18,160 matches
-
de infailibilitatea partidului, teoria că propria personalitate trebuie total subordonată cauzei. Personajul central, Rubașov, fusese calchiat pe trăsăturile lui Buharin, adeptul preferat de Lenin care a intrat în moara lui Stalin și a fost desfigurat. Era o treaptă nouă în logica servirii unei ideologii, o idee care ar justifica omorul unor inocenți - linie deschisă de Dostoievski prin drama lui Raskolnikov în Crimă și pedeapsă. Deținând aceste elemente, n-a discutat cu T.M. despre eșecul revoluției, îi ardeau buzele să-l consulte
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
-și ceafa fără oglindă. -Adică înotau privind-și propria ceafă? -Exact, dragul meu... -Auzi, scuză-mă: știi cumva că acum stai de vorbă cu mine? -Adică, să înțeleg că mă jignești în fața propriului meu televizor? -Doamne-ferește!, da' nu văd nici o logică în tot ce spui... -Păi, nici nu e, ci doar o priveliște onirică... -O ce? Că nu pricep... -Da' nu ți-am spus? Visam, domnu' vecin, vi-sam! Și nu pricepi, fiindcă mă tot întrerupi... Așaaaa! Și stai să vezi
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
care au fost invocate în cazul unor compoziții ce integrează și natura statică (Jucătorul de șah) și în care fundalurile au o anumită prezență, din stricte rațiuni de echilibru și de continuitate a imaginii. Dar toate aceste episoade, chiar dacă sprijină logica discursului și dau ritm epic unei ample desfășurări de forme, nu au, în ansamblul operei lui Baba, decît o importanță de context. Nici peisagistica, nici natura statică, nici formele arhitectonice și nici lumea animală, cu o singură excepție, aceea a
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
în Fundătura Homer (cea mai bună carte a lui Nicolae Coande) vizionarismul era dezlegat și puternic, omogenizator, ireductibil la o schemă rațională, acum el este îngustat și încadrat de o ars poetica, obligat să se conformeze și să se explice. Logica internă a poeziei nu mai e suficientă; aceasta își descoperă (în ambele sensuri ale cuvântului) principiul de organizare, expunându-se pe măsură ce se desfășoară în pagină: ,Nu-mi acoperiți fața cu vorbe, prieteni! când veți înțelege/ cât de mult am iubit
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
constituite ale lumii vizibile și care a sistematizat expresia în genuri, adică a identificat imaginea drept peisaj, natură statică, portret, compoziție etc. -, Dan Bota a căutat permanent soluții de evaziune din enunțurile preexistente, dar a păstrat continuu distanța optimă față de logica lor elementară. Astfel, pictura lui se manifestă pe un interval larg, cînd mai aproape de sursa obiectivă, de modelul în funcție la un moment dat, cînd mai aproape de expresia suficientă șieși, de subiectivitatea în plină expansiune, însă mecanismele de reglare a
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
livrescul și potențează valorile optice pure. Repetiția exacerbată a semnelor opace și manipularea continuă a unui alfabet butaforic, fără istorie și, aparent, fără consecințe, - strategii care imping meditația către misterul unor coduri corupte, sursă de confuzie și dezordine din perspectivă logică - se preschimbă, din punct de vedere plastic, în echivalentul unei infailibile construcții cerebrale: sobre, riguroase, definitive. Această asociere a semnului analitic cu sinteza cromatică îl plasează pe Aureliu Răzvan Ionescu într-o vecinătate celebră prin adîncime, inventivitate și vigoare, undeva
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
că va mai rezista emisiunea ,Surprize, Surprize" ? -Aproximativ unsprezece ani - cam cât în Anglia... -Și tot cu Andreea Marin ? -Tot... În clipa aceea, urletul lui Haralampy sfâșie liniștea blocului: -Nu mai vreaaaaauuuu!... Vreau la mamaaaa! Doleanța nu e lipsită de logică, însă cam greu de pus în aplicare - maică-sa aflându-se de multă vreme în lumea celor drepți... Din nefericire, prietenul are, într-adevăr, o problemă, așa că schimb pe un alt canal de televiziune unde tocmai se retransmite un reportaj
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Întrucât autorul lua în vizor și înfiera tot mai multă lume ,bună", cei care îi acordaseră girul au reacționat prin a i-l retrage (după principiul sănătos: , Eu te-am făcut, eu te omor!"). Pe acest curs de o frumoasă logică umorală, fosta mare conștiință și scriitorul cu majusculă a ajuns aproape un paria în lumea noastră literară. Septuagenarul Goma inspiră azi milă. El continuă să se lupte cu toți și cu el în primul rând, învârtindu-se neobosit în hora
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
este clar că a fost vorba de compromisuri morale mai mici sau mai mari. Este treaba istoricilor să numere victimele celor două totalitarisme ale secolului XX și să stabilească matematic care dintre ele a fost mai sinistru, dar, într-o logică strict morală, dacă opțiunea lui Mircea Eliade aș putea-o înțelege (uimit fiind de conținutul ei), pe cea a lui Tudor Vianu, mai puțin. Daniel Cristea-Enache, Sertarul scriitorului român. Dialoguri pe hîrtie, Editura Polirom, Iași, 2005, 244 pag.
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
rivoluzioni settecentesche. Ciononostante - secondo l'opinione maggiormente diffusa tra gli studioși - i princìpi dello Stato di diritto costituiscono comunque una condizione imprescindibile per l'instaurazione della democrazia; difficilmente și è disposti a ribaltare, anche solo come pură ipotesi, tale sequenza logică, facendo della democrazia un prius. Îl ricorso al concetto di sovranità, nel discorso pubblico, rivela spesso la sua ambivalenza - affonda le sue rădici nell'idea di libertà e di autonomia dei popoli, mă rinvia all' immagine di un potere enorme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
retragă din subvenționarea economiei și a afacerilor, pentru că ei, consumatorii vor cumpăra ce e mai ieftin și mai bun calitativ, fără să țină seama de proveniență bunurilor. În borderless world/borderless economy Ohmae consideră că economia mondială își urmărește propria logică și propriile interese, care coincid foarte rar cu frontierele naționale. În contextul actual al încetinirii economiilor sud-est asiatice și al accelerării discursului public asupra necesității reindustrializării economiilor europene, aceste ipoteze pierd tot mai mulți aderenți în favoarea celor care privesc statul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
privește, între chestiunile secundare și cele primare. La fel ca intelectul kantian, intelectul hegelian este condiționat de spațiu și timp. Numai că Hegel se desparte de Kant prin înțelegerea pe care o oferă acestor doi termeni. Spațiul, pentru autorul Științei Logicii, nu reprezintă, ca pentru Kant, o experineță subiectivă, o intuiție, ci "abstracția exteriorității nemijlocite"28. Timpul, măsura a finitudinii lucrurilor, este un proces al realității la rândul său obiectiv, nu "oarecum un recipient în care se află situat totul, ca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
hegeliana Rațiunea este conceptul obiectiv al întregii realități; procesul revenirii acesteia la sine după ce s-a înstrăinat de sine prin concept este numit de Hegel spirit. "Lupta rațiunii este efortul de a înfrânge ceea ce intelectul a fixat"64. Autorul Științei Logicii insistă asupra transformării conceptului, legat inextricabil de intelect, în Idee, adică în rațiune, gândirea aflată în și pentru realitate și care încorporează insurmontabila să individualitate, finitudine, într-un proiect nou, bazat pe interdependenta comunicativa și practica și astfel pe abolirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reală, că esența conștientă-de-sine a tuturor și a fiecărei personalități, așa încât fiecare să facă, neîmpărțit, totul, și ceea ce se ivește că fapta a întregului să fie faptă nemijlocita și conștientă a fiecăruia"81. Note 1 G. W. F. Hegel, Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Buurești, 1966, pp. 576-578. 2 Baruch Spinoza, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, p. 76. 3 Immanuel Kant, Critică rațiunii pure
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 1972, p. 71. 8 Idem, Critică rațiunii pure, p. 213. Vezi și Immanuel Kant, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991, pp. 278-279. 9 Ibidem, Critică rațiunii pure, p. 110 10 Ibidem, p. 155. 11 Idem, Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985, pp. 64-65 12 Idem, Critică rațiunii pure, pp. 252-260, 276-277. 13 Ibidem, p. 59. 14 Idem, Întemeierea metafizicii moravurilor, pp. 70-71. 15 Idem, Critică rațiunii pure, p. 46; Kant
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2001, pp. 124-125. 23 Ibidem, p. 156. 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32 Viorel Colțescu, Istoria filosofiei, op. cît., pp. 167-168. 33 Jaqueline Russ, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Colțescu, Istoria filosofiei, op. cît., pp. 167-168. 33 Jaqueline Russ, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 190. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 18. 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logică, op. cît., pp. 42-43, 247. 36 Idem, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 135. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
247. 36 Idem, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 135. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 26-27. 38 Hegel, Știința Logicii, op. cît., pp. 521, 537. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567; Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 289. 40 Hegel, Filozofia spiritului, p. 128. 41 Idem, Logică, op. cît., p. 80. 42 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 425-426. Vezi și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 26-27. 38 Hegel, Știința Logicii, op. cît., pp. 521, 537. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567; Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 289. 40 Hegel, Filozofia spiritului, p. 128. 41 Idem, Logică, op. cît., p. 80. 42 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 425-426. Vezi și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1995, pp. 26-27. 38 Hegel, Știința Logicii, op. cît., pp. 521, 537. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567; Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 289. 40 Hegel, Filozofia spiritului, p. 128. 41 Idem, Logică, op. cît., p. 80. 42 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 425-426. Vezi și Herbert Marcuse, Reason and Revolution. Hegel and the Rise of Social Theory, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1955, p. 124. 43 Idem, Studii filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
filozofice, op. cît., p. 149. 44 Ibidem, pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pp. 137-138. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., pp. 187-189. 50 Stoichiță, Natura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]