15 matches
-
nr. 3 Comuna Andreiașu de Jos Sate: Andreiașu de Jos, Andreiașu de Sus, Arșița, Fetig, Hotaru, Răchitașu, Titila Comuna Bălești Sat: Bălești Comuna Bordești Sate: Bordești, Bordeștii de Jos Comuna Broșteni Sate: Broșteni, Arva, Pitulușa Comuna Chiojdeni Sate: Chiojdeni, Cătăuți, Lojnița, Luncile, Mărăcini, Podurile, Seciu, Tulburea Comuna Dumbrăveni Sate: Dumbrăveni, Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni Comuna Dumitrești Sate: Dumitrești, Biceștii de Jos, Biceștii de Sus, Blidari, Dumitreștii de Sus, Dumitreștii-Față, Găloiești, Lupoaia, Lăstuni, Motnău, Poienița, Roșcari, Siminoc, Tinoasa, Trestia, Valea Mică Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Atlasul lingvistic român". A fondat și a condus revista "Dacoromania" și a întemeiat, în toamna anului 1919, "Muzeul Limbii Române" din Cluj. Dicționarul Tezaur al Limbii Române a fost continuat de la litera B, de unde îl lăsase Hasdeu, până la litera L ("lojniță"). Acestei lucrări i-a dedicat cea mai mare parte a vieții, din ea rezultând, pe lângă volumele Dicționarului, numeroase studii de lexicologie, uneori cu accente memorialistice. A fost unul dintre cei mai mari lingviști ai României, adevărat șef de școală și
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
Academiei" ( DA), sarcină pe care Academia Română i-o încredințase lui Sextil Pușcariu, încă din 1906. Publicat mai întâi în fascicule, Dicționarul- tezaur va cuprinde cinci tomuri, grupând literele A-B, C, D-De, F-I și J-L (până la cuvântul "lojniță"), care au văzut lumina tiparului între 1913-1949. La realizarea acestei opere lexicografice de mari proporții, considerate „una dintre culmile lexicografiei naționale”, rămase, din păcate, neterminată, au participat, alături de coordonatorul ei efectiv, Sextil Pușcariu, lingviștii Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
vol. II, Vocabularul, București, Editura Didactică și Pedagogică, [1975]. Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu = Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Vocabularul, ed. revizuită și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985. DA = Dicționarul limbii române. Tomul I-II (A lojniță). București, Socec, apoi Universul, 1913-1948. DAF = Le Dictionnaire de l'Académie Française, ediția a 9-a, publicată începând din 1992 pe pagina web a CNRTL (sub Dictionnaires). DAS = Silvia Pitiriciu, Dragoș Vlad Topală, Dicționar de abrevieri și simboluri, [București], Editura
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul, numit și „miere de prune’’, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
preotul Aurel Coțovanu din localitatea Sârbi care stă o perioadă mai îndelungată. Enoriași din Bașeu au fost deserviți apoi de preotul N. Bidihon și de preotul Gh. Ivan de la Lupeni. A urmat apoi preotul Mircea Vlad urmat de preotul Ioan Lojniță care pleacă în scurt timp la Coțușca. A urmat apoi preotul Gh. Hotniceanu din Suceava și apoi preotul Dumitru Codău care împreună cu enoriașii construiesc în 1969 casa parohială din Bașeu. După plecare preotului Codău, vine preotul Toma care după o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
institut românesc de lingvistică, fiind și director al buletinului „Dacoromania” (1920-1948). Încă din noiembrie 1905 Academia Română îi încredințase continuarea Dicționarului limbii române, la care lucraseră B. P. Hasdeu și A. Philippide. P. reușește să elaboreze trei volume, până la litera L (lojniță). Tot el inițiază Atlasul lingvistic român, din care au apărut în timpul vieții lui tot trei volume. Academia Română îl distinge cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu”. Cu o activitate recunoscută pe plan european, este ales membru al mai multor instituții științifice: Academia Saxonă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
avea la dispoziție un mare dicționar al limbii române, în formă încheiată. Trebuie să mai apară doar ultima parte a literei D, literele E, K, Q (însumând, mai ales ultimele două, puține pagini) și L (întreruptă, cum se știe, la lojniță, în 1948). Coordonatorii volumelor din litera D (redactate la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București) - Marius Sala, Gheorghe Mihăilă și Monica Busuioc - insistă, în prefață, asupra continuității dintre vechiul dicționar, coordonat de Sextil Pușcariu în prima jumătate
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
XIII, conținînd continuarea literei V și literele W, X, Y. Următorul pas va consta în umplerea golurilor, prin completarea literelor rămase neterminate - D (în 1949 apărea fascicula D-de) și L (cum se știe, seria veche se întrerupsese la cuvîntul lojniță) - și prin introducerea celor necuprinse din rațiuni de sistem ortografic (K, Q). Responsabilii actuali ai dicționarului anunță publicarea unor volume care să reia și să integreze părțile vechi (din D, J, L) și speră în realizarea unui Supliment care să
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
pe Ioana Anghel și Felicia Șerban. Urmează să apară, în curînd, partea a doua a literei V, literele W, X, Y, apoi completările la porțiunile rămase neterminate din vechea serie: litera D (oprită la de), E și L (întrerupt la lojniță). Tirajele mici în care e tipărit DLR sînt destinate în primul rînd bibliotecilor și specialiștilor (e puțin probabil ca un nou cititor să-și cumpere o porțiune de dicționar, de la sfîrșitul alfabetului, fără speranța de a putea completa întreaga serie
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Ceaiuri și calmante cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Șt. Pașca, Yves Auger, A.I. Rădulescu-Pogoneanu, sub îndrumarea aceluiași Sextil Pușcariu, munca echipei a dus, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, la editarea literelor A-C și F-L, până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare. Făurit după modelul instituțiilor similare existente în Occident de la începutul secolului al XX-lea, Muzeul Limbii Române se năștea în capitala unei Transilvanii în care avuseseră loc sensibile mutații social-politice, marcate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]