17 matches
-
matematice. În 1879 Frege a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz și pe baza acestui calcul a definit numărul natural numai prin concepte logice. Pe această bază a încercat să deducă aritmetica din logică inițiând astfel logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a figurii cercului hermeneutic, devenit o fatalitate în exercițiile deductive ale matematicii axiomatice. Numeroasele paradoxuri și antinomii logico-matematice descoperite în prima jumătate a secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem axiomatizat consistent și decidabil (deziderat al formalismului hilbertian). Pe de altă parte, exigențele intuiționismului (născut din dorința de depășire a paradoxelor și dezvoltat de către L.J. Brouwer) au condus la suspendarea condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile. Ireductibilitatea matematicii la statutul de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist (care este, în fond, solidar cu presupozițiile logicismului) de a exprima în termenii obiectivității și ai exhaustivității nobila creativitate a matematicii. Matematica nu pare să scape condiției istoricității: continua proliferare a unor sisteme axiomatice paralele a susținut, pe de o parte, relativismul epistemologic, iar, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
matematicii: "salvarea euclidiană" propusă de Resnik și conceptul de "a priori relativizat" a lui Friedman. Capitolul patru al acestei cărți pare a fi cel central și în el sunt amintite în trecere marile curente din filosofia matematicii. Se arata că logicismul, formalismul și intuiționismul au ignorat problema aplicabilității matematicii, deoarece aceasta exceda, la acea vreme, preocupările lor care vizau prioritar matematica pură; competența lor se limita, era centrată pe fundamentele matematicii. Autorul revine în actualitate și urmărește problema în disputa platonism-nominalism
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
alta sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului utilității matematicii în fizică și în context se vrea să se elucideze natura celor două relate: matematica și fizica. În acest cadru, autorul expune cele trei curente, orientări logicismul, formalismul, intuiționismul al căror răspuns la întrebarea ce este matematica nu îl satisface pe autor, care abia așteaptă să-și anunțe propriul punct de vedere și anume că numai o perspectivă empiristă asupra apariției și dezvoltării matematicii ar fi o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nici nu explică de ce aceste programe au fost de la bun început destinate eșecului, nici nu argumentează pentru imposibilitatea realizării unui astfel de program, ci se mulțumește să treacă în revistă dificultățile care au condus în cele din urmă la abandonarea logicismului, respectiv a formalismului și să semnaleze înclinația din ce în ce mai accentuată a unor filosofi de a privi matematica mai degrabă ca fiind cvasi-empirică. Plecând de la dihotomia amintită mai sus și de la eșecul încercărilor de a reorganiza matematica după modelul euclidian, Lakatos conchide
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
timp ca descriind proprietățile spațiului real dar idealizat; iar Newton trata geometria ca pe o ramură a mecanicii). Ce ne spun, însă, filosofii? Să începem cu cele trei mari doctrine care au dominat filosofia matematicii pentru atât de mult timp: logicismul, formalismul și intuiționismul. Găsim la susținătorii acestor doctrine vreun fel de, dacă nu uimire, cel puțin interes față de această situație? Nu, iar asta deoarece aceștia erau preocupați în mare parte cu fundamentele matematicii, preocupare care i-a făcut să fie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de secol douăzeci. 62 Întrebarea este îndreptățită dacă luăm în calcul afirmații precum cea făcută de Reichenbach: "Câțiva ani mai târziu, Carnap și-a dezvoltat ideile fundamentale... El a combinat ideile epistemologice ale lui Mach și a altor pozitiviști cu logicismul lui Russell; Rezultatul a fost de atunci cunoscut ca pozitivism logic." (Reichenbach 1936: 143); sau cea făcută de Philip Kitcher: "Având de-a face cu afirmația kantiană că natura adevărului matematic și a cunoașterii matematice relevă faptul că trebuie să
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
despre recunoașterea contribuțiilor contemporane în paradigma epistemologiei constructiviste, prin care știința și societatea se construiesc în relațiile de cunoaștere ale omului cu universul. Prin noile schimbări, susținătorii epistemologiei constructiviste s-au opus principiilor epistemologiilor pozitiviste și realiste: reducționismul metodologic și logicismul formal. 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste Epistemologia constructivistă propune realizarea unei baze metodologice coerente pentru reconstrucția istorică a faptelor sociale, pentru studierea evenimentelor trecute și prezente, a experiențelor și practicilor care s-au întâmplat în timp și spațiu, și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
concepte noi care s-au dovedit ulterior „devastatoare” pentru gândirea curriculară modernă: „criticismul” și connaisseurship („cunoaștere avizată”, „cunoaștere subtilă”, „cunoaștere estetică”). Primul concept a fost folosit pentru critica radicală a scientismului modernist practicat în teoria curriculumului. Connaisseurship-ul a fost contrapus „logicismului” pentru a demonstra că există și alte tipuri de cunoaștere, mai profunde decât cunoașterea bazată pe raționamente aristotelice și carteziene. Dezvăluirea posibilităților „cunoașterii estetice” i-a permis lui Eisner „reîntregirea curriculumului”. El a cerut vehement „punerea în drepturi” a artelor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în seria reacțiilor instinctive ale animalelor. Complexitatea fonetică, gramaticală, semantică, articulatorie etc. a limbii ca fenomen definitoriu al speței umane necesită diverse unghiuri de abordare, care numai corelate pot oferi imaginea întregului. S-a întâmplat însă că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție, tematizarea sa poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi derivată din logică, așa cum în fiziologie bărbatul, ca stadiu mai copt al băiatului inițial, poate fi derivat din condiția lui efebă. „Logica e tinerețea matematicii, matematica e maturitatea logicii”, scrie Bertrand Russell. (p. 192). Și astfel au apărut rebelii logicismului modern, a căror biblie avea să se numească Principia Mathematica (Russell și Whitehead), tom sisific îndrăzind a ridica întreaga matematică pe principiile logicii. Tentativa s-a lovit însă de veto-ul de incompletitudine al lui Gödel, care a dat lovitura
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
teoria mulțimilor infinite a lui Cantor -, o puternică diversitate de opinii se dezvoltă printre matematicienii și logicienii de frunte ca bază legitimă pentru justificarea valabilității cunoștințelor matematice. Au apărut trei curente majore ale ideologiei care se luptă pentru supremație intuiționismul, logicismul și formalismul. Logicismul, formulat pentru prima dată de Frege și popularizat de Russell, a argumentat găsirea matematicii prin transparențele adevărului logic. A reieșit că adevărul logic nu este transparent, și acest program, care era mai degrabă favoritul logicienilor decât al
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a lui Cantor -, o puternică diversitate de opinii se dezvoltă printre matematicienii și logicienii de frunte ca bază legitimă pentru justificarea valabilității cunoștințelor matematice. Au apărut trei curente majore ale ideologiei care se luptă pentru supremație intuiționismul, logicismul și formalismul. Logicismul, formulat pentru prima dată de Frege și popularizat de Russell, a argumentat găsirea matematicii prin transparențele adevărului logic. A reieșit că adevărul logic nu este transparent, și acest program, care era mai degrabă favoritul logicienilor decât al matematicienilor, a eșuat
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Brace & World, Inc., New York, 1968. 288 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, p. 42. 289 Ibidem, p. 39. 290 Ernst Cassirer, Eseu despre om, p. 173. 291 Vezi Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 51. 292 Logicism și antilogicism în gramatică, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 243-245. 293 Gh. Enescu, Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p 199. 294 Vezi Lucia Wald op. cit., p. 154-155. 295 Ibidem, p. 177. 296
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a logos-ului, adică o accentuare a caracterului formal al discursului; în plus, modelul discursului este demonstrația matematică, formală prin natura sa, sprijinită de elemente ale logicului, potrivit logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme, cu excepția unor aspecte cantitative ale "lucrurilor", potrivit formalismului, de elemente absolut noetice, care au sensul "putinței unui ceva nou", cu o formulă a lui Noica, potrivit intuiționismului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]