172 matches
-
al dezvoltării și stimulării comunicării; identificarea și prevenirea cauzelor care pot determina tulburările de limbaj; studierea simptomatologiei tulburărilor de limbaj și a metodelor și procedeelor adecvate corectării lor; cunoașterea și prevenirea efectelor negative ale tulburărilor limbajului asupra comportamentului și personalității logopatului; depistarea populației cu deficiențe de limbaj, începând cu vârsta preșcolară și organizarea activității pentru prevenirea și recuperarea tulburărilor de limbaj; elaborarea strategiilor și metodologiilor de diagnoză, prognoză și intervenție diferențiată în logopedie; formarea de specialiști logopezi, cu o pregătire psiho-pedagogică
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile necesare în limba maternă etc.). Pornind de la tipologia și aspectele etiologice ale tulburărilor de limbaj, pot fi făcute următoarele considerații psihopedagogice cu privire la persoana și personalitatea unui subiect logopat: • Există un anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături ale personalității din cauza intervenției unor factori perturbatori în relațiile cu stimulii externi care determină inerție în comunicare, teama de a pronunța cuvinte, manifestări comportamentale anormale, rigiditate, izolare etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelul unor trăsături ale personalității din cauza intervenției unor factori perturbatori în relațiile cu stimulii externi care determină inerție în comunicare, teama de a pronunța cuvinte, manifestări comportamentale anormale, rigiditate, izolare etc. • În funcție de particularitățile temperamentale, vârsta, educația și dezvoltarea mintală a logopatului, tulburările de limbaj pot provoca și stări de excitație psihomotorie manifestate prin agitații permanente. În alte situații putem întâlni tulburări afectiv‑emoționale și volitive care pot culmina cu stări de depresie prelungite. • La persoanele cu tulburări de vorbire pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihice și cu legile, metodele și tehnicile educării și reeducării lor, a instruirii și adaptării lor la muncă". Oare defectologia se rezumă doar la copiii cu deficiențe psihice? Nu, autorul adaugă imediat: "Defectologia se ocupă de surdomuți, orbi și ambliopi, logopați, debili mintali și deficienți motori". Așa cum vom vedea, categoriile de subiecți de care se ocupă defectologia este chiar mai mare. După Emil Verza, "psihopedagogia sau defectologia este știința psihopedagogică ce se ocupă de persoanele handicapate, de studiul particularităților psihice, de
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
slabe" în situația fiecărui caz, precum și analizarea deficiențelor asociate și identificarea celei de bază, pentru a se putea îndruma copilul la instituția cea mai potrivită pentru nevoile sale se întrepătrund în privința cazurilor cu tulburări de limbaj. Doar atunci când subiectul devine logopat, în sensul că deficiența sa este atât de severă încât atinge nivelul handicapului și doar când nu are și alte handicapuri tulburarea de limbaj poate fi considerată retardul de bază și tratată ca atare. În rest, în cadrul unor simple deficiențe
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
IOLANDA TOBOLCEA CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE MODELE DE PROGRAME LOGOTERAPEUTICE Cuvânt înainte În terapia logopedică, terapeutul dovedește o viziune holistică, apreciind logopatul în totalitatea personalității sale, precum și implicațiile tulburării de limbaj, pe primul plan aflându-se caracteristicile, particularitățile individuale concrete. Se poate spune că logopedia modernă privește logopatul nu numai sub aspectul tulburării de limbaj, ci și sub aspectul caracteristicilor psihosomatice, numai
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
DE PROGRAME LOGOTERAPEUTICE Cuvânt înainte În terapia logopedică, terapeutul dovedește o viziune holistică, apreciind logopatul în totalitatea personalității sale, precum și implicațiile tulburării de limbaj, pe primul plan aflându-se caracteristicile, particularitățile individuale concrete. Se poate spune că logopedia modernă privește logopatul nu numai sub aspectul tulburării de limbaj, ci și sub aspectul caracteristicilor psihosomatice, numai în acest mod asigurându-se succesul terapeutic. În planificarea terapiei logopedice și în selectarea formelor de intervenție trebuie analizate o serie de aspecte : specificitatea cazului, tulburarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
de terapie. Unele programe terapeutice se axează în dezvoltarea și corectarea tulburărilor de limbaj pe dezvoltarea aptitudinilor, pe înlocuirea comportamentelor disfuncționale cu unele mai potrivite. Altele se axează pe crearea unui mediu de învățare stimulant potrivit cu necesitățile unice ale copilului logopat. Caiet de lucrări practice - Logopedie. Modele de programe logoterapeutice urmărește să pună la dispoziția studenților, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, exemple de programe terapeutice pentru diferite tulburări de limbaj (dislalie, dislexie-disgrafie, alalie, Sindrom Down etc.) contribuind la
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
este consecința afectării bazei creierului (Martin, 2005). ALALIE (< fr. alalie, cf. gr. a - fără, lalia - vorbire, lalein - a vorbi; engl. alalia) - Tulburare de limbaj cu implicații complexe, vizând, pe lângă comunicarea și relaționarea cu cei din jur, și evoluția psihică a logopatului. Alalia constă în incapacitatea subiectului de a-și însuși și folosi vorbirea ca mijloc de comunicare; afectează pe lângă limbajul impresiv și pe cel expresiv. În alalia motoare subiectul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța; el poate executa cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
CAZ Cuvânt înainte Studiul de caz este una dintre metodele realizare a unei cercetări în domeniul știintelor sociale. Studiul de caz în Logopedie realizează o analiză amanunțită a unei persoane cu tulburări de limbaj și prezintă : examinarea, evaluarea și diagnosticarea logopatului, alegerea soluțiilor optime terapiei, evidențiază desfășurarea etapelor terapeutice și rezultatul final al terapiei logopedice. Studiul de caz (de uz) didactic este conceput, de regulă, de profesori și utilizat de profesori și studenți în procesul de predare-educare/ instruire, pentru a transfera
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
grup. Totuși hiperagitația, ticurile motrice au continuat. Însușirea vocabularului s-a făcut într un mod activ, în cadrul unor activități variate. Primele cuvinte au fost legate de necesitățile imediate, de mediul personal, de jocuri sau jucării care i-au făcut plăcere logopatului. Realizarea actelor lexicografice (în special a celor grafice) s-a obținut cu relative dificultăți deși se reușise parțial terapia vorbirii orale. Vorbirea reflectată a devenit mai corectă și s-a realizat cu o mai multă ușurință. Avându-se în vedere
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
au stat tot povestirile, care au fost însă mai ample, mai bogate în conținut și au oferit posibilitatea de interpretare, de apreciere proprie. 4. În ultima etapă s-a introdus sunetul în texte obișnuite, din vorbirea curentă. Este esențial ca logopatul să nu fie obosit sau plictisit, pentru a putea pronunța cât mai corect sunetele afectate. În vorbirea spontană, se înregistrează o vorbire fluenta și lipsită de inversiuni, omisiuni, substituiri a majorității sunetelor, cu excepția lui “r”; deseori, copilul îl înlocuiește cu
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
vocii s-a încercat reproducerea unei linii melodice simple împreună cu logopedul, apoi copilul a cântat singur. De asemenea s-a folosit metronomul pentru a stabili ritmul cel mai convenabil copilului în ceea ce privește durata dintre accentuări. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Pe parcursul terapiei logopatul a avut o evoluție relativ bună, cu unele momente de progres vizibile și cu unele de stagnare, de refuz. Ritmul constituie o coordonată fundamentală a existenței, de aceea s-a demonstrat că muzica este un instrument de echilibrare. În cazul
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dislexiei, care l-au încurajat, datorită deficienței mintale căreia îi este specifică o scriere inegală, capacitatea de sinteză este foarte redusă. Se menține însă greutăți în trecerea de la analiză la sinteză, de cele mai multe ori apar ezitări, inversiuni. În cadrul lecțiilor comparative logopatul a avut posibilitatea de a își compara progresele înregistrate în vorbirea actuală comparative cu momentul în care a început terapia, făcându-se mereu raportări la momentele în care progresele au fost vizibile. În momentele în care se enervează tulburările de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Concluzii: Urmărind evoluția acestui caz cu însemnate tulburări de ritm și fluență a vorbirii putem afirma: bâlbâiala este o tulburare complexă care este caracterizată printr-o aritmie generală; în corectarea bâlbâielii este absolut necesară corectarea, optimizarea ritmicității și fluenței vorbirii logopatului; datorită deficienței mintale, munca cu acești copii este destul de anevoioasă, solicită multă răbdare, o etapizare a metodelor și procedeelor în funcție de nevoile și evoluția fiecărui caz în parte. Înlăturarea totală a tulburărilor de limbaj în cazul acestor copii, cu cerințe speciale
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
imobilității, mama ocupându-se mai mult de creșterea fetiței, neglijându-l deseori pe A. Familia beneficiază de ajutorul financiar al bunicilor copiilor. De regulă, atmosfera din familie este tensionată, mediul familial nu este optim pentru o dezvoltare armonioasă a copiilor. Logopatul este pedepsit și criticat frecvent de către părinți. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală, ponderală și toracică normală, situată la limita superioară. 5. Examenul psihopedagogic: Inteligență normală, este retras, când este pus să răspundă sau să facă o anumită activitate
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
plimbări cu bicicletă, cine organizate cu toată familia, conversații. 11. Terapia logopedică: Exercițiile logopedice au fost susținute de ședințe de psihoterapie pentru a stabili ritmul și fluenta corectă de vorbire și pentru a restabili echilibrul emoțional. În ceea ce privește terapia directă cu logopatul, în prima fază se urmărește: 1. Înlăturarea pe cât posibil a cauzelor declanșării: în famile se evita certurile, conflictele, care ar putea să-l influențeze emoțional, atenția trebuie îndreptată asupra a ceea ce spune copilul și nu asupra modului cum vorbește. Terapia
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Pentru că A. are tendințe agresive s-a folosit descărcarea fizică, prin exerciții ce include mișcări specifice instinctive, care duc treptat la liniștire. În această perioadă s-a apelat la povești scurte și atractive, cântece pentru copii, pregătite înainte de începerea activității. Logopatul împreună cu terapeutul au comentat pe baza acestei povești. În momentul în care A. s-a bâlbâit, nu i s-a atras atenția, ci s-a repetat clar, ritmic, fraza pe care a vrut să o spună copilul. b) Etapa formării
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fost înlocuite cu povești sau fabule atractive. După 5-6 săptămâni de vorbire comună s-a trecut la exercițiile de vorbire reflectată. Pentru început s-a folosit combinarea între vorbirea comună și cea reflectată: copilul a rostit întâi cuvinte, propoziții odată cu logopatul și apoi încă o dată singur, după logoped. După consolidarea rezultatelor obținute s-a trecut la forme din ce în ce mai complicate de vorbire reflectată: propoziții simple, complicate, fraze, repetarea după logoped a unor ghicitori scurte, proverbe. c) Etapa de vorbire ritmică. S-au
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
continuat cu exercițiile de gimnastică respiratorie, exerciții ritmice la care s-au adăugat exercițiile de percepție, recunoaștere, reproducere și păstrarea ritmului. S-a recurs și la cântărea unor melodii foarte bine memorate cu ajutorul calculatorului dar și a logopedului. La început logopatul a memorat cântecele împreună cu logopedul, apoi ajungând să cânte corect singur. S-a mai folosit și recitarea unor poezii după aceeași schemă. d) Etapa de antrenare și ușurare a asociațiilor verbale, independente ale copilului, trecerea peste vorbirea spontană și necondiționată
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
adăugat din ce în ce mai multe semne de intonație. 12. Evoluția pe parcursul terapiei: Observând că A. are înclinații muzicale și că activitatea lui preferată este cântatul s-a stabilit că fiecare ședință de terapie să înceapă cu câte o demonstrație artistică. De exemplu, logopatul, timp de 10 minute, putea să cânte melodiile preferate sau cele mai îndrăgite cântecele de la grădiniță, sau putea să se relaxeze ascultând muzică clasică și instrumentală. Muzica produce efecte sigure asupra psihicului și în special asupra afectivității. Pe acest fond
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
afectivității. Pe acest fond de relaxare psiho-emotionala se trecea la efectuarea exercițiilor specifice, obținând un randament superior. Cu ajutorul unui soft educațional creat special pentru terapia acestor personae cu tulburări de limbaj, am putut înregistra evoluția vorbirii ritmice și fluente a logopatului. După un număr de înregistrări, în momentul în care bâlbâitul a ajuns la un progress vizibil, și-a ascultat propria vorbire, el reușește să facă anumite evaluări (a vorbit incet-tare, repede-rar, expresiv-monoton, șoptit). După aceste evaluări, copilul și-a ascultat
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
aceste măsuri i-au determinat creșterea încrederii, și-a făcut mai mulți prieteni, este mai vesel și nu în ultimul rând, este mai responsabil față de propria vorbire și în alte circumstanțe nu numai în ședințele de terapie. Prin intermediul acestor înregistrări, logopatul a avut posibilitatea de a-și compara vorbirea actuală cu vorbirea din momentul inițial al terapiei, bucurându-se de evoluția sa. De asemenea, a reușit să-și controleze ritmul și fluenta normală în vorbire. Există situații, îndeosebi când este emoționat
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
achiziționării unor noi litere și cifre. În cadrul terapiei a putut să asocieze literele noi cu diferite desene de pe jetoane. Vocabularul nu mai este sărac, poate purta o discuție normală, nu se mai inhiba cerând mai des ajutorul adulților. În ceea ce privește familia, logopatul a reușit să comunice mai mult cu părinții, i se acorda tot sprijinul necesar, îi sunt încurajate inițiativele; este răsplătit când face fapte bune. Factorul declanșator, adică certurile femiliale nu mai există, sau cel puțin copilul nu mai asista la
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
repede; zilele monotone, pline de stres pot căpăta o altă înfățișare acum. La grădiniță, copilul este unul dintre cei mai buni și se bucura deplin de orele petrecute la un cerc de muzică (părinții l-au înscris la cererea copilului). Logopatul și-a creeat noi perspective de viitor așteptând cu nerăbdare să înceapă școala. Concluzii: Bâlbâiala este o tulburare complexă, ce nu poate fi tratată într-un mod spectaculos, ci treptat, necesitând multă răbdare și chiar ani de muncă susținută. În
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]