KorAP: Find »[drukola/base=logopat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 >

35 matches

Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699

plumb, plumb. Asta-i părerea mea de observator și cititor liber, o tot spun și repet, eu nu sunt înregimentat în nici o asociație scriitoricească sau gazetărească, nici în vreo societate civilă sau para-politică, pe când ei, pe dovezi, sunt niște servi, logopați străini de neamul romanesc. Cât despre Nicolae Breban, în acest caz, apare ca un pușcaș întârziat cu vorbe banale împotriva celor doi plus unu, care timp de două decenii în mod susținut, au frânat adevărata identitate și cultură a românilor

PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
Corola-website/Science/311562_a_312891

dar este greu de precizat. De asemenea, întîrzierile în dezvoltarea psihofizica generală, tulburările endocrine, traumatismele suferite în timpul nașterii, bolile infecto-contaginoase pot constitui un fond favorizant instalării bîlbîielii prin acțiunea factorilor nocivi anterior menționați. În situația cînd bîlbîiala devine conștientizata de către logopat, acesta o trăiește că pe o dramă interioară ce se poate transforma în logonevroza. Această afectează întreaga personalitate a subiectului și prezintă o simptomatologie mai complexă. În aceeași categorie a tulburărilor de ritm și cadența se înscriu tahilalia (vorbirea într-

Dislalie (2017) [Corola-website/Science/311562_a_312891]
Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689

Ursula; Verza, Emil; Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981. Urbina, Susana, Testarea psihologică, Ghid pentru utilizarea competentă a testelor, Editura Trei, București, 2009. Vester, Frederic, Denken, Lernen, Vergessen, DTV, 1980. Verza, Emil, Dislalia și terapia ei (Logopați normali intelectual și logopați cu debilitate mintală și senzorială), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. Verza, Emil, Psihopedagogia specială, E.D.P., București, 1998. Vianu, Ion, Întroducere în psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1975. Wald, Henri, Homo Loquens, Hasefer, 2001. Zamfir, Elena; Zamfir

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
vârstelor (ciclurile vieții), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981. Urbina, Susana, Testarea psihologică, Ghid pentru utilizarea competentă a testelor, Editura Trei, București, 2009. Vester, Frederic, Denken, Lernen, Vergessen, DTV, 1980. Verza, Emil, Dislalia și terapia ei (Logopați normali intelectual și logopați cu debilitate mintală și senzorială), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. Verza, Emil, Psihopedagogia specială, E.D.P., București, 1998. Vianu, Ion, Întroducere în psihoterapie, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1975. Wald, Henri, Homo Loquens, Hasefer, 2001. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), Țiganii între

Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
Corola-publishinghouse/Science/473_a_777

cuvinte. Concluzii: Urmărind evoluția acestui caz se poate afirma că: dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie și se manifestă prin deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea și inversarea sunetelor; terapia logopedică s-a desfășurat pe parcursul mai multor etape, în funcție de progresele realizate de logopat; munca cu acești copii este anevoioasă, solicita multă răbdare; înlăturarea totală a tulburărilor de vorbire nu poate fi realizată în mod miraculos, ci treptat, necesitând chiar și ani de muncă susținută. II. Studiu de caz ÎNTÂRZIERE ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI 1

CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
de stagnare, de refuz. Ritmul constituie o coordonată fundamentală a existenței, de aceea s-a demonstrat că muzica este un instrument de echilibrare. În cazul copilului s-a dovedit benefică muzica, moment în care începea terapia, cu muzica preferată de logopat, lină și în surdină. Pe acest fond de relaxare psiho-emoțională se trecea treptat la introducerea exercițiilor logopedice. Progresele în vorbire au fost evidențiate în cadrul grupului de logopați, unde au fost făcute cunoscute clasei din care făcea parte. Aceste măsuri au

CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
a dovedit benefică muzica, moment în care începea terapia, cu muzica preferată de logopat, lină și în surdină. Pe acest fond de relaxare psiho-emoțională se trecea treptat la introducerea exercițiilor logopedice. Progresele în vorbire au fost evidențiate în cadrul grupului de logopați, unde au fost făcute cunoscute clasei din care făcea parte. Aceste măsuri au determinat creșterea încrederii și a siguranței în sine. În ceea ce privește vorbirea reflectată, s-a mai conturat, însă în vorbirea independentă există momente în care copilul este ezitant, răspunde

CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

formării deprinderilor sau deprinderi greșite de vorbire, precum și de tulburările de comunicare de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de vorbire, precum și de tulburările de comunicare de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tulburările de comunicare de cauză organică centrală sau periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
periferici: malformative, ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ischemice, traumatice, în vederea cristalizării unor obiective realiste în recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
recuperare. După tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi un deficit de utilizare, când prin afectarea dobândită

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tipul de deficit logopedic și intelectual, logopații vor fi grupați în: - Logopați cu fond intelectual deficitar - logopați cu retard mintal; - Logopați cu deficit senzorial auditiv și sau vizual - logopați senzoriali; - Logopați cu nivel intelectual și funcția senzorială intactă - logopați motori; - Logopați cu deficit mixt: senzorial și motor. Deficitul comunicării verbale poate fi formativ, când la bază stă deficitul organic sau funcțional prezent în perioada formării deprinderilor de comunicare, sau poate fi un deficit de utilizare, când prin afectarea dobândită s-au

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deficitului de comunicare verbală. Indiferent de mesajul exprimat, recuperarea comunicării necesită realizarea unui profil verbal oral sau grafic care să permită inteligibilitatea mesajului de către interlocutor. Deși în surdomutitate limbajul mimico-gestual este compensator pentru deficitul comunicării verbale la nivelul grupului de logopați, totuși, prin realizarea demutizării, se permite o mărire a posibilităților de adresabilitate a logopatului și de reinserție socio-profesională. Deficitul preponderent efector în comunicare necesită formarea deprinderilor și automatismelor corecte în comunicare și gândire, și corecția deprinderilor greșite printr-un program

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deficitului logopedic se va desfășura prin implicarea logopedului în mediul natural psiho-social al copilului, direct în școală sau grădiniță pentru reinserția logopatului în grupul de școlari și se desăvârșește înafara orelor de clasă la cabinetul de reabilitarea a comunicării verbale. Logopați cu tulburări grave, polimorfe senzoriale și motorii sau când există complicații psiho-comportamentale trebuie reabilitați individul în centre medicale, iar educația se va desfășura în scoli cu regim special, vizând în perspectivă posibilitatea reinserției ulterioare în școlile cu regim normal. Recuperarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
drept scop câștigarea încrederii logopatului sau afazicului, prin evitarea formării sau adâncirii complexelor de inferioritate, stimularea inițiativei de comunicare, instituirea unei atmosfere motivaționale pozitive și posibilitatea de a beneficia de activitatea de reabilitarea a unui număr cât mai mare de logopați. Metodele de corecție a tulburărilor de pronunție ușoare pot fi însușite în cadrul activității de reabilitare colectivă și de către educatorii, părinții sau rudele logopatului. Avantajul activității de corectare în grup rezultă și din faptul că subiecții conștientizează că deficitul de comunicare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și de ceilalți membrii ai colectivului, fapt ce determină o stimulare reciprocă în comunicare, facilitând integrarea logopatului în mediu de grup și depășirea oricărui complex de inferioritate care ar putea apărea prin tratarea individuală a deficitului logopedic. Constituirea grupelor de logopați trebuie să se realizeze pe aceeași categorie de vârstă, același tip de tulburare de comunicare verbală, același nivel de dezvoltare psiho-intelectuală și, pe cât posibil, același nivel al progresiei recuperării, nedepășind 3 - 6 subiecți pe grupă de reabilitare. Execuția în grup

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fața dorsală a mâinii a puterii curentului de aer. - Antrenamentul diferențierii labiolecturii sunetului p în cuvinte exprimate la diferite intensități ale vocii, la viteze variate de vorbire, la distanțe diverse sau în poziții diferite îfață, lateral și din spate) față de logopat. Antrenamentul special al logopatului cu dificultăți în învățare În cazul dificultății de pronunție sau de mobilizare a subiectului în activitatea de articulare, se introduc exercițiile anterioare prin suportul unui joc interactiv prin: - Exerciții de control al respirației și exploziei articulatorii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
utilizarea unei dezocluzii unice și nu repetitive. A treilea tehnică are ca bază de execuție modelul articulării sunetului p, la care se atașează vibrațiile corzilor vocale declanșate în etapa dezocluzivă. Palparea reciprocă, a toracelui și a laringelui, între recuperaționist și logopat asigură explicarea diferențelor de sonorizare laringeană. Antrenamentul articulator analitic este completat de un antrenament sintetic în care consoana b se încadrează în silabă, apoi în cuvântul din care a fost detașat și a cărui semnificație trebuie făcută cunoscută. Se pronunță

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
deviază fonemul n spre consoana l. Demonstrarea rezonanței nazale se face așezând limba în poziție de închidere completă a cavității bucale și emițând cu gura închisă un mârâit a cărui rezonanță nazală să fie percepută tactil la aripile nasului de către logopat. Demonstrăm astfel subiectului că aerul trebuie să fie eliminat numai prin nas. Sonoritatea laringeană este demonstrată prin palparea simultană cu cealaltă mână a laringelui logopedului. Antrenamentul motricității articulării 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, folosind expirația nazală și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
retrase puțin, până se vede vârful limbii și marginea incisivilor inferiori. Maxilarul inferior are o poziție ridicată, împinsă puțin înainte, până ce arcadele dentare sunt aliniate lăsând un spațiu de 1 mm. Poziția organelor fonatoare trebuie să fie bine intuită de logopat prin imitație în fața oglinzii. Articularea fonemului s impune o poziționare corectă a maxilarului și limbii, verificabilă cu o baghetă subțire din lemn care să poată trece printre arcadele dentare aflate la 1 mm distanță și trebuie să găsească canalul constrictor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
acestora în vorbire. Se exersează pronunția complexului fonemic ce, ci, la începutul, mijlocul și sfârșitul cuvintelor: cer, ceai, ceas, ceapă, a începe, măcina, face, zece, cireșe, cizmă, cărucior, cinci etc și se formulează propoziții al căror sens trebuie cunoscut de către logopat. Corectarea deformărilor de articulare - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în șe, și se datorează lipsei semiocluziei și exploziei articulatorii, sunetul emis având doar un caracter fricativ. Exersarea articulării sunetului t și repetarea distinctă, într-o primă etapă, a succesiunii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
predate, procedându-se la pronunția unitară, apoi analitică a cuvântului primordial, sinteza pe litere și pe silabe a noului cuvânt la care s-a pierdut sonorizarea. Astfel corectăm articularea defectuoasă a sunetelor ge, gi. Desonorizarea este o omisiune frecventă la logopați și pentru alte consoane, încât prezența ei este o consecință a desonorizării elementare a sunetelor d și j. Faptul că se poate pronunța ce și ci arătă că fuziunea consonantică semiocluzivă se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
caracter distinct care asigură transparență sunetelor învecinate prin ușurința de transfer interfonemic al articulării, pe când fonemul r articulat labial sau velar crează o dificultate în legătura interfonematică și îngreunează inteligibilitatea. Deprinderea vibrației linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale este modul de plasare și consistența contactului lingual

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]