41 matches
-
nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum se duce în pământ, unde îi este locul și
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Îl mustra din când în când părintele Bărbuță. Dealul greu, forțe firave... Mai bine, dă-te jos și împinge și tu așa cum face Ionică. Paliul împingea la cotigă și suspina: Acu´...cine-mi mai spune, tataie, ce să fac? Pe loitră, baba Rada plângea și bocea: Nea Ioane, nea Ioaneee! Cui îi mai spun eu, ”bună dimineața soare?” Că tu credeai că eu glumesc, nea Ioane! Dar eu mereu te-am iubit, nea Ioanee! Dar tu n-ai avut ochi decât
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
DIN PEPENI VERZI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
ferm, dând buzna printre ei. Surprinși, se dădură deoparte. Apoi în urma lui rostiră cuvinte al căror înțeles nu l-ar fi cunoscut și nici n-ar fi avut de ce și de unde. Auzi doar zgomotul unei împușcături și se pitulă între loitrele căruței, biciuind și mai tare caii înspăimântați. Căruța zbura peste hârtoapele și denivelările drumului. Scăpase. Își lăsă caii să se oprească singuri și să-și tragă răsuflarea. Apoi se liniști încercând să-și limpezească cele întâmplate. Nu reuși. Spera să
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Păi știm locu’!? se apără Marius. - De-aia vă e vouă!? Cine caută, găsăște! Târrr! Jos cu voi! Hai! opri tata Nițu căruța brusc. Jos, nu s-aude? - Nu, tataie, nu mai fac! sări Ionuț proptindu-se cu picioarele de loitră. Ionuț era Prâslea familiei, alintat de toți, un drăcușor și jumătate. Câte îi treceau prin cap, toate le făcea. - Nici eu... strigă și Marius, apucându-se strâns cu brațele de loitră. - Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
mai fac! sări Ionuț proptindu-se cu picioarele de loitră. Ionuț era Prâslea familiei, alintat de toți, un drăcușor și jumătate. Câte îi treceau prin cap, toate le făcea. - Nici eu... strigă și Marius, apucându-se strâns cu brațele de loitră. - Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să vă mai înghiontiți că nu știu ce fac! Zbânțuiților! Ce să făceț’ voi la?... dar nu își duse gândul până la capăt și o luă iar din loc strunind caii la pas. - Păi vez
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
presimțire: “Nadia intrase pe poarta imaginară a ghetoului cu o oarecare reținere. Nostalgii, un pic de părere de rău, nerăbdare și frică de viitor... - Hristos a înviat! îl auzi pe bătrânul contabil pensionar, care se ținea cu o mână de loitra căruței din capul șirului ce se pusese în mișcare. - Adevărat a înviat! îi răspunse fata, profund emoționată de ce vedea în fața ochilor”. Ideea cărții, între altele, chiar nemărturisită, chiar neconștientizată, aceasta pare a fi: Eșecul oricărei lumi, oricărei organizări, din care
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
cu ... XXX. MIERE DIN PEPENI VERZI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011. Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri.Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Despre tradiția țăranului bănățean de a recolta porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la coșie.“, iar despre culesul fructelor toamna pentru a face dulceață, compot și răchie, poetul Gheorghiță Brebenar „Șinie o făcut căzanu, șinie l-o inventat? / O fi fost un om cu carcie, ori un mare învățat?“ Tot Ana
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ca fiind destinate în exclusivitate sau în principal vehiculelor din această categorie. 2 ●) Nu sunt excluse în virtutea notelor de la Secțiunea XVII (vezi Considerațiile generale și Notele explicative corespunzătoare). Printre aceste părți, sunt menționate: 1) Șasiurile. 2) Caroseriile, platformele, cutiile cu loitra, benele basculante. 3) Rotile, chiar echipate cu bandajele sau anvelopele lor. 4) Ambreiajele. 5) Cutiile de viteze, diferențialele. 6) Axele și osiile. 7) Ghidoanele și volanții de direcție. 8) Dispozitivele de frânare și părțile lor. 9) Cabluri de ambreiaj, cabluri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166815_a_168144]
-
Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu cine schimba o vorbă. - Mergi departe, nepoate? - La Roman, tăicuță. - Apoi suie colea În spate, că n-or boșorogi boii dacă te-oi lua și pe dumneata. - Mulțumesc tăicuță, Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar moșului nu prea-i venea la-ndemână să-i dea sămânță de vorbă. Parcă-i părea rău că-l luase. Și pentru ca să spargă odată tăcerea moșu-ntrebă: - Vii de departe
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
s-a impus în meșteșugul local ca o necesitate ținând cont de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri, loitre, ruzi, rotile precum și unele părți lemnoase ale uneltelor agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
APC, 38); și "Bărăganul Celest" are un teluric "Drum al Robilor": <poem>Pe lângă Drumul Robilor se-aude zornăitul drumului curgând în căruțele vechi ca schelete de păsări arhaice. Merg fără cai, fără boi alunecând pe sudoarea cerească din calea robilor. Loitrele moțăie, stelele în jurul roților amețesc. Sub coviltir muntenii se clatină în barbă trezindu-se când roata izbește un luceafăr pe jumătate copt în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Cetățue; numai nu să putea lipi, că-i împroșca din Cetățue. Deci Frențe și cu cătanile au lăsat coșul în șes, unde iaste acmu hălășteul la Frumoasa; și după ce-au lăsat coșul, s-au suit la dial și căuta loitre și pripelece, ca să dea năvală să sae preste zâd. Și alerga unii și din târgu, de li aducea loitre.”" Zgomotele produse de împușcături și de tragerea clopotelor i-au alertat pe tătarii aflați în valea de la Aroneanu, care au început
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în șes, unde iaste acmu hălășteul la Frumoasa; și după ce-au lăsat coșul, s-au suit la dial și căuta loitre și pripelece, ca să dea năvală să sae preste zâd. Și alerga unii și din târgu, de li aducea loitre.”" Zgomotele produse de împușcături și de tragerea clopotelor i-au alertat pe tătarii aflați în valea de la Aroneanu, care au început "„a veni ca vântul”". Atacați de oștenii lui Mihai Racoviță veniți din oraș și, mai ales, de călăreții tătari
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cere lui Ahile un armistițiu de câteva zile. La fel de neprevăzător a fost și un alt fiu al lui Priam, deja pomenitul Licaon, fiul Laotoei. Acesta, într-o noapte, lucra în livada părintelui său, tăind ramuri de smochin, ca să facă o loitră 39 de car, când Ahile, care bântuia pe acolo, a dat peste el și l-a luat prizonier, apoi l-a dus cu corabia în insula Lemnos, unde l-a vândut cu preț bun: un crater de argint, mare și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
jos, fără hrană, în frigul pătrunzător al nopților, o rafală de gloanțe în cursul dimineții, venită dinspre un camion german. Acum, nu se mai auzea nici un geamăt în grupul lor. Femeia însărcinată tăcuse și ea, rezemându-se cu spatele de loitra unei remorci părăsite. Priveau mute și nu prea înțelegeau ce vedeau. Ființele din fața lor nu puteau fi recunoscute după semnele obișnuite: ruși sau nemți, bărbați sau femei, vii sau morți. Erau dincolo de aceste diferențe. Nu le puteau susține privirea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cere lui Ahile un armistițiu de câteva zile. La fel de neprevăzător a fost și un alt fiu al lui Priam, deja pomenitul Licaon, fiul Laotoei. Acesta, într-o noapte, lucra în livada părintelui său, tăind ramuri de smochin, ca să facă o loitră de car, când Ahile, care bântuia pe acolo, a dat peste el și l-a luat prizonier, apoi l-a dus cu corabia în insula Lemnos, unde l-a vândut cu preț bun: un crater de argint, mare și frumos
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să le mai revadă niciodată. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine? (Psalm 87) Prin praful stârnit de copitele cailor și de roțile căruțelor, de târșâitul picioarelor amărâților care mergeau pe jos ținându-se de loitrele căruțelor, am ajuns, cu chiu cu vai, la gară. 6. REPARTIZAREA ȘI ÎMBARCAREA La ambele capete ale peronului era câte un cordon de militari care nu permiteau nimănui accesul în incinta gării. La fiecare extremitate a peronului se aflau câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Babica nu-l mai auzea. Iar în ceea ce privește asistența mortuară, era eliminat, din start, riscul oricărei critici de specialitate. Totul era bine. Și azi, pe alocuri, se întâmplă la fel. Slujba a luat sfârșit. A fost dată la o parte o loitră de la căruță și așezat sicriul pe pomostină. Dar drumul prin miriște era denivelat și se putea răsturna, așa că laterala a fost așezată din nou. În loc de lumânare, babica avea în mâini mănunchiul de spice de grâu, ținându-l ca pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
atent: când vei vedea că ne oprim noi, să stai și tu. Ai înțeles? Da, părinte, am înțeles! Și am pornit. Era un cortegiu funerar inedit. Cele câteva persoane mergeau în spatele unei căruțe din care nu se vedea absolut nimic. Loitrele fiind înalte, acopereau sicriul în întregime. Dacă n-ar fi fost crucea și popa din fața căruței, oricine putea presupune că bieții oameni, rămași fără mămăligă, duceau câteva tăgârțe anemice de boabe la moara din Jianu. Calul, obosit și melancolic, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sunete în deplină concordanță cu măreția infinită și copleșitoare a naturii. Dintr-o grămadă de crengăraie din curte, aflată sub vișinul bătrân de la extremitatea grajdului, și-a făcut niște prelungitoare pe care le-a fixat lângă leuci pentru a înălța loitrele, mărind astfel capacitatea de încărcare a căruței. Acum scoarțele erau pline și încărcate gospodărește cu pricepere de cunoscător. A scos iepele. Două animale pirpirii, slabe, arătând mai degrabă a cai muntenești; mici și nu rasa mare și puternică de tracțiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]