cutare „accent” este perceput ca fiind greoi sau lipsit de eleganță, iar altul este considerat „Înțepat”; cutare pronunție irită, În vreme ce alta este un semn de complicitate. Aceste reprezentări generează atitudini, studiate intens În Canada Începând cu anii ’60 (vezi tehnica locutorului mascat, În special la Lambert et alii, 1960); teoria identității sociale elaborată de Tajfel (vezi mai sus) a permis interpretarea lor din perspectiva relațiilor intergrupuri: este important să ne demarcăm de ceilalți, dar la fel de important este și să ne putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]