86 matches
-
exemplificările sunt cele care fac sarea și piperul demonstrației. Din capul locului trebuie spus că umorul care se degajă din replicile unora și altora dintre eroii acestei cărți provine din zone diferite ale gândirii (mă rog, atâta câtă este). Asocierile logico-semantice sunt mereu surprinzătoare, așteptarea cititorului este adesea prinsă pe picior greșit, fapt menit să păstreze intactă cota de interes a unei cărți care, la un moment dat, ar fi putut deveni redundantă. O primă sursă de umor în discursul vedetelor
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
distanță față de agentul nedefinit, sau la persoana I plural, dar cu o asumare foarte clară ("noi, vămeșii", sau "noi, statul român"; către aceste interpretări conduce, desigur, caracterul specializat al acțiunii exprimate în propoziție). Alegerea e supusă așadar constrîngerilor stilistice și logico-semantice, dar permite și desfășurarea unor strategii retorice.
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
are nevoie de un nou limbaj". în pofida faptului că receptorul are în față un text și nu o individualitate empiric perceptibilă, interesul frecvent arătat limbajului ar avea un caracter excesiv. Astfel problemele ființei ar cădea în spațiul derivat al speculației logico-semantice, pierzîndu-și temeiul originar: "Omul ajunge astfel să fie înțeles ca o secreție a limbajului său, care îi evidențiază fie deriziunea, fie măreția logocentrică". Homo lingvisticus e un produs artificial. Sub egida sa, condiția existențială a poeziei se află într-o
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
luat captiv în deșertul fără limită. În al treilea un om moare în mijlocul unui labirint plin de limite, ridicat de mâna lui, pentru a da drept ireală natura sa de criminal. Cele trei tipuri de absurd îmi suscită o analogie logico-semantică și una de filosofia culturii. Prima: labirintul limitelor corespunde experienței predicației. Din ea se poate scăpa, întrucât cele spuse despre un altul pot fi întotdeauna altfel, iar inteligența poate mereu depăși nivelul dat al predicațiilor. Labirintul fără limite corespunde experienței
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a sa, care, pentru a fi posibilă comunicarea coerentă, trebuie să fie constante și universale. Dominanța
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate fi considerată acceptabilă. În ceea ce privește validitatea, deși e imaginabilă și utilizarea validității de predicție sau criteriale (concurențiale), în cazul analizei de conținut, mai legitimă este cercetarea validității de construct și mai ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă uneori prin metafore sau alte licențe stilistice. În ultimele două decenii a apărut, iar în ultimii ani s-a extins analiza calitativă cu ajutorul calculatorului. Există programe (Băban, 2002; Agabrian, 2004) care identifică teme, subteme, grupări (clusteri) tematice și rețelele logico-semantice dintre ele. Dar după cum se poate deduce ușor, calculatorul a fost folosit și mai de timpuriu pentru analiza cantitativă, în identificarea de categorii în text, în numărarea și asocierea lor. În ciuda extraordinarelor facilități investigaționale pe care le oferă utilizarea calculatorului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
invocatul feedback looping (sau circularitatea) nu este altceva, în fond, decât o redenumire a paradigmei teoriei învățării, prin care consecințele determină comportamentul, după cum afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică, sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se clarifică valoarea și destinul vieții umane înseși. Heidegger, spre exemplu, individualizează acest destin comun cu «faptul de a fi în lume»: în lumina morții toate întâmplările individuale existențiale evidențiază o structură comună, care este finitudinea. Astfel, se manifestă conexiunea logico-semantică a acțiunilor noastre individuale; în fața destinului morții, în fața finitudinii ineluctabile, existența se arată în toată autenticitatea sa și astfel reușim să distingem, incontestabil, ceea ce în ea este esențial și ceea ce este neesențial. De asemenea, fenomenul expresiei lingvistice în complexitatea sa
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
urmele lui Doležel, la Casa de rendez-vous a lui Robbe-Grillet, unde apar suprapuse ciorne, schițe cu ștersături, reluări, corecturi și adăugiri, alcătuind o narațiune autoreflexivă de un tip radical ce dezvăluie, după opinia autorului Heterocosmicei, tocmai legătura strânsă „între transgresiunile logico-semantice și cele pragmatice”161. Se conturează în felul acesta profilul unei lumi situate dincolo de capacitatea noastră de concepere, dar care ar putea exista într-o altă ordine a lucrurilor. La fel stau lucrurile în cazul migrației entităților ficționale de la un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
nu le surprinde. Ryan consideră că un cartograf literar poate construi și reprezentări grafice ale desfășurării acțiunii textelor literare prin elaborarea unui model al subiectului și transpunerea lui în informație vizuală. Un subiect este însă o rețea complexă de trăsături logico-semantice și formale pe care modelarea îl poate reprezenta numai parțial. Naratologii propun diferite tipuri de diagrame pentru că nu poate fi elaborat un model complet și definitiv al subiectului unei narațiuni ci numai modele mai mult sau mai puțin eficiente care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
toți este atribut predicativ - propoziției principale i se pot pune două întrebări: Câți sau cum se făcură o apă ș-un pământ? R.: Toți. Cine se făcură o apă ș-un pământ ? R. : cei care veniră. Dacă renunțăm la relieful logico-semantic al frazei de mai sus, cu alte cuvinte, dacă renunțăm la accentul predicativ pus pe cuvântul toți, vom intona fraza eliminând pauza prin care am subliniat acest cuvânt, așadar vom renunța la virgulă și vom zice: Se făcură o apă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent; coerența logico-semantică este asigurată prin înlănțuirea modificată a predicatelor atribuite celor două personaje, Dom Duarte și Rosary. Adăugarea unei concluzii asigură încheierea poveștii și ajută la perceperea evenimentelor succesive și a sensului global al povestirii. De fapt, coperta a patra combină o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
însuși. Înregistrările audio și video ni-l arată în luptă cu textul; pentru a nu se bloca pe unele sunete, avea obiceiul să facă pauze lungi (uneori penibile) între cuvinte și, pe efortul de inspirație, să atace cîte o unitate logico-semantică din text. Reușea în acest fel să aibă o emisiune continuă (adică fără repetări supărătoare de sunet) care dădea publicului impresia de ezitare și nu de bîlbîială. Acest lucru s-a adeverit chiar cu ocazia discursului de încoronare (Coronation Speech
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Raportul semantic Conectorul specific Perechile corelative subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de locutor) cauzal final condițional concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă... atunci deși... totuși atât de... încât subordonare (circumstanțiale care centrează informația nouă pe anumite secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și despre convertibilitatea tipurilor de conectare - nu despre conversia/convertibilitatea conectorilor, ca elemente concrete de expresie; caracteristicile logico-semantice, pragmasemantice și sintactice ale conectorilor doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în care sunt utilizați, trăsături pe care este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
este util să le prezentăm sintetic înainte de partea descriptivă a lucrării. 4.1. Tiparul semantic (TS) al conectorului - trăsătură intrinsecă a conectorului-tip3, independentă de utilizarea sa în discurs - este reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reprezentat de subcomponentele: − tiparul logico-semantic − tiparul pragmasemantic. 4.1.1. Tiparul logico-semantic constă în tipul, numărul și complexitatea operațiilor de relaționare (între segmentele oricărui enunț/discurs conectate) pe care conectorul respectiv le impune în calculul semantic global al secvenței. Relaționarea logico-semantică poate avea loc într-un singur plan al enunțării (cel al universului asertiv) sau poate antrena și un plan de fundal (universul opiniilor, cel în care operează presupozițiile); ca atare, vom avea conectori cu semantism monoplan//biplan. Astfel, un conector
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
este biplan, funcționând la ambele nivele: în universul asertiv, ca o conjuncție de propoziții (A∩B), care contrazice o presupoziție de tip AB, instituită în universul opiniilor. În același timp, între doi conectori monoplani, în plus din aceeași familie logico-semantică (a copulativelor), ca și și nu numai... ci și, există o vădită diferență de complexitate operațională: primul impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional: distanța inferențială între informația efectiv prezentă în mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]